Autor Subiect: traditii la nunta  (Citit de 10319 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline serenity82

  • *****
  • Mesaje postate: 896
  • Karma: 10
  • Gen: Femeie
  • Just me
    • Vezi Profilul
traditii la nunta
« : 21 Iunie, 2006, 11:26:05 am »
Tot e perioada nuntilor, daca avem superstitii hai sa vorbim si de traditii. ce traditii se practica in zonele in care stati voi  :) abia stept sa aflu cat mai multe, cine stie poate cand ma voi marita le implementez la nunta  :D
Cea mai mare iubire este cea care iti slabeste sufletul si care ne face sa vrem si mai mult. Cea care ne arde inimile si care ne linisteste mintile.

Offline black rose

  • *****
  • Mesaje postate: 429
  • Karma: 2
  • Pendula arata clipa, dar cine arata vesnicia?
    • Vezi Profilul
Răspuns: traditii la nunta
« Răspuns #1 : 22 August, 2006, 09:22:00 pm »
nu stiu cum e in alte parti dar aici..............cand mirii ajung la biserica...si are loc slujba...si poi se face o hora in jurul mesei..din biserica..se spune ca cine calca primul pe celalalt pe picior dintre miri va conduce in casa....sau dupa nunta cand proaspetii casatoriti intra in casa pt prima data ...mirele trebuie sa ia mireasa in brate si sa treaca pregul casei..cica in acel moment el se lupta cu raul invingandul si aparandu-si si sotia.............
P.S.-daca imi mai amintesc mai scriu
nu dispretui lucrurile mici;o lumanarea poate face oricand ceea ce nu poate face niciodata soarele...sa lumineze..noaptea!

Zamolxis

  • Vizitator
Răspuns: traditii la nunta
« Răspuns #2 : 22 August, 2006, 10:05:33 pm »
Eu m-am nascut in sud-vestul Romaniei, intr-o zona montana cu deosebite traditii.

In primul rand, cei ce se casatoreau nu se casatoreau la 20, 25 de ani, ci la 15, 16...  chiar si acuma s-a mai pastrat acest obicei, multi tineri se casatoresc la 18, 19 ani.... bineinteles, la ei nu se pune vorba de facultate sau asa.... lucreaza... munca pamantului de dimineata pana seara... sau
 la o firma, sau la ceva. Bani sunt. Regiunea mea e bogata. Mereu a fost bogata, cea mai bogata din tara si in bani si in traditii. Si nu e vorba de patriotism local, va asigur.

In primul rand, nunta putea sa fie ceva aranjat. Un aranjament intre doua familii, dar cu tot acest caracter al ei, se lua in considerare si consimtamantul tinerilor. Adica nu erau casatoriti cu forta doi tineri care nu se iubeau sau nu se placeau, ci doar erau "ajutati" prin acel aranjament inter-familial. Alta data, "babele" cuplau pe cutare cu cutare. E pe buna. In unele sate, se mai practica inca. La nunta, se intinde ditamai masaiul.... nu se fac nunti restranse... vin vecinii, vin prietenii de familie, neamurile, ba chiar si cunostintele. Vine cat mai multa lume.

Cheful dureaza vreo 2-3 zile, in functie de banii familiei respective.Se cheama lautari, dar nu manelisti, nu pentru ca curentul respectiv nu ar prinde, ci pentru ca oamenii din zona mea sunt reticenti fata de minoritatea respectiva, etc. Se cheama cantareti locali de muzica populara - preturile cerute de acestia sunt destul de modice.Acestia canta muzica populara, dar adeseori mai canta si din repertoriul international, etc. Se poate ca o anume cantareata populara sa cante si Celine Dion -caz concret.

Ca si costumatie, se merge fie in costum, fie in strai popular. Defapt, in zona mea se mai poarta inca, la ocazii, costumul popular. E o mandrie sa il ai, chiar daca nu e de sute si sute de ani, ci e facut recent si manual.. se poarta. Si de catre destui tineri.

Trecutul pragului se practica si pe la mine. Alta data insa, povesteau bunicii, era o traditie ce pe voi, fetele o sa va cam scoata din minti, dar serios ca asa se facea... dupa prima noapte a sotului cu sotia, o scotea pe aceasta din dormitor si o plimba in fata nuntasior, pastrand pe rochia alba a acesteia "semnul virginitatii"... adica ma rog, pata de sange. Totodata, o practica (inca) si mai misogina : daca femeia nu era virgina, barbatul putea sa o repudieze si sa ceara despagubire de la parintii fetei. Bineinteles, pe barbat nimeni nu il putea verifica...  :D Din fericire, aceste practici discriminatorii au disparut.

