Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Credinţă => Subiect creat de: DIANA din 20 Ianuarie, 2005, 10:53:20 p.m.
-
Ce stiti voi despre rugaciune? E important sa ne rugam? De ce? Sau..de ce nu? Cand? Atit simtit vreodata efectul faptului ca v-ati rugat? Cui? Ce trebuie sa contina rugaciunea?
Deschid aceasta discutie in ciuda faptului ca in ultimul timp s-a cam evitat topicul "Credinta".
In plus, lil invit in mod special pe Muzafer sa posteze aici. Ne e dor de tine, drag prieten! Hai inapoi!Asta nu inseamna ca ceea ce crezi tu despre rugaciune este mai putin important! Oricine are ceva de spus, e binevenit sa o faca. Va invit sa ne imbogatim sufletul si mintea! :)
-
Cred ca esti un lucru foarte important pt fiecare din noi.Consider ca prin rugaciune te aproprii si mai mult de Dumnezeu.
Intotdeauna am avut incredere in Dumnezeu si am crezut in puterea Lui.Si nu m-a lasat niciodata nici in cele mai grele momente ale vietii mele.Cred ca ar fi bine pt toata lumea sa se roage sa creada in Dumnezeu si singurul mod prin care putem sa mai stergem din pacate sunt rugaciunile.Parerea mea.
:)
-
Rugaciunea pentru mine reprezinta un mod mai direct de a comunica cu Dumnezeu...Este ceva intim, personal si difera de la om la om...Nu poti sa spui exact ce ar trebui sa contina o rugaciune...dar trebuie sa fie sincera in primul rand, venita din suflet si "plina" de credinta...Rugaciunea nu e musai sa fie "Crezul" sau "Tatal Nostru"...cand eram mici, era intr-adevar mai usor sa invatam "Inger ingerasul meu" :), decat sa elaboram singuri o rugaciune..
Daca e important sa ne rugam...eu zic ca e important...eu zic ca e important sa-i multumesti macar o data pe zi lui Dumnezeu pentru ca exista si pentru ca are grija de tine si de cei dragi tie si sa-l rogi sa fie asa si in continuare...Si tot o data sa ceri iertara pentru ce ai pacatuit si indrumare spre calea cea dreapta, nu? Dar repet...fiecare spune ce considera el intr-o rugaciune...e aiurea sa se dea anumite sabloane...Rugaciunea trebuie in rpimul rand sa vina din suflet, nu din minte.
-
rugaciunea este linistea sufletului si dovada ca suntem credinciosi...un alt atuu al rugaciunii este ca, in momentul in care o spui corect din punct de vedere al intonatiei, ea este un exercitiu de respiratie...
in a te ruga nu exista limite. chiar daca in fiecare noapte, inainte sa ma culc, spun "Tatal nostru", atunci cand intru intr-o biserica sa aprind o lumanare, ma rog la Dumnezeu pentru ceea ce am nevoie...si niciodata rugaciunea nu este la fel cu cea trecuta...fiecare cum simte, fiecare cum crede...
Dumnezeu sa va ajute!
-
Scuzati-ma va rog,ca intervi in aceasta pagina ,poate nepotrivita pentru ce vreau sa spun in continuare.
Acum cateva clipe,viata Sfantului Parinte a incetat a mai fi pamanteana.
Dumnezeu sa-i ocroteasca sufletul !
Multumesc,
Maria
-
A fost candva, o vreme,
Eram bolnav, lepros,
De semeni din cetate afara eram scos;
Dar ai trecut pe-acolo, si inca de departe
Cand ai strigat spre mine, din chipul meu de moarte
M-ai vindecat, o! Doamne! si te-ai apropiat,
Cu pace, cu bucurie m-ai binecuvantat.
Si prima oara-n viata, senina ta privire,
Mi-a aratat ce-nseamna Iubire, doar Iubire!
Eram un orb, o! Doamne! si fara ajutor,
Purtam in mine lantul singuratatii lor;
Dar tu te-ai coborat sa-mi faci noroi din tina,
Si ochii sa imi umezi sa pot vedea lumina.
Cand te-am vazut atuncea...erai cel mai frumos!
Nu soarele, ci chipul ti-era mai luminos;
Iar ochii mei vedeau in dulcea ta privire
Mai calda ca la mama, Iubire doar Iubire!
