Afişare Mesaje

Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.


Subiecte - desdemona

Pagini: 1 [2] 3
16
Zona liberă / Eutanasia
« : 08 Ianuarie, 2007, 06:54:49 pm »
mie mi s-a parut un subiect foarte interesant pe baza caruia am purtat multe discutii si sunt curioasa si de parerea voastra.

Eutanasia este definita,in general,ca uciderea unei persoane X de catre o alta persoana Y,ca urmare a respectarii dorintei lui X.
desigur ca acest lucru se face in conditii speciale,doar de doctori dupa ce pacientul a fost informat asupra bolii sale,durerile sunt insuportabile si nu exista niciun remediu.
dar cum este privit acest lucru?
putem spune in felul urmator: daca avem dreptul la viata avem dreptul si la moarte.
eutanasia poate fi egala cu sinuciderea.dar nu e chiar asa.in termeni mai simpli am putea denumi acest lucru ca scaparea unui credincios.bun,dar daca are credinta nu ar recurge la un asemenea gest.
si totusi care este raspunsul corect?
un om de 30 de ani care este paralizat de 8 ani-este tanar-stie ca va mai trai...dar nu mai poate suporta chinurile sale si ale familiei-nu are dreptul de a alege?
singura tara din lume care a aprobat eutanasia este olanda.
am aflat de un caz al unui bolnav care s-a mutat acolo tocmai pentru a face acest lucru,era  de multi ani intr-o stare critica si ajunsese la capatul puterilor.

ce este mai condamnabil-sa il lasi sa moara in chinuri sau sa-l scutesti de aceste dureri?

stiintific eutanasia se imparte in eutanasie pasiva-actul de a-i permite unui pacient sa moara prin retragerea tratamentului ce ii intretine viata si in cea activa-actul prin care doctorul il ucide pe pacient.
este eutanasia activa mai imorala decat cea pasiva?

                                                           


17
Citate celebre / De ce nu poti muri niciodata
« : 21 Decembrie, 2006, 10:40:12 pm »
"de cate ori te cuprinde frica de moarte priveste-te in oglinda,intreaba-ti ochii si vei intelege de ce nu poti muri,de ce nu poti muri niciodata "(e.cioran)

ce gasim daca ne "intrebam ochii"?
ce alegem sa facem?care este reteta nemuririi?

18
Noutăţi, comentarii, sugestii / vad eu bine?
« : 27 Mai, 2006, 06:30:46 pm »
vad eu bine sau unii dintre cei mai dragi utilizatori ai nostri au plecat?
maria,minerva..
sa nu ne intoarcem in trecut cand au plecat multi altii...care au fondat practic acest loc.
Si nu a observat nimeni?Inteleg poate mai sunt cativa ca mine care au fost ocupati si nu s-au mai uitat pe site decat putin...dar restul?
Si cu acest topic voi aduce o problema pe care nu stiu in ce masura trebuie discutata sau abordata.Dar riscul meseriei:Ce facem oameni buni aici?Din ce in ce mai mult chat am observat aici.Noi cand am ramas aici nu am ramas pt chat am ramas pentru discutiile interesante care erau,pentru subiectele foarte bune de pe orice tema.Ne-a atras faptul ca aici era altceva..era o comunitate.Scuzati-ma si va rog sa ma iertati dar eu nu o mai vad.
Acum stau si ma gandesc...nu stiu cat de ocupata am fost...sau adevartul motiv a fost ca nu ma mai atras?
Vad ca avem noi utilizatori si ma bucura.Dar dragilor voi de ce ati ramas?Nu cred ca pentru subiectele usoare si raspunsurile scurte..
Intr-adevar orice lucru care contine oameni este in permanenta schimbare...si tocmai de aceea eu consider ca trebuie semnalat acest lucru.
Cred ca uneori este buna o palma de apa rece...
Eu sper ca nu veti neglija acest topic...si va veti spune parerea..Si aceasta include si solutii

19
Psihologie / comunicati exact ceea ce ganditi
« : 14 Mai, 2006, 03:19:23 pm »
am gasit un articol foarte interesant in revista Idei de afaceri,pe care am vrut sa il impartasesc cu voi.daac veti avea sa il cititi as vrea sa discutam pe aceasta tema.

