Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Tema de casă => Subiect creat de: friend din 22 Noiembrie, 2004, 10:45:18 p.m.
-
:) Hei, prieteni! Saptamana acesta va propun o tema amuzanta si totodata un exercitiu de imaginatie: dragostea dintre un motan si o pisica. Stiti cred, cu totii, ca acest loc e facut ca un cerc de creatii. Imaginati situatii sau dialoguri, in versuri sau proza, care sa ilustreze intr-un mod original iubirea dintre cei doi. E greu? E usor? Nu stiu. Haideti sa vedem! :D
-
miiiaaaaaaaoooooooo... purrr... miiiiaaaaaaaooooo... ;D
refren ;D ;D
-
:D "Original dialog!" - era sa zic, dar am observat la timp ca de fapt e un cantec!!! ;D ;D La, la, la....
-
E cantec... cu dans.. ;D
-
:D stiam eu de ce am adus un motanel cu mustacioara neagra langa nuc pentru cineva ;)
astept partenera de dialog.se stie ea :-*
-
Minerva... mi-e somnic.
... "si fiindca m-ai cu ochii-nvaluit "... te :-* de noapte buna~!
-
Am vazut-o intr-o seara
Se plimba pe strada mea
I-am zarit pentru o clipa
Ochii mici de caramea.
Era tare eleganta
Cu blanita ca de nea,
Funda mare pe codita
Un botic roz – bombonea…
Piciorusele ei fine,
Mersul foarte tacticos,
Urechiusele feline,
M-au intors exact pe dos!
Apucat-am sa-i spun “Miau!”
Un gest plin de politete!
Nu s-a sinchisit pisica
Sa-mi raspunda la binete!
S-a tot dus lasand in urma
Aer bland de primavara
O mireasma speciala
Cu o tenta dulce-amara!
Si de-atunci e vai de mine!
Umblu dupa ea mereu!
Mi-e blanita uda, rece
Dar tot umblu hebereu!
Acum intelegi amice,
De ce-s trist si –asa grabit?
Numai de-mi gasesc pisica
Pot fi iarasi fericit!
As vreau s-o mai vad o data
Sa ii spun cat o iubesc
Sa o plimb prin lumea toata
Prin tot neamul pisicesc!
Uite-o! Iarta-ma amice!
Timp nu mai am de pierdut!
Daca nu-i vorbesc acuma
Maine iar sunt abatut!
-
Foarte bună tema -
"Iubirea dintre mâţă şi cotoi",
Numai că tema are şi-o morală:
Ivirea neajutoraţilor pisoi.
Mai dificil ne e, la o adică,
Să discutăm - vezi Doamne - de urmări
Că nu sunt toate zilele cu soare
Şi nici iubirile nu-s toate... sărbători
geophilos
-
Pisicuţa mea frumoasă,
Cu blăniţa colilie,
Unde-ţi ţii blăniţa noaptea?
Vreau să ştiu, spune-mi şi mie!
Nu de alta, dar motanul
Nu-mi dă pace şi mă-mbie
Să te mângâi pe blăniţă -
Fă-i această bucurie!
-
"A iubi e omeneşte" -
(Vezi idila dintre mâţă şi cotoi!)
Dar ce te faci când dragostea sfârşeşte
La apariţia urmaşilor (...pisoi)?
-
Sunt motan vestit in lume
oamenii ma stiu de breaz
si-s mereu cam pus pe glume
toata ziua ard la gaz...
am vazut multa tristete
prin ograda noastra azi
ma gandii sa dau povete
cum in coada lin sa cazi...
sunt motan cum altul nu-i
toata ziua cant hai hui
si-am gasit si o pisica
una mica, mititica...
i-am tot dat ocol prin loc
cu mustata prinsa coc
si-am vazut – surpriza mare -
c-am avut chiar cautare
laudacii mi-au murit
ce sa fac? ca-s procopsit!
alt motan ca mine nu-i
toata ziua cant hai hui
iar pisica jucausa
am lasat-o dupa usa
sa deretice, sa coasa,
si curat sa faca-n casa
si-o cadea, va zic, si-un ban
la asa grozav motan!