Cand la un foc odata, stateam afara jos;
Calcand pe legamantul cel sfant si glorios
Uitand de premiul slavei si harul suferintei
M-am lepadat de tine, de frica suferintei.
Dar tu, ai trecut pe-acolo, batut si chinuit
Si te-ai oprit o clipa si-n fata m-ai privit.
O! Iisuse! in trista ta privire am inteles atunci...
Iubire, doar Iubire!
Cand te-au batut Iisuse in curtea lui Pilat,
Cand chipul tau curat era brazdat de sange
Cand toti strigau cu ura...
Si eu eram in gloata, si eu te huidui-am
Robit de patimi oarbe si eu te-am rastignit
Dar m-ai privit Iisuse si blanda ta privire,
Mi-a aratat ranita, Iubire doar Iubire!
Si azi, cand lumea-ntreaga alearga ratacita
Si truda si-o arunca pe drumuri de gheena...
Cand drama omenirii este in ultima ei scena,
Atarni si azi pe cruce,mai rastignit decat atunci
Mai trist te uiti in lume si-i cauti pe-ai tai prunci.
Zdrobit iti pleci iar capul cu plansa ta privire
Implora Omenirii
Iubire doar Iubire!
Sper sa placa, este o poezie scrisa de un copilas, din Casa Sperantei, sosita astazi la redactie. Am copiat exact cum era scisa. Imi cer iertare lui, daca-am gresit cu ceva. Ii multumesc lui Ciprian-Alexandru pentru sufletul ales. Primiti-o si voi in dar din partea lui.
-
Cu siguranta exista o divinitate! Un Dumnezeu, Allah, cum s-o chema, nu conteaza!
Eu, am pacatuit cam mult dar, desi sunt o pacatoasa de fiecare data cand imi intorc pasii spre el, ma asculta! Ma duce pe drumul cel bun!
N-am sa uit o intamplare care m-a uimit!
Viata mea era in cumpana! Aveam probleme foarte mari! Am spus de sapte ori Tatal nostru, apoi am deschis Biblia! Ochii mi s-au umplut de lacrimi cand am inceput sa citesc pagina la care mi se deschisese Biblia : de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici un rau nu se va apropia de cortul tau. Caci El va porunci ingerilor Sai pentru tine, sa te pazeasca in toate caile tale; si te vor duce pe maini , ca nu cumva sa-ti lovesti piceorul de vreo piatra. Vei pasi peste lei si peste naparci si vei calca peste pui de lei si peste serpi. "Fiindca Ma iubeste, de aceea il voi scapa, il voi ocroti, caci cunoaste Numele Meu. Cand Ma va chema, ii voi raspunde ; voi fi cu el in stramtoare, il voi mantui si-l voi onora. Il voi satura cu viata lunga si-i voi arata mantuirea Mea". '
Puteti citi si voi Psalmul 91 si continuarea!....El exista si e aproapre mereu!