Orice lucru trebuie explicat in cel mai simplu mod posibil, dar nu mai
      simplu decat atat”. A. Einstein

vom vorbi  despre Metamodelul Lingvistic, un instrument comunicativ care a  revolutionat tehnica psihoterapeutica a ultimilor ani si care are aplicatii infinite in fiecare domeniu al vietii cotidiene.
        In ani ‘60 un grup de lingvisti condusi de N. Chomsky au elaborat un model
      formal al limbajului care se numeste “Gramatica Trasfunctionala”. Din
      opera lor, iata ceea ce ne intereseaza pe noi:

      - limbajul operaza constant la doua niveluri: are o structura
      superficiala, care e formularea frazelor, si o structura profunda care e
      experienta efectiva senzoriala ce sta in spatele limbajului.
      - exista reguli despre care fiecare vorbitor stie ca permit sa se
      stabileasca daca o fraza este bine formata, din punct de vedere
      gramatical, sintactic, semantic.
      - se incalca modelul sau fraza nu este bine formata, cand de una singura
      nu este posibil sa ajunga la structura profunda.

      Explicatiile date de Korzybski si de Chomski erau atat de complicate incat
      erau aproape inutile, pana cand J. Grinder si R. Bandler (fondatorii PNL)
      au elaborat Metamodelul Lingvistic.
      Insa, chiar si acesta e un instrument complex, care ocupa doua volume din
      “The structure of magic” (1975, Palo Alto, California), si care cere un
      studiu serios. Noi dam aici o versiune a Metamodelului, care, chiar
      simplificat, ne permite sa obtinem rezultate care vor fi deasupra
      asteptarilor.

      O axioma a comunicatiilor spune: “Mai intai incearca sa intelegi si pe
      urma fa-te inteles”.
      Pentru a intelege ceva ce nu ne este clar, cel mai bine este sa pui
      intrebari.
      Dar nu intotdeauna este usor sa pui intrebarea potrivita, mai ales cand nu
      stii exact ce cauti.
      Metamodelul a definit citeva categorii de cuvinte care ne semnaleaza ca
      interlocutorul nostru nu ne comunica precis gandurile sale.
      Aceste categorii sunt: cuvinte universale, obligatii, verbe, nume,
      comparative.
      Sa le vedem pe rand, invatand sa le recunoastem si sa punem intrebarile
      corespunzatoare.

      CUVINTE UNIVERSALE
      Cand le intalnim este clar ca se face o generalizare. Ele se identifica in
      cuvinte ca: “toti, nimeni, intotdeauna, niciodata”, chiar daca acestea
      sunt, uneori, doar subantelese.
      Universalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente (“toti indivizii
      au nevoie de oxigen”), dar de obicei sint doar suportul lenei mentale si
      limiteaza mult posibilitatile pe care le avem la dispozitie.
      “Tinerii de astazi nu au chef de munca” (se subintelege: toti, niciodata).
      “Pentru a incepe o activitate este nevoie de mult capital” (se
      subintelege- intotdeauna).
      “Toti scotienii sunt avari”
      si s-ar putea continua la infinit.
      Pentru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna cateva
      intrebari simple: “Chiar toti?”, “intr-adevar intotdeauna?”, “Chiar
      nimeni?”, cu toate variantele posibile, astfel incat sa se defineasca
      cazul specific in care acea afirmatie este adeverata (admitand-o ca
atare).

      OBLIGATII
      Obligatiile, se exprima cu cuvintele: “trebuie, nu trebuie, nu se poate,
      necesita, este nevoie, incluzand toate expresiile echivalente.
      De fiecare data cind auzim aceste cuvinte, avem in fata o obligatie sau
      limitare care poate sa fie adevarata sau nu.
      De obicei se reactioneaza cu “De ce?” care serveste numai la a produce
      justificari, rationalizari, exemple de cazuri precedente sau regulamente.
      in schimb, intrebarile pot fi:
      “Ce s-ar intampla daca as face-o? Sau daca n-as face-o?”
      “Cine sau ce ma determina sau ma impiedica?”
      “Cine o zice?”
      Iar, de obicei, raspunsurile deschid o serie de posibilitati la care nu
      v-ati gindit.

