Autor Subiect: Povestea mea ...  (Citit de 29568 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline Strumfita

  • *****
  • Mesaje postate: 867
  • Karma: 10
  • Gen: Femeie
    • Vezi Profilul
Povestea mea ...
« : 30 August, 2006, 04:55:45 pm »
   Cred ca ar fi cazul sa-mi fac curaj si sa-mi povestesc viata .. sa-mi scriu povestea .. povestea mea. Numai gandul ca trebuie sa scriu toate intamplarile din viata mea .. ma infioara.
  Nu ma prea pricep sa povestesc .. asa ca vreau sa imi cer scuze daca nu voi scrie prea frumos. Imi cer scuze daca voi uita cate ceva pe dinafara ..
  E ciudat .. nici macar nu am inceput sa scriu despre viata mea .. si deja lacrimez.
  Povestea mea a inceput pe data de 18.01.1991. Pana sa ma nasc eu .. era totul foarte frumos ... parintii mei se intelegeau foarte bine si erau foarte fericiti. Fratele meu .. era foarte fericit cand a aflat ca va avea o surioara ... tatal meu si-a dorit intotdeauna o fetita ,iar mama ... mama era putin trista .. ea isi dorea baiat pentru ca stia foarte bine ca fetele sufera intotdeauna si sunt mai sensibile. Toate acestea s-au schimbat dupa ce m-am nascut. Tatal meu a fost foarte fericit.. mama la fel. Eram o fetita foarte uratica .. eram mai negricioasa .. aveam ochii mari si negri ... toata lumea zicea ca sunt uratica doar bunicul imi lua apararea  :D
    Nu tin minte foarte multe din "copilaria" mea .. imi amintesc doar de pe la 5 ani cum a fost. Nu tin minte sa fi avut o copilarie .. nu am avut ocazia sa fiu copil. Tatal meu .. dupa ce am implinit eu 2 ani .. s-a schimbt foarte mult. Nu mai dadea banii in casa .. pleca intotdeauna cu prietenii la biliard .. la iarba verde .. la munte, iar pe noi ne lasa acasa. Parca ii era rusine cu noi.
  Ce faceam eu cand eram mica? Imi petreceam noptile .. cu mama in bucatarie .. asteptandu-l pe tatal meu care ajungea acasa pe la 3-4 dimineata, intra in casa .. nici macar nu saluta ..se baga imbracat in pat si adormea. Pe la ora 5 se trezea si pleca la munca pana in dimineata urmatoare pe la 3-4 nu-l vedeam .. doar foarte rar cand venea sa faca dus si sa se schimbe dupa care pleca iar.
   Noi nu aveam ce manca .. de multe ori mancam paine goala .. sau paine cu gem . Orice era bun. Mai primeam si noi cate o ciocolata la cateva luni de la prietenele mamei mele, iar atunci era sarbatoare. Erau zile in care mama nu manca nimic toata ziua pentru ca nu prea aveam mancare si trebuia sa ne hraneasca pe noi. Tata venea cu buzunarele pline de bani .. cerea de mancare si cand vedea ca nu este altceva de mancare decat cartofi piure ,, fara carne sau sarmele "de post" incepea sa zica "da' ce .. asta e mancare? asta ii mancare pentru porci .. ma duc sa mananc la restaurant" .. si pleca.
   Mama plangea intotdeauna , iar eu .. eram mereu langa ea si o sprijineam. Faceam tot posibilul ca pe cand ajungea ea de la lucru sa fie curat acasa. Tatal nostru .. parca era la hotel. Venea si pleca cand vroia .. nu-si asuma responsabilitatile .. nu dadea bani in casa .. nimic. Parca nu facea parte din familie.
