-De ce imi povestesti toate astea acum? La ce imi foloseste sa aflu ,acum, ca ma iubeai? De ce nu mi-ai spus atunci? Nu ti-as mai fi povestit despre el...habar nu aveam...
-Nu iti povestesc aceste lucruri pentru a te simti stanjenita, ci pentru a sublinia faptul ca nu trebuie sa ne grabim in a pune etichete. Daca nu te iubeste cm vrei tu, nu inseamna ca nu te iubeste.
-Cum poti iubi pe cineva si sa faci tot ce iti sta in putinta sa il tii departe de tine?!
- Sa iubesti nu e o alegere, sa fii cu cineva este.
-Nu imi vine sa cred ca ii iei apararea! E un mincinos, fara scrupule, iar tu ii iei apararea!
-Cred ca te pripesti in a trage concluzii...
-Ma pripesc,zici?! Ma pripesc?! I-am vazut viata din ultimul an, in imagini, Gabi! Zi cu zi, poza dupa poza...minciuna dupa minciuna.Daca a plecat, de ce nu a facut-o pentru totdeauna?! As fi suferit o data si bine!
- Te simti ranita si e normal, dar arunci in el cu acuze nefondate. Nu ii iau apararea...i-as rupe fericit gatul,daca legea mi-ar permite-o, dar nici nu te pot ajuta sa te minti singura.
-As vrea sa nu mai doara asa; as vrea sa pot spune senina ca adevarul m-a eliberat si ca de aici inainte, fiecare va merge pe drumul sau...
- ...dar nu poti face asta, asa e?! Stii de ce nu poti?! pentru ca in fapt, in adancul sufletului tau, stii ca nu se face vinovat de ceva.
-La naiba, cu el! E vinovat ca ma face sa sufar ca un caine si ca imi tremura carnea pe mine cand il vad. El a provocat toate astea...cum sa nu fie vinovat?! e vinovat pentru ca mi-a intrat in suflet, fara intentia de a ramane acolo si e vinovat pentru ca ,in ciuda tuturor acestor lucruri, il gasesc inca cel mai frumos suflet.
-Nici macar nu mi-ai povestit cum a inceput totul...
-As prefera sa nu imi amintesc...ieri , cu siguranta ai fi auzit de la mine o cu totul alta versiune a povestii, decat astazi; acum , simt ca totul s-a petrecut doar in mintea mea, ca mi-am imaginat o poveste de dragoste care nu a existat. Am fost doar o relatie- tampon, o femeie care i-a tinut patul cald sa uite de fosta iubita si sa ii netezeasca drumul celei pentru care m-a parasit...
-nu vrei totusi o parere obiectiva? poate ca il judeci prea aspru...
-a fost dragoste la prima vedere....la naiba! sunt patetica, de la prima propozitie! hai sa o lasam balta! imi asum rolul de imbecila indragostita si terminam cu lamentarile aici.
-ti-a fost alaturi atunci cand ai avut nevoie de el cu adevarat?
-da...
-te-a umilit vreodata in mod constient si voit , in fata cunoscutilor?
-nu...
-daca ar fi sa alegi, in acest moment, sa nu traiesti aceasta experienta, ai renunta la ea fara sa stai pe ganduri?
-nu o sa regret vreodata ca l-am cunoscut...
-draga mea, imi pare rau sa te anunt, ca singura cu care ai o problema , de fapt, esti tu. Hai , povesteste-mi cum a inceput totul!
