Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Ai nevoie de un sfat? => Subiect creat de: friend din 27 Octombrie, 2004, 10:13:03 p.m.
-
Cuprins
Bunatatea din inima si taria de caracter
-
BUNATATEA DIN INIMA SI TARIA DE CARACTER
Sa nu fii numai zahar, ca te mananca lumea, dar nici numai otet, ca te varsa din gura. In toate este o cale de mijloc. Numai prostii o iau razna. Sa nu fim nici numai stanca, dar nici numai nisip, nici numai fier, dar nici numai ceara. Nu este bine sa ne guduram in fata oricui ca niste catelusi, dar nici sa ne repezim la oricine ca niste dulai.
Lumea este alcatuita din negru si din alb si de aceea in ce priveste firea, avem a face cu tot soiul de oameni. Unii sunt largi ca o gheata veche, dar care nu este mai de pret ca perechea ei; altii ca si iasca iau foc la cea mai mica jignire si sunt tot atat de primejdiosi ca si iarba de pusca. Negresit ca e destul de greu sa ai in curte un argat morocanos cu toti, ca un urs cu o buba pe cap, acru ca agurida, taios ca un brici si dusmanos ca un caine de macelar. Cu toate acestea si acel om poate sa aiba unele parti bune si afara de asta, este si el om. Dar nici Stan, bun ca painea si gata sa se incovoaie in fata oricui ca o salcie pletoasa, nu este prin aceasta nimanui de vreun folos, ci este de batjocura tuturor. Omul se cade sa aiba maduva in sira spinarii, altfel, cum o sa-si tina capul sus? Insa aceasta spinare trebuie sa se si indoaie, daca nu vrea sa se loveasca cu capul de pragul de sus.
A face ce vor altii isi are vremea sa si a nu face ce vor altii isi are vremea sa. Daca ne facem magari, oricine va incaleca pe noi, daca insa voim sa fim stimati, atunci sa fim stapani pe noi si sa nu ingaduim altora sa puna cand le place saua pe noi. Daca vrem sa fim pe placul tuturor, vom ajunge ca broasca sub grapa si nu vom avea pace niciodata; si daca vrem sa facem pe servitorii, fata de toti vecinii nostri, fie buni, fie rai, nu vom avea de la nimeni multumiri, pentru ca in felul acesta vom face tot atata rau cat bine.
Cine se face oaie va vedea ca n-au murit toti lupii. Cine se culca jos sa se astepte sa fie calcat in picioare. Cine se face soarece va fi mancat de pisici. Cine ingaduie vecinului sa-i puna vecinul vitelul pe umeri in curand va vedea ca o sa-i puna si vaca. Se cade sa cautam sa placem aproapelui nostru spre bine, adica spre a-l face mai bun, dar asta este alta socoteala.
Vulpilor batrane le lasa gura apa dupa boboci de gasca si le dau mereu tarcoale; si daca, prin viclenie, izbutesc sa-i puna sa faca ce voiesc, apoi lasa ca in curand isi iau ei plata. Un camarad cum nu se poate mai bun, vei fi numit, daca te faci gloaba pentru prietenii tai, dar in ce incurcatura te vei baga! Cauta sa iesi din aceasta stare, pentru ca mai tarziu, iti vor striga cu siguranta: "Adio scumpe cos, caci mi-am carat toate merele!" Sau iti vor multumi frumos si nimic mai mult. Atunci vei vedea ca vorbele frumoase nu satura nici o pisica macar, ca ele nu-ti pun unt pe paine si nu-ti umplu buzunarele. Cei ce te lingusesc, sau vor sa te insele, sau au nevoie de tine, - dar sa stii ca dupa ce mananca portocala - ii arunca coaja.De aceea, fii intelept si inainte de a sari, uita-te bine inainte, ca nu cumva sfatul unui prieten sa-ti aduca mai multa paguba decat ocara unui dusman. Nerodul crede orice vorba, dar inteleptul ia bine seama. Mergi cu vecinul tau pana unde te tine cugetul curat. Desparte-te insa de el cand gheata cugetului incepe sa te stranga.