    La gradinita toti se purtau foarte urat cu mine. Eram imbracata mai ... "decent" .. nu aveam bani de haine. Ma imbracam cu haine primite de pe la prietenele mamei mele care aveau si ele copii.La bloc .. toti copii se purtau urat cu mine si cu fratele meu ( care e cu 3 ani mai mare decat mine ) pentru ca noi niciodata nu aveam bani sa ne cumparam inghetata . In ciuda posibilitatilor noastre mama noastra a facut tot posibilul sa primim o educatie buna .. sa stim sa ne comportam in societate. Eu cu fratele meu invatam intotdeauna foarte bine .. era singura bucurie pe care i-o puteam face mamei noastre. Faceam tot posibilul sa nu ne imbolnavim pentru a nu fi nevoita mama noastra sa ne cumpere medicamente .. de-abia aveam bani de mancare .. de unde si de medicamente?
   Mama lucra in mai multe locuri pentru a ne putea intretine ... facea tot posibilul sa fie bine. Eu nu prea ieseam afara pentru ca stiam ce ma asteapta .. batjocura, asa ca stateam acasa .. ma inchideam in camera mea si ma ascundeam in coltul meu de camera. Stateam acolo ore in sir .. si ma gandeam la ce va fi.
   Dupa un timp .. tatal nostru a devenit un om violent. Nu consuma bautura .. deci nu avea scuza. Daca spargeam un pahar sau ceva .. intotdeauna trebuia sa recunosc .. cu forta. Nu ma intreba frumos ci lua cureaua ( era o curea de piele .. lata ) si incepea sa dea pana recunosteam, iar dupa ce recunosteam mai dadea ca pedeapsa. Nu conta cine facea gafa ... fie ca eu sa fratele meu eram vinovati, amandoi primeam bataie .. ca doar suntem frati si nu trebuie facuta diferenta intre frati. Mama noastra nu prea avea ce face .. stiam foarte bine ca daca se baga va fi luata si ea la palmi asa ca o rugam sa stea in camera si sa nu se bage.
    Fratele meu nu prea isi arata durerea .. se arata "barbat" .. nimeni nu-si putea da seama ca defapt sufera . Eu .. ma ascundeam in camera mea si plangeam .. cand nu auzea mama. Stiam foarte bine ca nu e bine daca ma vede mama plangand pentru ca ar fi durut-o mai mult, asa ca in fata ei eram o fata curajoasa si puternica ce nu plangea niciodata si care o imbarbata intotdeauna pe mama ei. Nu stiu ce s-ar fi facut mama fara mine , iar eu nu stiu ce m-as fi facut fara ea.
  Tin minte ca pe la 6 ani .. a venit tata intr-o dupa-amiaza acasa, iar eu cu fratele meu i-am cerut bani sa ne luam o inghetata .. ca ne era pofta .. si ne-a dat 5.000 lei, iar cand a venit mama sa-i ceara bani pentru o paine .. ulei si lapte "ca sa am ce sa le dau la copii sa manance" , a scos 5000 lei din portofelul plin cu bani .. si i-a aruncat pe jos .. ca la un caine. In momentul acela mama a izbucnit in plans, iar tata a inceput sa rada, eu m-am pus in genunchi si am luat banii .. si i i-am dat mamei .. banii care i i-a dat tata  si  inca 10.000 lei ( banii pe care ni i-a dat tata mie si fratelui meu pentru inghetata .. i i-am dat mamei ) .
   De multe ori, seara .. imi era frica sa ies din camera sa ma duc la baie .. pentru a nu ma intalni cu tata pe hol .. si sa gaseasca iar motiv ca sa ma bata .. asa ca incepusem sa am niste probleme cu sanatatea.
   Oricum nu mergeam eu prea des la gradinita .. imi erau frica de copii .. intotdeauna eram lovita si batjocorita de ei, asa ca o rugam pe mama sa ma lase sa raman acasa.