      VERBE
      In aceasta categorie, ca si in urmatoarea, obiectivul e acela de a
      verifica semnificatia pe care interlocutorul o atribuie cuvintelor, iar
      aceasta poate fi obtinuta simplu, in cazul verbelor, cu un cuvant: “Cum?”.
      “Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine” (nu se intelege daca i
      se poate accepta un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile
      casei).
      Intrebare: “Cum anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere?”
      “Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa marim
      cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor
      concurente).
      Intrebare: “Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?”.

      Un caz particular este verbul “A incerca sa...” care inseamna sa ai deja
      un alibi in caz de faliment (“am incercat tot posibilul, dar nu a
      funtionat”).
      Inca o data, sa se verifice cum intentioneaza concret sa actioneze cel
      care vorbeste.

      NUME
      Si aici este suficient sa se intrebe: “Ce anume?”.
      Va amintiti cand am citat oameni politici care vorbesc de “prosperitate”,
      “dezvoltare”, “libertate”, etc?
      Intrebarea este: ”Ce intelegeti exact prin prosperitate?” si, daca nu va
      lipseste curajul sau rautatea: “Cu ce mijloace intentionati sa o
      realizati? Si cind?”.
      Atentie la substantivele nespecifice care incetoseaza imediat conversatia:
      fraze ca “ei nu ma inteleg”, “statul nu ne ajuta” nu au nici o
      semnificatie daca nu definesc cine sunt “ei” sau cine este “statul”.

      COMPARATIVE
      In aceasta categorie includem toate adjectivele la gradul comparativ ca:
      “mai bun”, “mai rau”, “prea mult”, “prea putin” etc.
      “Este mai bine sa faci asa”.
      “Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla”.
      “Acest obiect e prea scump”.
      “Inveti prea putin”.
      Si aici reactionam din obisnuinta cu un “de ce?” sau negand, sau furnizand
      justificari. in schimb, intrebarea cheie este: “Fata de ce anume?”. Din
      nou, raspunsurile va vor ajuta sa evaluati mai bine situatia si sa gasiti
      solutii creative.

      ATENTIE!
      In ciuda aparentei inofensivitati, va veti da seama, din cazuri concrete,
      ca aceste intrebari se infig ca spadele.
      Daca cel care va vorbeste este de rea-credinta, se va simti descoperit,
      daca este de buna-credinta, se va afla in fata propriei confuzii; in
      ambele cazuri, asteptati-va la reactii agresive si ostile.
      In special la inceput, limitati-va sa puneti intrebari numai cand vi se
      pare intr-adevar necesar sa identificati mai bine problema sau gandul
      interlocutorului, sau sa elaborati solutii creative; evitati in orice caz
      de a le pune pe un ton agresiv (doar daca nu vreti sa atacati delibera
      interlocutorul).
      Sa ne amintim ca este nevoie intotdeauna sa se comunice avand in minte un
      obiectiv specific.
      Un bun mod de a invata aceste lucruri si de a apela la ele automat este sa
      asculti interviuri la televiziune (chiar inregistrandu-le) si sa imaginezi
      intrebarile cele mai potrivite.
      Ajunsi aici, in timpul unui seminar s-ar putea trece la exemplificari si
      aplicatii practice a ceea ce s-a spus.
      Ma limitez sa furnizez citeva exemple, increzator inca o data in
      inteligenta si intuitia cititorilor:

      Bogdan, 7 ani, vine de la scoala:
      - Mama, astazi colegii si-au batut joc de mine toata ziua!
      - Intr-adevar toata ziua?
      - Ei, nu. In timpul recreatiei.
      - Chiar toti copiii care erau acolo?
      - Nu, Iulian cu gasca.
      - Si sunt multi?
      - Sunt Iulian, Mihai si George.
      - Si cum si-au batut joc de tine?
      - Au spus ca sunt urechiat!
      - Iar ceilalti?
      - Ei bine, m-au aparat.

      Cit de mult se schimba situatia fata de afirmatia initiala?