Nunta este un prilej de bucurie, un prilej de fericire. Nunta intre doi oameni simpli, fara mari pretentii intelectuale, pare a realiza o simbioza foarte buna intre cei doi. Cuplurile de acest gen, credeti sa nu, rezista.... sunt mai rare divorturile.... si munca aceasta a pamantului, pare sa si purifice oarecum sufletele oamenilor.... parca nici barbatii nu sunt asa de betivi si de rai ca prin orase...

Offline Lady Allia

  • *****
  • Mesaje postate: 2081
  • Karma: 100
  • Gen: Femeie
    • Vezi Profilul
Re: traditii la nunta
« Răspuns #3 : 28 August, 2007, 09:48:16 pm »

Obiceiuri şi tradiţii din zona Bihorului, Aradului, Timişului...

"Cu aproximativ o săptămână-două înaintea desfăşurării acestui eveniment se face chemarea la nuntă. Aceasta este realizată de vecini tineri sau rude ale nuntaşilor. Îmbrăcaţi în costume de sărbătoare (costume naţionale româneşti uneori) cu flori de nuntă aplicate pe reverul stâng al hainei, călare pe cai frumos împodobiţi sau mai nou în maşini frumos aranjate cu hârtie creponată şi panglici, baloane, etc, ei poartă cu ei aşa numită palască, de unde li se trage numele de pălăscari.

Palasca=ploscă= Vas de lemn, de lut ars, de metal sau de piele, cu capacitate mică, rotund şi turtit, cu gâtul scurt şi strâmt, în care se ţine băutură şi care se poartă atârnat de o curea.

Palasca este de regulă plină cu vin sau răchie cu care se îmbie invitaţii. Aceştia nu au voie să refuze invitaţia de a bea şi chiar dacă o mimează, rostesc în acel moment câteva urări de bine pentru viitorii însurăţei. Se prezintă apoi invitaţia din partea familiilor ce organizează nunta. La terminarea chemărilor se întorc la casa unuia dintre miri unde li se serveşte mâncare caldă.

Nunta are de regulă doi vornici care se ocupă de desfăşurarea ritualului, unul la casa mirelui, celălalt la casa miresei.

Alaiul nunţii se formează la familia mirelui unde vornicul, după ce şi-a adunat nuntaşii, pleacă însoţit de muzică după naşi. Ajunşi la casa naşilor, aceştia sunt cinstiţi cu prăjituri şi băutură, după care împreună se îndreaptă spre casa mirelui unde, în cântecele vesele ale lăutarilor, cinstea continuă. Urmează deplasarea alaiului spre domiciliul miresei.
Pe drum, veselia este incitată de numeroase glume şi strigături la adresa socrilor, naşilor sau a tinerilor însurăţei.




La mireasă, nuntaşii sunt întâmpinaţi de vornicul acesteia, care din faţa porţii începe negocierile oferind mirelui mireasa în diverse ipostaze.
În locul miresei adevărate, vornicul prezintă o femeie bătrână sau un bărbat îmbrăcat în straie de mireasă spunând:
"Aceasta-i mireasa voastră! E tânără şi frumoasă!".
Naşul:
"Aceasta nu-i mireasa noastră, luaţi-o de aici, că n-o plătim! Nu merită nici măcar un kil de vin!".
Vornicul:
"Când mirele a curtat-o şi în gard a sărutat-o a fost bună! Amu nu-i?"
Naşul:
"Nu e bună, nu, că nu e mireasa noastră! Mireasa noastră e cinstită şi nu s-a lăsat dosită!"

Şi după multe astfel de replici pline de haz vornicul se îndură şi aduce adevărata mireasă, pe care naşul o recunoaşte şi o primeşte.
Vornicii sunt recunoscuţi după prosoapele (ştergarele) brodate pe care le au legate pe după gât şi pe care le primesc cadou după nuntă împreună cu un tort.

În faţa alaiului nuntesc merg pălăscarii jucând tricolorul frumos împodobit cu panglici şi flori multicolore.

Spre sfârşitul cununiei religioase din biserică, peste miri se aruncă monede de metal care se zice că aduc noroc. Cu aceleaşi gânduri, pe drumul de întoarcere de la biserică spre casa mirelui, se aruncă în calea noilor căsătoriţi boabe de grâu aducătoare de belşug în casă nouă.

La unele nunţi, până nu de multă vreme exista aşa numitul giavăr, adică un băiat ce avea în grijă mireasa. Cine fura mireasa sau încerca să-i sustragă vreun obiect ce-i aparţinea trebuia să plătească. De regulă, unul dintre tinerii invitaţi în noaptea nunţii fura pantoful miresei şi nu-l da înapoi până când naşul nu-l răsplătea.

