Autor Subiect: Arta greacă  (Citit de 1751 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline Iosif

  • *****
  • Mesaje postate: 1272
  • Karma: 26
  • Gen: Bărbat
    • Vezi Profilul
    • Despre iubire
Arta greacă
« : 14 Noiembrie, 2004, 05:11:38 pm »
   Arta greacă reprezintă producţia artistică a civilizaţiei greceşti, cu toate că este dificil să se stabilească cu precizie limitele cronologice ale acesteia.
   Artele care s-au dezvoltat în Grecia antică, cea minoică şi cea miceniană reprezintă baza artei greceşti.
Se plasează naşterea artei greceşti în jurul secolului IX  I.C., odată cu apariţia perioadei geometrice.  S-a convenit că după ce apogeul acestei arte a fost atins în secolul V. Î.C., în perioada clasică, ultimele sale manifestări urmând să se stingă în pragul bătăliei de la Aetium, din anul 31, Î.C. În realitate lucrurile sunt puţin altfel  deoarece si după bătălia de la Aetium este observată influenţa artei greceşti în producţiile orientale şi cele occidentale. Imensa expansiune a culturii greceşti  poate explica importanţa acestei arii de influenţă.
Datorită acţiunii de colonizare din secolele VIII şi VII î.e.n. arta greacă se impune treptat de la cadrul restrâns al Mării Egee în toată regiunea din jurul Mării  Mediterane. La sfârşitul secolului IV datorită cuceririlor lui Alexandru cel Mare lumea greacă este limitată la est de India iar la sud înglobează tot Egiptul şi mai ales Imperiul Persan. Totuşi la această diversitate geografică se adaugă profunde diviziuni politice.
Este adevărat că în faţa duşmanului oraşele greceşti se găsesc unite dar în războaiele din secolul V, Î. C. sau în cadrul participării comune la Jocurile panelenice, ele nu au nici un sentiment de apartenenţă la aceaşi entitate. Cu toate acestea în această diversitate rezidă o identitate culturală comună care face posibil să se vorbească despre arta greacă.
Originile artei greceşti au rămas învăluite în mister până la începutul secolului al XX-lea deoarece în Grecia nu au fost găsite urme ale epocii de piatră. Dar acum se ştie că naşterea artei greceşti îşi află originea în confruntarea mai multor civilizaţii ce se aflau în bazinul oriental al Mării Mediterane.
Arta cicladică este cea mai veche mărtuire a artei greceşti. S-a desfăşurat în epoca bronzului vechi. Cele mai frumoase manifestări ale Cicladelor, pe lângă numeroasele obiecte din bronz şi argint, le constituie „idolii“ cicladici. Aceste statuete din marmură reprezentau personaje puternic stilizate. La realizarea lor s-a ţinut seama riguros de păstrarea proporţiilor, care le-a conferit un superb echilibru. Este încă imposibil să cunoaştem semnificaţia lor exactă. Spre sfârşitul mileniului al II-lea Î.C., se diminuează producerea lor.
Arta minoică corespunde perioadei de dominaţie a Cretei în jurul anului 1800 Î.C.  Se realizează construirea primei generaţii de palate, printre care şi cele din Cnossos şi Malia. Palatele sunt puternic inspirate din modelele orientale. Aceste construcţii au în alcătuire o curte rectangulară, în jurul căreia se află  o serie de încăperi, de săli de ceremonii şi de culoare pentru procesiuni. A doua serie de palate cretane  este reconstruită în secolul  VI  Î.C. pe aceleaşi locuri ale palatelor din prima generaţie distruse brutal.
Construcţiile sunt similare primelor, pereţii sunt acoperiţi cu fresce magnifice în culori strălucitoare. Prin intermediul subiectelor religioase sau a motivelor floarle se exprimă bucuria de a trăi şi spontaneitatea.  Cermica pictată reia stilul naturalist şi vesel delectând prin repezentări de elemente marine. Cretanii fabrică pe scară largă obiecte mici din metal, lemn sau fildeş şi creează nişte piese de orfevrărie foarte frumoase.
Arta miceniană răsare atunci când civilizaţia minoică mai străluceşte încă, fiind construite la Micene, în secolul XVI  Î.C.  două morminte mari, probabil princiare. Opulenţa lor uimeşte în acel mediu sărac.  S-a descoperit că aceste morminte conţin obiecte din metal preţios cum ar fi: elemente de podoabă a capului, arme de ceremonie, cupe, vase, multe provenind din Europa.
Creaţiile autohtone sunt decorate cu scene voit violente într-un stil aproape brutal ce se observă şi la frumoasa mască a lui Agamemnon. Micenienii construiesc puternice citadele fortificate, ale căror aspect contrastează cu deschiderea amplă, spre natură, a palatului. Aceste construcţii au început să apară prin anul 1400 Î.C. după nimicirea Cretei. Pereţii sunt formaţi din blocuri enorme de piatră, pe care după legende doar ciclopii le-ar fi putut duce. Aceasa face ca arhitecturii să i se atribuie şi numele de „ciclopică“. Palatele din interiorul citadelelor au dimensiuni reduse. Principala sală a lor este construită după principiul megaronului aflat la baza viitoarei arhitecturi  greceşti. De asemenea la micenieni se găsesc clădiri funerare în formă de „căpăţâni de zahăr“ arătând rodul unei măiestrii tehnice deosebite, ce impun prin amploarea lor. Fabricarea obiectelor mici este încurajată după forma literelor  F  Y  T (phi, psi, tau).
Pierderea cunoştinţelor tehnice dobândite se face odată cu dispariţia civilizaţiei miceniene care cauzează de altfel şi diminuarea producţie artistice.

Life is short, Break the rules, Forgive quickly, Kiss slowly, Love truly, Laugh uncontrollably, And never regret anything that made you smile.

 

Related Topics

  Titlu / Creat de Răspunsuri Ultimul mesaj
1 Răspunsuri
5909 Vizualizări
Ultimul mesaj 19 August, 2006, 08:53:40 am
de catty
3 Răspunsuri
2503 Vizualizări
Ultimul mesaj 26 August, 2007, 08:22:41 pm
de valentina
0 Răspunsuri
8196 Vizualizări
Ultimul mesaj 23 Octombrie, 2007, 07:41:23 pm
de orhideea albastra
2 Răspunsuri
4635 Vizualizări
Ultimul mesaj 27 Decembrie, 2008, 11:57:09 pm
de Mihai Dor
0 Răspunsuri
678 Vizualizări
Ultimul mesaj 31 Martie, 2013, 05:28:15 pm
de goeteri