      O intimplare in timpul unei vanzari:
      - Seminarul dvs. este prea scump!
      Aici, de obicei, se raspunde ca nu este adevarat si se incearca sa se
      explice de ce.
      Dar solutia corecta este urmatoarea:
      - Prea scump fata de ce?
      - Fata de celelalte seminarii la care am participat.
      - La care seminarii ati participat?
      - La x,y,z.
      - Bine. In ce sens erau la fel cu al meu?
      - Stiti, de fapt nu erau la fel.
      - Interesant. Ce s-ar intampla daca ati descoperi ca seminarul meu merita
      timpul si banii cuveniti?
      - Atunci l-as gasi pe gustul meu.
      - Ce as putea face pentru a va ajuta sa ganditi asa imediat?
      - Iata ce: daca in seminariul dvs. s-ar vorbi despre W, J, K, as fi
      satisfacut.
      - Perfect. Vedeti, in pliantul de prezentare nu se poate scrie totul, dar
      noi abordam chiar ceea ce va intereseaza.
      Evident, contractul a fost semnat.

      Un ultim lucru: folosirea extrem de productiva a modelului pe care vi l-am
      propus, cand acesta a fost invatat corect, este aplicatia la dialogul
      nostru interior. Sa ne obisnuim a gandi, cu maxima atentie pentru
      generalitatile noastre, la limitele pe care NOI de obicei ni le punem si
      vom descoperi ca adesea nu au nici un sens real si pot fi foarte simplu
      depasite. Lumea contine mult mai multe posibilitati decat mica noastra
      harta mentala poate sa ne faca sa credem, si aceste intrebari pot sa va
      ajute sa le descoperiti.
      Inchei, legat de aceasta, cu un citat dintr-un anonim persan, care
      intotdeauna m-a fascinat: “Sunt o suta de drumuri care duc spre paradis:
      nouzeci si noua sunt pentru persoanele inteligente, iar unul pentru
      ceilalti”.


acum..
ce parare aveti despre acest articol?
ce spuneti despre manipularea celorlalti prin puterea cuvintelor?
considerati puterea de a comunica o arta?
va folositi de aceasta arta sau este doar un mijloc de ai informa pe ceilalti de starile voastre?

voi reveni si cu alte intrebari

20
Psihologie / anturajul ,o problema?
« : 21 Aprilie, 2006, 11:58:59 am »
"Omul este un nativ gregar, iubitor de viata în “ceata”, în grup, multime, iar aceasta latura sociabila este bine si profund plantata în natura manifestarilor sale comportamentale înnascute, mostenite de la stramosii nostri de peste 10.000.000 de ani.

Barbatul însa are o necontenita afinitate pentru grupurile care îi ofera un loc stabil în grupul sau “gasca” formata pe criterii de acceptare în spirit fratesc, ca membru al “cetei”. Aceasta “ceata” ofera barbatului posibilitatea exprimarii adevaratei personalitati, deseori agresive, originea formarii cetelor în trecut fiind coagularea diferitelor personalitati pe criteriul razboinic, deci agresiv. Barbatul pune un mare pret pe pozitia sa în ceata, deseori mai mare decat pe relatiile familiale unde partenera de viata nu-i permite afirmarea personalitatii prin modelul agresiv."

                                                                                                   Marius Radu,

                                                                                             cercetator Academia Romana

mi s-a parut un subiect foarte interesant,mai ales ca anturajul este un lucru prezent la toate varstele.
acum subiectele pe care am putea discuta:
in ce masura afecteaza anturajul relatia de cuplu?
in ce masura anturajul va scimba intr-o relatie?
vi s-a intamplat ca persoana iubita sa se comporte diferit in societate...sau in grupul ei decat in mod normal?

