O vorbă bună

[Mihai Dor]

O vorbă bună

   

    În cadrului emisiunii MATINAL de la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI , redactorul multor emisiuni cu caracter religios, domnul Remus Rădulescu ne bucura în fiecare dimineaţă cu “ O vorbă bună”, o, să-i zicem , “tabletă” cu pilde pentru sănătatea sufletului.
    Multe le-am reţinut pentru a-mi fi de folos mai târziu iar una ar fi cea pe care aş vrea să o povestesc astăzi şi să gustăm înţelepciunea pildei.

“ Casa de la marginea satului”

     Undeva, la marginea unui sat, cineva construise o căsuţă cu prispa îndreptată spre drumul care trecea spre sat.


    Într-o zi, pe seară, trecând prin faţa casei doi drumeţi, începură a-şi da cu părerea despre proprietarul acestei case, văzându-l cum stă pe pripspă :
    -Ce om, nu-mi vine să cred, să construiască o casă, tocmai aici, la marginea satului pe unde mai trec fete tinere pe care le priveşte cu lăcomia unui tigru şi cred că le mai şi opreşte să le mai zică vreo vorbă de om lipsit de moravuri, zise unul din ei.

   Într-o altă zi, alţi drumeţi trecură şi remarcând casa şi personajul nostru care seara mai stă şi priveşte în gol pe prispă, unul din ei cugetă:
-Ce om., să construiască el casa chiar la marginea acestui sătuc.Îmi face impresia că e un mare puturos   şi trândaveşte pe prispă toată ziua şi se uită cum trec oamenii gospodari la treabă, că-i o mare satisfacţie a oamenilor de felul ăsta, să-i vadă pe alţii cum trudesc iar ei  făcând pe “deştepţii”, nu se mai opresc din stat….

  Pe lîngă casă, trecu într-una din zile şi un om care , atunci când văzu casa şi pe proprietarul casei stand pe prispă, îi zise celui care-l însoţea:
-Ce om vrednic locuieşte aici ! Uită-te cum, după o zi de muncă, îşi ia o binemeritată pauză să-şi odihnească trupul care a trudit toată ziua.Priveşte numai ce grădină are acest om şi ce bine sunt săpaţi  porumbii.

Morala:

     Despre omul care stă pe prispă nu putem să spunem nimic dar cu siguranţă  despre primul trecător putem spune că e un afemeiat, un Don Juan, despre al doilea că-i un mare leneş iar ultimul trecător nu poate fi decât un om vrednic.