-
Am uitat sa ma prezint
eu sunt Rica, nu va mint
nu puteam sa nu va zic,
fiindca nu-s asa... nimic...
sunt motan fruntas, si zeu...
frunze tai la caini mereu
si sunt tare derbedeu.
Doar pisica, of, ce toane
ma mai poarta prin saloane
si asa mica si slaba
a-nceput sa-mi fie draga
vreau sa stie lumea-ntreaga.
Da' pacatul e c-asa
a aflat ma rog si ea
si acuma balamuc
ma tot tine sub papuc.
tot mai bine eunuc...
si imi place s-o rasfat
da' mi-ar trebui un bat
ca de nu, motan fruntas...?
voi ajunge iar codas
locuind doar in talas.
-
Azi va spun cu drag povestea
ca de nu se duce vestea
cum c-as fi motan fricos
da’ mai bine laudaros...
intalnii pe strada ieri
iesita de nicaieri
o pisica... ce pisica...!
Da’ v-am zis deja... pitica!
Era mica si plouata
si parea si rusinata
i-am intins atunci manuta
ah, pardon, de fapt labuta
gandul rau... acuma n-am
vreo scapare din ast ham
caci codana de pisica
asa mica mititica
nu e-a nimanui ramasa
a fugit pe geam din casa
si tot plange si tot toarce
chiar o lacrima imi stoarce.
cum s-o las singura-n drum
ia sa-mi spuneti voi acum!
-
Domnişoară Lorelei,
Scrii frumos, e clar, căci ai
Talent şi-aleasă simţire
Şi eşti spontană din fire.
Că le lauzi pe pisici
Nu voi comenta aici:
Că deretică prin casă,
Că ştiu şi chiar pot să coasă...
Timp în care el, motanul,
Zici că umbă la golanul
După aventuri şi bani,
Cum fac cei mai mulţi golani.
Vorba vine că muncesc,
Că-n tot neamul pisicesc
Hărnicia n-are loc.
Şi-apoi "torc" doar lângă foc.
Deci, nu fii părtinitoare
Că pe motănel îl doare -
Nu-i frumos să-l ponegreşti
Cu-atribute... omeneşti.
De-aia-ţi zic să facem pace
Între aceste dobitoace:
Că nici unul nu-i dihai,
Domnişoară Lorelei.
-
Mult iubite geophil,
multumesc. si te admir
ca talent si simt ales
si domnia ta-ai cules
dar pisicile, vezi bine,
se-aciuara langa mine
si motanul, ah, motanul,
procopsitul si golanul
care toarce si rastoarce
tot acasa se intoarce
sau probabil de-i mai hot
mai viclean si mai cu mot
mai si fur-o sarutare
pisiceasca delectare
de la pisicută noua
plina pe buze de roua
insa stie, se fereste
si de doruri se pazeste
ca cea noua pisicuta
cu fundita, cu labuta
e fugita de acasa,
uite-asa, nepusa masa
deci motanul, tot istet,
se intoarce la “cotet”.
Iata dar pe scurt povestea.
Si asa se duse vestea
ca si-n neamul pisicesc
tot golanii mustacesc
si inchei aici cu stil,
multiubite geophil.
-
Bravo Lorelei !
-
"in creieru-mi se lafaieste
plimbandu-si coada, un motan
voinic, frumos si dolofan,-
cand miorlaie, abia scanceste.
alt glas mai fraged parca nu-i;
dar vocea, oricum si-o arata,
e si profunda si bogata:
e farmecul si taina lui.
simt vocea asta cum ma fura,
adanc in mine patrunzand;
cand viersul i-l aud curgand,
ma-mbat ca de o bautura.
durerea mi-o adoarme lin
cu incantarea ei fierbinte;
nu-i trebuiesc deloc cuvinte,
dar eu il inteleg deplin.
nici un arcus nu mi se-aseaza
atat de plin si de usor
pe inima, nici cu-ata dor
nu luneca si nu vibreaza,
cu glasul tau misterios,
motan cu chip de inger, care
ai pogorat parca din zare,
subtil, serafic si frumos."
-
Sunt pisica unduioasa
Toata ziua-s la bufet
Pe geam fug seara de acasa
Si ma numesc Coquette.