mai astept si alte sugestii






21
Totul despre iubire / La Adio,tu..
« : 24 Martie, 2006, 03:48:36 pm »
se afla litere si valuri...
si niste munti sunt intre noi
dosare triste peste garduri
si nici nu o sa mai vii inapoi
in pragul iernei absolute
saruta-mi tampla alba, hai!
si apoi scufunda-te
si dute in orizontul altui hai
nici nu pot nimic sa iti spun
pe curand sau ramas bun
a aparut numai nu
la adio tu

de ce sa iti spun la revedere
nu as mai avea nici un motiv
adio drepturile isi cere
ca te-am pierdut definitv
si de la mine pana la tine
cuvantul insusi va ingheta
nici sa te strig nu stiu prea bine
iubita mea pierduta mea
nici nu pot nimic sa iti spun
pe curand sau ramas bun
a aparut numai nu
la adio tu

cand te-am vazut ultima oara
 stiai si tu plangeai si tu
si ai plecat cu tot cu gara
nici tren nu mai exista,nu..
eu m-am intors inca o data
voiam sa vin pe urma ta
dar unde-i linia ferata?
parca a luat-o cineva
nici nu pot nimic sa iti spun
pe curand sau ramas bun
a aparut numai nu
la adio tu

eu ti-as mai spune amanunte
destinul de as mai putea sa il schimb
iubita mea de peste munte
iubita mea de peste timp
pe cea de-atunci nu o voi gasi-o
si eu aceeal  am murit
sub cinic nuclear adio
noi pierdutul cuplu parjolit
                                                                       Adrian Paunescu




cred ca aceasta poezie este cel mai nimerit mod de a incepe urmatoarea tema...adio!

cum spuneti adio?cum reactionati cand persoana cea mai draga va spune ca gata...ca s-a terminat...ce simtit cand stiti ca trebuie sa va despartit de cineva/ceva definitv?









22
Zona liberă / I WANT U HOME!PLEASE COME BACK!
« : 16 Februarie, 2006, 09:27:09 pm »
dupa cum observati draga noastra kitty a plecat...ne-a lasat..Doamne cat de dor imi este de ea.Nu vrea sa se intoarca..si nu stiu cum sa o conving.II inteleg motivele dar nu este timpul sa plece.. ..poate daca scriu acest topic voi reusi acest lucru!voi nu ii simtiti lipsa?Eu da!!!

PLEASE COME HOME!

23
Zona liberă / ce ai vrea sa faci acum?
« : 06 Februarie, 2006, 09:21:36 pm »
haideti sa ne lasam purtati de val.Sa ne eliberam de aceasta lume atat de plina de durere..si sa ne spunem unele dorinte.Ca de exemplu ce am vrea sa facem acum?daca totul ar fi posibil..

acum as vrea sa fie primavara...sa fie dupa-amiaza..sa bata acel vant cald de mai.Sa il simt pe obraz,sa il simt in par,sa il simt cum imi patrunde prin haine,dar nu imi este frig,e numai bine..Sa ma plimb..singura,sa pot privi tot ceea ce ma inconjoara,sa fiu sigura ca nu ratez nimic..dar sa stiu ca la capatul plimbarii mele sa fie El..oricare ar fi EL...

24
Proza / o poveste..o viata
« : 06 Februarie, 2006, 03:03:03 pm »
m-am gandit ca ar fi interesant sa constuim o poveste la care sa atasam imagini..in functie de ceea ce scriem..Nu stiu daca s-ar baga cineva,dar merita incercat ::) ;D  astept continuarea voastra

cat de fericiti erau...Dragostea lor era posibila..erau impreuna..nimic nu ii oprea...Desi au trecut prin atatea,au reusit sa fie impreuna..era o dragoste interzisa,dar iubirea lor era pre puternica incat reusea sa ii uneasca
Dar ei nu stiau ca va fi ultimul lor sarut..ultima clipa de dragoste...
-Te iubesc!Stii nu?Stii asta Safira?

25
Psihologie / constiinta?
« : 28 Ianuarie, 2006, 02:08:49 pm »
Constiinta este extrem de greu de definit stiintific pentru ca este pe de-a-ntregul subiectiva. Din acest motiv, studiul ei a apartinut multa vreme filozofiei si religiei. De curind au intrat in dezbatere si biologii, indeosebi neurobiologii. Unii dintre ei spera ca imaginea cerebrala si citirea electrica a semnalelor creierului vor dezvalui “corelatia neurala a constiintei”, si chiar se fac progrese in domeniu. Dar inca nu se cunoaste ce anume din activitatea cerebrala ne face sa fim constienti. Cu certitudine nu exista vreo zona a creierului activa cind sintem constienti si pasiva cind nu mai sintem. Chiar si in cazul in care acceptam (si nu toata lumea o face) ca ea ar izvori din creier, tot mai exista probleme.
De ce ar trebui ca o masa de neuroni sa simta ceva? Situatia a fost botezata “problema grea” a constiintei, unii oameni incercind s-o explice numind-o “proprietatea emergenta a retelelor neuronale active” - ceva ce se naste din interactiunea intre neuroni, dar care nu se gaseste in acestia. Lacuna a atras si alte teorii, mai ciudate, care propun stari cuantice capabile de a produce constiinta, explicatii matematice si altele asemenea. Unii cercetatori sustin ca n-ar fi vorba decit de o iluzie.