  Imi pare rau .. voi continua povestea mai tarziu .. dupa ce ma voi linisti.  :'(
   
« Ultima Modificare: 30 August, 2006, 05:03:19 pm de LonelY}AngeL{ »
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

Offline Lorelei

  • *****
  • Mesaje postate: 3060
  • Karma: 108
  • Gen: Femeie
  • N.
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #1 : 30 August, 2006, 05:03:08 pm »
Am crezut intotdeauna ca scrisul este o forma de catharsis, o eliberare, o aruncare in afara. Scrie! Scrie-te! Impresionant si cutremurator! Sper ca lucrurile totusi s-au mai schimbat intre timp.
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

Offline pokemon

  • *****
  • Mesaje postate: 1287
  • Karma: 17
  • Gen: Femeie
  • VDF
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #2 : 30 August, 2006, 05:07:36 pm »
Trist...si dureros... :'( :'( :'(  Nu stiu daca te putem ajuta in vreun fel...dar iti vom fi aproape....multi pupici...si nu uita k cineva e acolo doar pt tine...
Sunt momente in viata cand simti absenta cuiva atat de tare incat ti-ar placea sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi.

Offline Just

  • *****
  • Mesaje postate: 1089
  • Karma: 42
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #3 : 30 August, 2006, 05:17:26 pm »
 Dureros! si eu sper ca lucrurile s-au schimbat si ca acum va este bine. Iti sunt alaturi ,Lonely Angel.
And I promise forever ...
"White dove Fly with the wind Take our hope under your wings For the world to know That hope will not die..."

Offline Strumfita

  • *****
  • Mesaje postate: 867
  • Karma: 10
  • Gen: Femeie
    • Vezi Profilul
Răspuns: Povestea mea ...
« Răspuns #4 : 30 August, 2006, 05:34:01 pm »
  Sincer .. imi e cam rusine sa-mi spun povestea. Nu a fost o experienta prea frumoasa .. si nu imi place sa ma plang. Mi-e rusine de copilaria mea si sper ca nu o sa va schimbati parerea despre mine. Intotdeauna m-am simtit prost si am incercat sa las trecutul la o parte .. si nu am povestit nimanui toate aceste lucruri.  :-[
 
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

Offline pokemon

  • *****
  • Mesaje postate: 1287
  • Karma: 17
  • Gen: Femeie
  • VDF
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #5 : 30 August, 2006, 05:40:25 pm »
Dar oare ce vina ai tu pt tot ce s a intamplat?Ai poate vina ca ai fost alaturi de mama ta...si te ai gandit sa nu sufere si mai mult...ai vina ca ai fost un copil care s a maturizat mult prea devreme...ai vina ca nu ai avut o copilarie fericita???? Nu draga mea...tu nu ai avut nici o vina...din contra...meriti sa fii apreciata pt tot ceea ce ai facut si pt ca le ai oferit mamei si fratelui tau dragoste,afectiune si ai avut grija de ei...asa cum ai putut tu mai bine :)
Capul sus scumpa....nu are de ce sa ti fie rusine
Sunt momente in viata cand simti absenta cuiva atat de tare incat ti-ar placea sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi.

Offline |ngerMorT

  • *****
  • Mesaje postate: 967
  • Karma: 7
  • Gen: Femeie
  • angel without wings...
    • Vezi Profilul
    • Disturbed
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #6 : 30 August, 2006, 05:44:13 pm »
Doamne Ingerasule...nu trebuie sa-ti fie rusine...din pacate prin ce ai trecut tu au trecut si altii...in multe case se intampla astfel de evenimente...si suferinta este cu atat mai mare cu cat ea este pastrata in interiorul casei, in sufletele celor care sufera...este bine sa spui, este bine sa te descarci si este bine sa stii ca iti suntem alaturi... Nu trebuie sa-ti fie rusine...nu este vina voastra ca ati trecut prin ce ati trecut...voi erati doar nsite copii, prea mici pentru a actiona in vreun fel...iar mama voastra era constienta ca trebuia sa va ofere un acoperis si niste mancare, chiar daca asta inseamna sa stati in acceasi casa cu tatal vostru. Nu o sa-si schimbe nimeni parerea despre tine..nu o sa te privim cu alti ochi...nici cu dispret si nici cu mila!  :-* Cand te simti pregatita scrie...
Viata poate fi inteleasa doar privind inapoi...dar trebuie traita privind inainte...

Offline desdemona

  • *****
  • Mesaje postate: 1694
  • Karma: 23
  • Gen: Femeie
  • esentialul este invizibil pt ochi
    • Vezi Profilul
Răspuns: Povestea mea ...
« Răspuns #7 : 30 August, 2006, 05:46:56 pm »
Pokemon mi-a luat-o inainte :D
Draga mea...toti avem un trecut...unii ne mandrim cu el...altii nu.De unii au depins lucrurile...de altii nu.
De tine nu a depins nimic,tu ai facut ca aceste fapte sa scoata in evidenta o fata puternica si cu un suflet minunat.
Dar uite si asculta-ma bine:
"Daca maine te voi uita,poimaine vreau sa te admir nu pentru ce ai facut,ci pentru ceea ce esti."
asta ca tu se te mai linistesti in privinta trecutului .Curaj si scrie mai departe!
De foarte mult timp iti asteptam povestea!