Si intr-o seara-am intalnit
Motan cum altul nu-i.
Mi-a zis cam pus pe pisicit:
"Mai pune-ti pofta-n cui."
Motanul Rica e grozav.
Se crede pricopsit
Se vrea chiar leu cu glasul grav
Dar e cam adormit.
El m-a vazut cum tremuram
Plimbandu-se hai-hui.
Fugita seara de pe geam,
Iesita-n calea lui.
M-a luat in brate, dar apoi
Pe data s-a zburlit
S-a speriat (cum c-am fi doi)
De-atata chicotit.
Sunt pisica unduioasa
Ma joc pe la bufet
Cand pleaca lumea de acasa
Si ma numesc Coquette.
-
Colegelor poete
AMICALĂ
Mult preastimate şi iubite pisicuţe,
Vă scrie un motan, cu ale lui lăbuţe,
Un text păgân, pe-acest calculator,
Ca el s-ajungă sub ochii tuturor.
Căci, iată, pe display, pe sticla-i fumurie
El v-a dat întâlnire - în marea-i bucurie -
Spre a vă spune, privindu-vă-n pupile,
Că aveţi ochi frumoşi, distinselor copile!
...E ceas târziu de tihnă-n plină noapte
Când luna spânzură pe cerul fără şoapte
Şi toată firea pare-ncremenită.
De-aceea şi neliniştea-i se vrea mărturisită.
Dar cum năstruşnicul ţinteşte spre mai mult
Porni să-şi construiască armură din cuvânt,
Să se teleporteze pe-adresele de net,
În zig-zag prin PC-uri, direct prin Internet.
O, Doamne,-ajută-l să treacă prin ferestre,
Dă-i forţă să străbată întinse căi celeste
Ca din înalt să se strecoare lin
În primitorul cald culcuş felin.
Şi-apoi din prea-nţeleapta-ngăduinţă a Ta
Dă-i binecuvântare spre a-şi îmbrăţişa
Iubitele. Şi linişteşte-i, Doamne, umblătura
Când preastimatelor le va simţi căldura...
:-*
-
Colegului, poet si el
Multiubite geophil,
multa arta si mult stil
am zarit in slova ta
insa intrebarea mea
este una foarte clara
ce-ai voit in asta seara?
din a tale ganduri multe
cine poate sa le-asculte
pe acelea cu motani?
s-ar putea sa fie ani
pan'om descifra incet
in zig zag prin Internet
a motanului poveste.
te-ascultam, caci vreme este.
deci - pe unde a umblat
un asa distins baiat
ah, am vrut sa spun motan;
deh, discutie de clan!
asteptam dar, motanel,
o poveste despre el.
Unde-ti este pisicuta?
spune dar acum, fuguta,
si de ce nelinistit?
au cumva te-am plictisit?
si cu drag inchei aici
salutare! si pupici!
-
Mă declar învins, stimată Domnişoară Lorelei.
Felicitări, eşti mare! Ca eu să te egalez (deci, doar să te egalez!) ar trebui să-mi fac CV-ul în versuri, dar, iartă-mă, pentru aşa ceva nu mă simt capabil...
Mă mai gândesc la o fabulă (pe acestă temă), numai că respectiva creaţie rămâne pe altădată.
Aceleaşi felicitări i le adresez şi Domnişoarei Minerva, pentru versurile superbe pe care le publică ceva mai sus, în această pagină.
În orice caz, îmi place acest site frumos şi antrenant, în primul rând pentru lansarea acestor "teme de casă", care ne ancorează în realitate, dar mai ales ne dinamizează...
-
Randurile tale (sigur) mi-au adus un pic de roseata in obraji. Dar pentru mine n-a fost niciodata o competitie. E-adevarat ca am luat-o un pic ca pe o provocare, dar inca de la inceput pentru mine "Motanestii" - cum cu drag le zic - au fost un joc. Un joc scump. Am ras si scriindu-i, si citind versurile tale, ale Minervei, ale Dianei. Mi-s tare dragi si vreau sa-i multumesc lui friend care a avut ideea asta inspirata de a ne lasa sa ne jucam cu (sau de-a) pisicile. Astept cu acelasi zambet pe buze fabula sau povestile altora.