Incepe sa fii cu prietenul tau asa cum gandesti sa urmezi a fi cu el si fa-l curand sa stie ca nici tu nu esti un om de chit, ci unul care-si are si el mintea lui si intelege sa se foloseasca de ea. Opreste caii cand vezi ca nu te mai aflii pe calea cea dreapta si intoarce-te numaidecat inapoi pe cea mai scurta cale. Cine vrea sa fie ferit de greseli mari sa ia seama la cele mici; de aceea, opreste-te din vreme, daca vezi ca prietenul te trage in sant. Mai bine sa se supere pe tine cunoscutul tau, decat sa-ti pierzi bunul tau nume si sa-ti pui in primejdie sufletul tau.
Nu te teme sa apuci pe calea intoarsa. Sa nu-ti pese cand stricatul isi bate joc de tine din pricina ca tu fugi de pacat. Mai bine sa fugi la timp decat sa arzi in vesnicie. Nu te lasa induplecat la pierzare. A te arunca in garla cautand sa faci pe placul camarazilor tai, spre pierzarea ta, este aur prea scump platit. Paseste cu hotarare acolo unde crezi ca ai sa stai si nu te lasa abatut de nimeni de la ceea ce este drept. Invata sa zici "nu". Aceasta iti va fi mai de folos decat invatarea limbii latine.
A fi prietenul oricui inseamna adeseori a nu fi prietenul nimanui. Altminteri faci prostia de a fura de la familia ta, ca sa ajuti pe straini si ajungi frate cu cersetorul. In binefaceri, ca si in toate, este nevoie de intelepciune si unii ar trebui sa mearga la scoala ca sa o invete. Un om binevoitor poate sa fie crud fata de copiii lui daca le ia painea de la gura ca s-o dea acelora care-l numesc om darnic, dar dupa aceea rad de prostia lui. Foarte des, cine imprumuta pe altul cu bani pierde si banii si prietenii si cine gireaza pe altii ajunge sa nu se mai poata gira pe sine. Asculta sfatul lui Ion Plugarul si nu mai gira decat atat cat ai placere sa pierzi. Adu-ti aminte de Cuvantul lui Dumnezeu care spune: "Cine se pune chezas pentru altul, pagubeste, dar cine se fereste de chezasie este sigur."
Crestinul este cel mai bland om din lume, totusi este si el om. La foarte multi oameni nici nu este nevoie sa le mai spui aces lucru, fiindca de indata ce simt ca cineva vrea sa le faca vreun rau, ei, intocmai ca niste cai, deja incep sa sforaie. Mult inainte de a sti daca este un hot in curte sau daca a scapat calul din grajd, ei deschid fereastra si trag cu pusca. Primejdiosi vecini sunt acestia! Ai putea mai degraba sa te astepti sa-ti faca un scaun pe fruntea unui taur decat sa ai tihna in apropierea lor. Nu lega prietenie cu omul manios si nu te intovarasi la drum cu omul furios. "Cel incet la manie este cu multa pricepere, dar cel iute cu duhul inalta nebunia. Daca vezi un om grabnic la vorbire este mai multa nadejde de la un nebun decat de la el".