                                                                te imbratiseaza Alexandra Maria
Singuratatea te transforma intr-un Cristofor Columb navigand spre continentul propriei inimi.
 Cate catarge nu-ti cresc in sange ,cand de lume te leaga numai marile?pe fiecare clipa m-as imbarca spre apusurile Timpului

Offline Escu

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 2561
  • Karma: 66
  • Gen: Bărbat
  • Why so serious?
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #8 : 30 August, 2006, 05:58:15 pm »
ai mult curaj, si meriti ce e mai bun pe lumea asta.mi-am dat seama ca problemele mele nu sunt asa de grave...
daca pot sa te ajut vrodata cu ceva...just name it.nu vreau nimic in schimb.
asteptam continuarea.
Let's put a smile on that face!

Offline Strumfita

  • *****
  • Mesaje postate: 867
  • Karma: 10
  • Gen: Femeie
    • Vezi Profilul
Răspuns: Povestea mea ...
« Răspuns #9 : 30 August, 2006, 06:13:58 pm »
Va multumesc pentru intelegere .. stiam foarte bine ca ma veti intelege. Stiu ca trebuia sa incep sa-mi scriu povestea de mult .. dar mi-a fost greu. Am incercat sa o fac de cateva ori dar m-am razgandit si am sters tot. Credeam ca e mai bine daca stiu numai eu .. mi-a fost frica sa nu fiu desconsiderata..  :'(
A trebuit sa merg mai departe .. mama mea a contat pe mine .. eram unicul ei sprijin avand in considerare ca ea e singura la parinti, iar rudele din partea tatalui meu nu ne ajutau .. eu nici macar nu ii cunosteam ... lor nu le pasa. Prietenii .. s-au dat la o parte cand au vazut ca au inceput problemele .. asa ca am ramas doar noi.  :'(
   
   Voi continua .. dar nu acum .. poate mai tarziu.
 Va multumesc pentru ganduri  :-* :-*
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

Offline pokemon

  • *****
  • Mesaje postate: 1287
  • Karma: 17
  • Gen: Femeie
  • VDF
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #10 : 30 August, 2006, 06:17:56 pm »
Cand o sa te simti pregatita...sa spui tot ce ai pe sufletel...noi vom fi aici...alaturi de tine :)
Sunt momente in viata cand simti absenta cuiva atat de tare incat ti-ar placea sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi.

Offline sunshine

  • *****
  • Mesaje postate: 1420
  • Karma: 41
  • Gen: Femeie
  • Fii tu insuti schimbarea pe care o doresti lumii
    • Vezi Profilul
    • http://lilysunrise.blogspot.com/
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #11 : 30 August, 2006, 06:24:54 pm »
Prietena mea rade de mine mereu ca scriu si citesc pe acest forum, nu intelege ce fel de oameni pot sta asa ......."fara rost sa vorbeasca cu niste necunoscuti, cine stie ce ciudati". Nu am reusit sa o fac sa inteleaga ca voi sunteti familia  mea, pe langa copii, adevaratii prieteni , care stiu ce inseamna singuratatea si suferinta( sub diversele ei forme) .
  Aici , dragul meu ingeras, simt ca traiesc, aici am inteles ca pot sa scriu si sa plang cat doresc pentru ca voua va pasa, voi stiti sa ascultati fara sa criticati, aveti intotdeauna o vorba buna pentru oricine, va pasa si asta m-a facut sa inteleg ca toti cei de aici au suferit cel putin o data in viata.
  Sunt mama si am trait tot ce a trait mama ta, numai ca eu am avut parintii care m-au ajutat sa razbat .Copiii nu au fost batuti atat de bestial pentru simplul fapt ca aproape niciodata tatal lor  nu este acasa inainte de ora lor de culcare. Dar asta deja face parte din povestea mea ( pe care probabil o voi continua candva).
  Niciodata scumpa mea sa nu-ti fie rusine cu viata ta, tu si fratele tau sunteti deosebiti, ati reusit sa o tineti pe mama voastra in viata si trebuie sa stii ca datorita voua si pentru voi a reusit sa mearga inainte si sa treaca peste toate suferintele.
    Trebuie sa ai curaj si sa-ti descarci sufletul, sa incepi o viata noua, sa inchizi bine trecutul si sa-ti urmezi visul , oricare ar fi el....viseaza draga mea , e un taram minunat unde nimeni nu te poate rani :-* :-* :-*
« Ultima Modificare: 30 August, 2006, 06:34:11 pm de sunshine »
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