din punct de vedere religios constiinta este Sf Duh.

voi ce parere aveti?ce credeti despre constiinta?ce este ea?ascultati de "vocea din interior"?

va provoc


26
Povestea mea / desdemona
« : 13 Ianuarie, 2006, 02:34:15 pm »
am intrat in sufletul meu...Pasesc usor printre cioburi..s-au spart toate potiunele cu iubire,speranta,zambet,siguranta..s-au dus toate.Dar totusi am gasit ceva..uff nu e nimic,doar deznadejdia,dezamagirea.Voi ati mai ramas in sufletul meu..N-as vrea ca pustietatea sa-si puna stapanire pe mine..dar au ramas bucati,doar franturi,iar amintirile nu ma ajuta pt a le reface.
Imi este rusine..imi este rusine cu mine,cu goliciunea mea.Si cui nu i-ar fi daca ar vedea ca nu mai este nimic din ce era...ca nu mai are nimic din ce avea.Imi este rusine de ce sunt..
Caut..caut,dar in zadar..nici sa gasesc ceva nu sunt buna...sunt buna de ceva?tu ai plecat..si tu ai plecat..si tu...
Toti ati plecati...
As vrea sa am puterea sa devin..sa cred..nu sa fiu doar un corp umblator care zambeste si care mai arunca o vorba doar din plictiseala sau din bun simt.Imi vreau sufletul inapoi..
Vreau multumirea de mine..vreau iubirea,vreau siguranta,vreau stabilitatea,vreau atatea..
Vreau sa devin..
este o poezie foarte frumoasa a lui Douglus Mallok care mie imi place foarte mult si este cam asa:
If you can't be a fir on the top of the hill,
Be a bush in the valley-but BE
The best little bush by the side of the hill
If u can't be a bush,be a bit of the grass
And some highway happier make
If you can`t be an ocean,you still have a pass
If you are the most wonderful lake!
We can't be all captains,we`ve got to be a crew
there`s big work to do,and there's lesser to do,
And the task you must do is the near
If you can't be the sun,be a star;
It isn`t the rise that you win or you fail
Be the best of whatever you are!

si eu?si eu ce sunt?


27
Zona liberă / anul ce a trecut
« : 30 Decembrie, 2005, 08:47:49 pm »
cineva spunea mai de mult ca la fiecare sfarsit de an face o scrisoare in care spune tot despre acel an,despre cum l-a schimbat,despre ce i-a adus bine si ce i-a adus rau.Haideti sa facem si noi aici asta.Iar pt cei intarziati care vor vedea la anul sa scrie ce vor sa faca in acel an.
am sa incep eu:
 
anul acesta....cred ca a fost cel mai lung an,cel mai plin,si de necazuri si de bucurii.a fost anul in care m-am maturizat cel mai mult.Acum simt o schimbare,o maturizare in fiecare zi,si simt ca invat din ce in ce mai mult.
Anul acesta am suferit foarte mult..am pierdut persoane foarte apropiate,si mi-am revenit greu din soc,dar am avut alaturi un inger...da inger.Era o poezie care spunea ca atunci cand crezi ca nimeni nu va mai bate la usa ta ,se va gasi cineva sa o faca.Si acel inger uite ca a facut-o..si ii multumesc din tot sufletul.Desi simt acum ca ingerul ma cam lasa..dar nu vreau eu sa ii dau drumul.
Anul acesta am cunoscut ce inseamna cu adevarat a darui,a primi,a intelege,a sacrifica.Am invatat sa iubesc,si am fost invatata sa iubesc
Am vazut ca lumea este rea,dar ca trebuie sa trec peste toate,universul nu se opreste pt mine.
Am invatat sa lupt,sa inving si sa fiu invinsa.
Cred ca daca le insirui pe toate sunt multe invataturi..si ele conteaza cu adevarat.
Momentul asta nu este cel mai optimist,si plin de sperante din viata mea,dar tragnad linie pe foaie vad ca totusi am realizat ceva..am invatat niste lucruri care stiu ca imi vor fi de folos pe mai departe.
am rezumat in cateva randuri anul meu.
acum va astept pe voi :-* :-*