Am cunoscut in viata mea cativa oameni foarte incapatanati, care nu primeau nici sa fie mustrati, nici sa fie indrumati. In satul nostru, un om tine un caine mops si-mi spune ca, daca apuca ceva in gura, nu-i mai da drumul; numai daca i-ai taia capul, i-ai scoate din gura ce-a apucat. Asa sunt si unii oameni cu care am avut adesea a face si aproape m-au scos din fire. Mai degraba ai indupleca furca de gunoi sa se faca masina de treierat, sau piatra de rand sa se faca piatra de marmura, decat sa ii faci pe acesti oameni sa primeasca mustrari intelepte. A spala pe un negru pana sa-l faci alb si a scoate petele de pe un leopard, este o nimica toata fata de incercarea de a calauzi un om incapatanat. Mai degraba ai putea sa indupleci un munte sa se miste din loc, decat sa-l faci pe incapatanat sa se lase de hotararea pe care a luat-o, buna sau rea. A nu te lasa abatut cu nici nu pret de la lucrul tau, cand el este bun si drept, este mare lucru; predicatorul nostru spune ca acesta este lemnul din care se croiesc martiri. Daca insa un om sucit la minte si nepriceput are in capul lui acest pietris tare, atunci el face martiri din aceia cu care are a face. Este mai bine sa rupi facgaduintele facute in pripa decat sa le tii. Cine nu se schimba niciodata nici nu se imbunatateste vreodata si cine nu cedeaza nici nu biruie vreodata.
Fata de copiii nostri trebuie sa unim blandetea cu taria. Nu trebuie sa li se faca intotdeauna pe voie, dar nici sa fie opriti de la toate. Da unui porc sa manance de cate ori guita si fa unui copil voia de cate ori tipa si vei avea un porc ingrasat si un copil razgaiat. Un om care invata sa sufle intr-o trompeta si un copil razgaiat sunt doi tovarasi foarte neplacuti, chiar daca locuiesc la usa de alaturi. Daca nu luam bine seama, copiii nostri vor ajunge un necaz pentru altii si un chin pentru noi. "Nuiaua si pedeapsa dau intelepciune, dar copilul lasat de capul lui face rusine mamei sale".
Daca nu vrem sa pedepsim copilul ca sa nu avem durere de cap, vom avea din belsug dureri de inima cand va fi mare. Adevarul fara inconjur trebuie sa sevada in toata purtarea noastra fata de copiii nostri, "da" sa fie "da", "nu" sa fie "nu" si aceasta intocmai si de indata. Nu fagadui niciodata ceva unui copil si sa nu te tii de cuvant, dar, daca ai fagaduit, tine-te de vorba, fie ca i-ai fagaduit un covrig, fie o bataie buna.
De cand Ion Plugarul s-a apucat sa faca pe scriitorul, a avut prilejul sa-si arate atat taria cat si blandetea lui, fiindca de atunci i-au fost trimise banite intregi de sfaturi bune, pentru care zice "multumesc frumos", cum spune nevasta boierului de la conac. Tot asa nu se sfieste sa le trimita sfaturile inapoii sau chiar sa le dea unele din ale sale, chipurile ca sa-si arate recunostinta si aceasta pentru ca el este incredintat ca este un lucru foarte frumos din partea atator oameni sa-i arate multele feluri in care s-ar putea face de ras. Tinta lui este sa culeaga de pe miristile prietenilor sai cat mai multe indrumari bune. Tinand cu tarie la felul lui de a scrie, este gata totusi ca, pe ici, pe colo, sa mai indrepte cate ceva, de va putea.
Un lucru rau este insa ca prietenii lui nu se potrivesc in spusele lor. Unii zic: cuprinsul este foarte sarac si pe langa asta si-a mai luat si un nume de imprumut, caci scrisul nu este destul de aspru ca al unui plugar. Altii zic: cuprinsul ar mai merge, dar vorbirea este asa de grosolana, ca te miri ca s-a gasit cineva care sa tipareasca asemenea lucruri. Ion se gandeste sa ofere sfatuitorilor sai toata atentia, asa cum se cuvine si deoarece unii soareci au mers cu indrazneala pana acolo ca si-au asezat cuibul in urechea pisicilor si Ion se gandeste se ia pe urma sfatuitorilor sai si ca raspuns la sfaturile lor, sa scrie cateva randuri asupra darii de sfaturi care nu ti se cer, randuri care sa le dea de gandit.