Sunt un om ca oricare altul,sunt un OM care a iubit, care a crezut in dragoste.Sunt un OM care ma afecteaza profund hotararea Sf Sinod privind divortul la preoti. Traiesc clipe de cosmar de la aflarea acestei hotarari.Bineinteles ca am discutat cu sotia mea acest aspect inainte de a ne casatori, a inteles, si-a dat acordul pt a ma urma oriunde v-oi fi, dar a inceput sa-mi faca probleme de cand aceasta hotarare s-a dat. Ea stia de la inceput ce inseamna sa fii sotie de preot. Acum sunt santajat de ea, de mama ei ,sunt bataia de joc si eu trebuie sa accept, altfel munca mea, studiul meu, sacrificiul parintilor mei, si dragostea mea pentru al sluji pe Dumnezeu se duc ca un fum. Nu stiu cum vor decurge lucrurile in casnicia mea.Stiu ca trebuie sa fiu un exemplu in parohia pe care o conduc, unde oamenii ma respecta, unde fac totul pentru ei. Sunt ingrozit ca sunt santajat si sunt convins ca sunt multi in situatia mea, dar ce ma fac daca se v-a intampla o nenorocire cu mine? Am avut incredere in fiinta care am crezut ca-mi v-a fi alaturi toata viata, am jurat ca voi fi barbatul unei singure femei, dar sotia mea de patru ani nu doreste sa aiba copii, iar cand ma rog ca Dumnezeu sa ne binecuvinteze cu un copil face crize de nervi, isi doreste cariera, ca a facut si ea o facultate si nu vrea ca toata viata sa fie la mana mea. Va rog sa ma credeti ca sunt inebunit. Somnul i-mi este tulburat, linistea caminului nu mai este aceasi de cand cu aceasta hotarare,ce ma fac?
Sufletul meu este distrus, lacrimile mamei mele sunt izvoare nescate, pentru ca s-a inteles excelent cu sotia mea, si deodata totul s-a stricat. Traiesc o adevarata drama. Vin Sfintele Sarbatori si ea a plecat cu sora ei in Grecia sa viziteze, fara tine cont de mine, m-a lasat singur fara sa-i pese de mine, si va intreb pe voi cei ce-l iubiti pe Dumnezeu ce ma fac?