Offline Just

  • *****
  • Mesaje postate: 1089
  • Karma: 42
    • Vezi Profilul
Re: Povestea mea ...
« Răspuns #12 : 30 August, 2006, 06:40:08 pm »
 Noi vom fi aici oricand te vei simti in stare sa continui ,cred ca iti este foarte greu.

  Nu are de ce sa-ti fie rusine cu trecutul tau ,tu ai facut tot ce ti-a stat in putinta ,copil fiind, si sunt convinsa ca ai ajutat-o enorm de mult pe mama ta fiindu-i alaturi.

  Eu iti doresc numai bine ,pentru ca meriti si oricand te vei simti pregatita cineva o sa fie aici sa te "asculte" .
And I promise forever ...
"White dove Fly with the wind Take our hope under your wings For the world to know That hope will not die..."

Zamolxis

  • Vizitator
Răspuns: Povestea mea ...
« Răspuns #13 : 30 August, 2006, 06:42:32 pm »
De cand ma stiu ai meu au fost divortati, asa ca totuna mi-a fost.

Dar am zis ca daca am vreodata familia mea, am sa aleg intelept, am sa aleg iubire pe o viata, o femeie serioasa si cu suflet... sa nu cunoasca copii mei suferinta vreodata...

Felicitari pentru curaj si maturitate, Lonely Angel !
Esti o fata  minunata, o femeie in devenire....
SI sunt convins ca vei alege intelept, si vei avea parte de o iubire frumoasa in viitor...


Offline Strumfita

  • *****
  • Mesaje postate: 867
  • Karma: 10
  • Gen: Femeie
    • Vezi Profilul
Răspuns: Povestea mea ...
« Răspuns #14 : 30 August, 2006, 06:49:07 pm »
  Va multumesc inca o data .. intotdeauna ati stiut sa ma linistiti cu o vorba buna ... si voi imi sunteti cei mai apropiati prieteni. Stiu foarte bine ca voi imi veti fi mereu alaturi si nu ma veti desconsidera niciodata ..
   Nu stiu ce va fi in viitor .. dar stiu ce e in prezent. Stiu ca am sa lupt sa devin cineva si sa ii ofer familiei mele ceea ce eu nu am avut niciodata. STIU ca am sa o fac pe mama mea fericita .. am sa o fac mandra de mine.
   Am sa lupt in continuare .. trebuie ... pentru ca stiu ca nu lupt numai pentru mine, iar pentru ceea ce mi s-a intamplat in copilarie .. nu ma plang .. doare , dar privesc partea buna a lucrurilor .. stiu la ce sa ma astept de la viata si am pentru ce lupta. Lupt pentru o viata mai buna.
   Iar cu voi alaturi .. imi va fi mult mai usor.
    Va pup dulce  :-* :-*
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

 

Related Topics

  Titlu / Creat de Răspunsuri Ultimul mesaj
3 Răspunsuri
2428 Vizualizări
Ultimul mesaj 21 Decembrie, 2006, 10:43:06 am
de Luke
0 Răspunsuri
2569 Vizualizări
Ultimul mesaj 25 Iunie, 2008, 06:36:04 pm
de George Ene
0 Răspunsuri
2586 Vizualizări
Ultimul mesaj 06 Iulie, 2008, 09:24:27 am
de d_alinus2004
2 Răspunsuri
2228 Vizualizări
Ultimul mesaj 26 Noiembrie, 2019, 09:18:08 am
de Hanjanas
0 Răspunsuri
2933 Vizualizări
Ultimul mesaj 31 Martie, 2018, 06:41:09 am
de goeteri