Uneori giavărul ascundea mireasa. Pe această temă circulă şi acum o temă hazlie. O bătrână povestea până nu demult că la nunta ei giavărul a ascuns-o într-un pup de tulei şi a uitat-o acolo deoarece între timp s-a luat cu băutura. Rămasă acolo mai mult decât se aştepta, biata mireasă a început să plângă amarnic gândindu-se cum să plece la mamă-sa acasă.

La miezul nopţii mireasa se juca pe bani, acest obicei reprezentând până nu demult cinstea mirilor. Populaţia de etnie germană obişnuia ca la nunţi să alcătuiască din rândul celor neinvitaţi un grup de indivizi mascaţi. Aceştia veneau de obicei seara după cină, spuneau o serie de glume şi aduceau cu ei un coş în care adunau ce li se oferea de către nuntaşi (prăjituri, băutură etc.)

Nuntaşii doreau să ştie cine-s mascaţii, şi pentru aceasta, folosindu-se de o lingură de lemn, se apropiau de dânşii lovindu-i. Odată recunoscuţi, aceştia invitau la dans mireasa, pentru care prezenţa mascaţilor la nunta ei era o mare cinste."

http://www.cjarad.ro/pancota/index.php?meniuId=129&viewCat=1026&lg=ro

Pe lângă aceste obiceiuri mie mi-au plăcut în mod deosebit strigăturile:

"joacă nunta de trei zile
Şi mirele nu mai vine.
Foiliţă de pe coastă,
Frumoasă-i mireasa noastră;
Frunză verde petrinjel
Şi mirele-i frumuşel.
*
Nime-n lume nu se-nşeală
Ca fecioru' când se-nsoară:
Pune şase boi la car
Şi-şi aduce lui amar.
Pentru doi cârligi de boi
Am adus hâda la noi.
Când am mers la cununie,
Norocu' era-n câmpie
Cu tiper' şi cu tămâie,
De mine nu vrea să ştie.
*
Mederean în colţul mesei
Mândru plâng ochii miresei;
Mirele-i cu voie bună,
Că mere şi se cunună.
*
Bucură-te, tu, mireasă,
Dragostea-i pe grindă-n casă
Şi-i cioplită-n şapte dungi
Cât îs spatele de lungi
Şi-i cioplită şi-mpletită,
După spate îi croită.
*
Bine-i fetii până-i fată,
De-ar mânca-n trei zile-o dată;
Fata dacă se mărită
Îi cu inimuţa friptă.
*
U, iu, iu, pe dealu' gol,
Că mireasa n-are ţol,
Da' i-a face mirele,
Când a tunde cânele,
Cânele cel dupuros
Şi i-a face-un ţol frumos.
*
Vai de mine şi de mine,
Ce-am făcut, n-am făcut bine;
Vai de mine, stau să mor
M-o pus dracu' să mă-nsor.
*
Vai sărace sutele
Cum mărita slutele;
*
Frunză verde de bujor,
Zice tata să mă-nsor,
Dar mămuţa nu mă lasă,
Să-i aduc pe dracu-n casă;
*
Bucură-te, soacră mare,
Că-ţi aduc teptănătoare,
Să te teptene pe cap
C-o bucat' de lemn de fag,
Să te teptene pe rufă
C-o bucat' de lemn de tufă,
Să-ţi ajute la ciubăr,
Să te scarmene de păr.
*
Frunză verde din cărare,
Să trăieşti, nănaşă mare,
Să porţi pene de păuni,
Să botezi şi să cununi,
Să porţi flori de cele verzi,
Să cununi şi să botezi.
*
Să trăiască nănaşu'
Pentru dânsu-i laibăru';
Să trăiască nănaşa
Pentru dânsa-i aiasta. "

http://www.fundu-moldovei.ro/obiceiuri/nunta.htm


 

Related Topics

  Titlu / Creat de Răspunsuri Ultimul mesaj
2 Răspunsuri
2436 Vizualizări
Ultimul mesaj 21 Iunie, 2006, 11:25:00 am
de serenity82
3 Răspunsuri
5133 Vizualizări
Ultimul mesaj 09 Aprilie, 2010, 12:28:39 pm
de Little Rose
12 Răspunsuri
4037 Vizualizări
Ultimul mesaj 17 Ianuarie, 2010, 01:27:10 am
de Escu
2 Răspunsuri
7925 Vizualizări
Ultimul mesaj 07 Februarie, 2010, 08:01:04 pm
de digitty
0 Răspunsuri
1279 Vizualizări
Ultimul mesaj 25 Iunie, 2010, 08:08:17 pm
de goeteri