28
Credinţă / provenienta omului
« : 11 Septembrie, 2005, 11:35:20 am »
"Pare-se că există două teorii, cu totul potrivnice, despre originea speciei umane: Unii susţin că omul coboară din maimuţa, alţii ca a fost creat de Dumnezeu. Se ceartă grozav. Eu unul cred că se înşeală şi unii şi alţii. Teoria mea este următoarea: cei care cred că omul coboară din maimuţă, coboară cu adevărat din maimuţă şi alcătuiesc o rasă aparte, în afara rasei oamenilor creaţi de Dumnezeu şi care cred şi ştiu că au fost creaţi de Dumnezeu. "
Lev Şestov

de-a lungul timpului s-au gasit diferite dovezi:
Dovezile fosile în favoarea „evolutiei omului" constau în: Omul de Neanderthal (mai multe exemplare); Omul de Pekin (câteva cranii); „oamenii" asa-zisi de Java, Heidelberg, Piltdown (până acum douăzeci de ani), si re centele descoperiri din Africa: toate extrem. de fragmentare; de asemenea, încă vreo câteva fragmente. Totalitatea dovezilor fosile ale „evolutiei omu lui" încap într-o ladă de mărimea unui sicriu, provenind din părti mult înde părtate ale pământului, fără vreo indicatie demnă de crezare a unei vârste măcar relative (cu-atât mai putin „absolute"), si fară nici o urmă de indicatie asupra felului cum acesti. „oameni" diferiti se leagă unul de altul, fie prin descendentă, fie prin înrudire.
Cercetand  în mod obiectiv toate dovezile fosile în favoarea „evolutiei omului", s-a descoperit că nu există nici o dovadă hotărâtoare sau cât de cât rezonabilă în favoarea ei. O anumită probă e socotită a fi dovadă în favoarea evolutiei umane fiindcă oamenii doresc să creadă acest lucru; ei cred într-o filosofie care cere ca omul să fi evoluat din creaturi asemenea maimutelor. Omul de Neanderthal este pur si simplu Homo sapiens, nedeosebindu-se de oamenii moderni mai mult decât se deosebesc acestia între ei, fiind o varietate înlăuntrul unui fel anume sau al unei specii.[Multi evolutionisti au ajuns la concluzia că Homo erectus apartine si el de specia Homo sapiens. De pildă, William S. Laughlin (Universitatea Connecticut), studiind pe eschimosi si aleuti, a observat multe asemănări între aceste populatii si oamenii de tip Horno erectus (Sinanthropus) din Asia. El îsi încheie studiul astfel: „Când descoperim că deosebiri semnificative s-au dezvoltat într-o scurtă perioadă de timp între populatii strâns înrudite si apropiate, precum cele din Alaska si Groenlanda, si când luăm în considerare marile deosebiri ce exista între grupuri îndepărtate precum eschimosii si aborigenii, despre care se stie că apartin aceleiasi specii de Homo sapiens, pare justificat să concluzionăm că Sinanthropus apartine de aceeasi specie atât de diversă." (Science 142, 8 Noiembrie 1963, p. 644). (n. ed.)]
Scopul principal al „filosofiei evolutioniste" este răsturnarea perspectivei crestine, întemeiate pe Dumnezeu Care face totul precum voieste El, punând în locul ei ceva mai „pe întelesul" omului căzut - rationalism, umanism. Iată de ce „evolutia" a fost dezvoltată treptat de filosofia modernă agnostică, atee si deistă, înainte de a se găsi măcar o dovadă „stiintifică". Perspectiva cres tin-ortodoxă (Raiul, scurtimea [timpului acordat] lumii acesteia etc.) este o perspectivă cu totul nouă pentru cei prostiti de moderna filosofie „lumi nistă", al cărei produs-cheie este evolutia.

eu cred ca totul este de la Dumnezeu.voi ce credeti?


29
Zona liberă / cu nostalgie la amintirile vechi
« : 03 Septembrie, 2005, 01:30:17 pm »
am poposit si eu aici.Din greseala?sau a fost destinul?bunul nostru destin...
am intrat in castelul bucuriilor,bunei dispozitii si al artistilor.Nu,e clar,nu ma pricep la cuvintele frumoase,dar incerc sa scriu cu inima.imi dati voie?
pasesc sfioasa...atatea camere,unele cu fericire,unele cu tristete,unele cu sfaturi,unele cu prietenie.Dar nu...am gresit astea sunt camere de mult,acum au un zavor,pe care nimeni nu vrea sa-l traga..sa intre in ele.Eu da!am izbutit.Am intat in camera hanului viilor.E mult praf...da,e foarte mult praf dar nimeni nu vrea sa il stearga.El acopera buna dispozitie de acolo.Mai este o camera...ea nu este plina de praf...aa..am descoperit si de ce.Incearca sa imite o alta camera,dar este frumoasa si aceasta.Vad oameni obositi,plictisiti!Off, dragii mei!
Acesta este castelul Lovetime...da asa se cheama.Coincidenta?poate..
m-am imbracat intr-o rochie speciala pentru voi.am multe camere pentru voi cei obositi si care vreti sa popositi aici.Aceste camere sunt aranjate cu sperante,iluzii,optimism,veselie,zambete..si ce este mai important cu poezie...
oare vor poposi printii si printesele,regii si reginele?sau raman doar cu nostalgia vremurilor demult apuse...

30
Zona liberă / suflet vs bani
« : 01 Septembrie, 2005, 02:14:01 pm »
vara asta au fost numai nenorociri in tara...case daramate..toata munca lor..toti banii au fost bagati in gospodaria lor..care in cateva clipe a fost stearsa,a disparut ca si cum nu ar fi fost niciodata..
orasul nostru a fost pazit de asa ceva,a fost ocolit,pana acum cateva zile...Apa a aparut,si spaima s-a instaurat aici in orasul mort.."unde niciodata nu s-a intamplat nimic"(sadoveaunu).
ne-au anuntat ca trebuie sa strangem tot,apa se apropie.Nu am intrat in panica...am inceput sa strang..hainele..si atat..cartile mele..biblioteca..doamne ce fac eu cu cartile?am atatea carti..cea mai importanta comoara...atunci mi-au dat lacrimile..nu ma interesau hainele,nici aparatele..nimic..dar cartile..pe mine astea ma durea.
peste cateva ore ne-au anuntat ca pericolul a trecut,ca in zona noastra nu vor ajunge apele,in schimb alte zone erau complet devastate.
urmatoarele zile m-am plimbat prin oras..eram curioasa sa vad catastrofele...oameni suparati...dar incercau sa mai salveze ce puteau.am vazut un batran..casa lui a fost daramata total..nu mai avea nimic
statea pe  o bordura...pt 2 secunde am privit in ochii lui...Doamne cata tristete,cata suferinta.M-am inspaimantat,mi-au dat lacrimile.el nu se uita la mine,privea in gol.Avea niste ochi mari,albastri,vedeai viata in ei..suferinta...

vs

ma uitam in ochii ei..dar ea nu se uita la mine,nu vdea pe nimeni,nu auzea nimic,parca era in alta lume.Era in amintiri,isi amintea cat de frumos a fost si cat de trist este acum.Nu mai era cu el,cel pe care il iubise,cum nu a mai iubit de mult,cel care i-a dat fericirea..
suferea atat de mult...i se luase o parte din suflet..cred ca mai multe cuvinte nu isi mai au rostul aici..

acum intrebarea este:ce este mai dureros cand pierzi partea materiala sau o parte din suflet,iubirea,fericirea aceste lucruri abstracte?

Pagini: 1 [2] 3