-
ma intreb cati dintre cei care se roaga stiu si sa o faca, cred ca rugaciunea nu este pt dumnezeu ci mai mult pt fiecare in parte si pt sufletul fiecaruia, semnificatia ei mi se pare nula atunci cand are un scop sau ceva de genul asta, adevarata rugaciune nu trebuie repetata la fel cum scrie in carte, ea mai degraba trebuie sa vina din inima pt ca altfel se transforma intr un ritual devenind un gest mecanic, care nu mai are nici o legatura cu rugaciunea adevarata, eu cred ca putini stiu sa se roage cu adevarat
-
rugaciune fratilor este in fiecare din noi fiecare din noi suntem o rugaciune a parintior nostri , dumnezeu , budha, krishna , alah spune-ti cum vreti voi este in fiecare noi biblia ne spune ca dumnezeu ne-a facut dupa chipul si asemnarea sa , dar nu uitati ca dumnezeu ne-a facut si dupa sufletul si din iubirea s-a ,ISUS , dragii mei nu s-a sacrificat si nea salvat , ISUS nea iubit si ne-a salvat , si ne va salva mereu atat timp cat noi iubim , lui dumnezeu nui trebuie inima ta , nui trebuie sa stai inchis intr-o manastire infundat in carti si frustat, nu-i trebuie rugaciune a ta , el nu te asculta pe tine , asculta-l tu pa EL, Si te vei auzi pe tine, asculta munca lui asculta iarba cum creste, atinge un rasarit de soare simte cum fiecare firicel din parul tau se trezeste dimineata de diminiata, si o dat cu el si universul caci energia nare barieire viata prin iubire nu are unversuri
-
,,De aceia va spun ca orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit si-l veti avea", Marcu11,24. Rugaciunea si credinta sunt strans legate si de aceea trebuiesc a fi impreuna. Rugaciuneain taina sau comuniunea cu Dumnezeu este cea care sustine sufletul. Sa ne aducem aminte ca si Iisus in orele sale de rugaciune in taina cu Dumnezeu, i-au adus in timpul vietii pamantesti intelepciune si putere. Credinta si rugaciunea, inseamna sa nu te-ndoiesti niciodata de Dumnezeu, sa crezi ca ne iubeste, si stie cel mai bine ce este binele pentru noi. Sa ne lasam inimile deschise si sa-l dorim pe Dumnezeu sa intre in viata noastra. Rugaciunea in taina este buna, atentie totusi sa n-o folosim doar pentru a cere(material vorbind), in primul rand pentru a multumii, apoi sa-ncercam sa mai si promitem si sa mai tinem si ceva din fagaduintele facute,...nu doar; Da-mi tu Doamne, ca de restul ma ocup eu.
-
tot vorbind despre rugaciuni, mi-a venit in minte o poveste...
era un calugar la o manastire, calugar cu sufletul pur si cu trupul curat. nu incalca nici o regula a sfantului lacas, de la muncile zilnice pana la ritualurile cerute.
seara de seara spunea "Tatal nostru" si nu a omis niciodata sa o faca. intr-o noapte, obosit, a adormit inaite sa spuna rugaciunea. la un anumit moment dat, a venit diavolul si l-a tras de sutana: " parinte, scoala! ai uitat sa rostesti rugaciunea...!"
-
;D
Un sambure de adevar este, totusi, aici, ca altfel nu scria semi asta. Putem practica rugaciunea ca pe un automatism, cu mintea total aiurea si fara a realiza macar ca ne adresam lui Dumnezeu. De fapt, in acest mod, nici n-o facem! :) Dar e suficient totusi pentru unii ca sa doarma linistiti.
"Tatal nostru" inainte de culcare nu arata o comunicare logica cu Dumnezeu din moment ce I te adresezi cerandu-i "painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi" si apoi te bagi in pat, fiindca deja ai mancat. ;)
-
1.Cred ca rugaciunea este un mod de a comunica ,cu Dumnezeu.
2.Este important sa comunicam cu Dumnezeu .Numai El ne poate indruma pe un drum bun.Numai El ne poate calauzi pasi.Numai El ne poate da sanatatate,bucurii,fericiri,iubire ,tot ce este bun si frumos .Si cum sa o faca daca noi nu ne adresam Lui,daca noi nu Il rugam?
3.Este important sa ne rugam atunci cand simtim nevoia,la orice ora,in orice imprejurare,cand sufletul ne-o cere.
4.Da,am simtit efectul.Aveam probleme cu respiratia.(am fost tare bolnava) si nu mai primeam aer.Atunci am incercat sa ma linistesc si m-am rugat,m-am rugat ca niciodata ,din tot sufletul si mi-a trecut.Am inceput sa respir normal.
5.M-am rugat lui Dumnezeu si Sfintei Fecioare.(Si ingerasului meu pazitor ,care vreau sa cred ca este MATUSA MEA_care a murit ,nu de mult si care ma iubea fosrte ,foarte mult )
6.Dupa parerea mea ,noi,trebuie sa-i cerem Lui Dumnezeu lucruri pe care numai El ni le poate da,pe care fara ajutorul Lui nu le putem obtine:Sanatate ,fericire.
-
De cateva ori mi s-a intamplat sa visez lucruri infioratoare..visam ca sunt un spirit care umbla prin casa..apoi am inceput sa spun "Tatal nostru" infiorandu-ma de cosmar.. dupa ce am terminat rugaciunea m-am trezit brusc si m-am linistit...Pentru mine rugaciunile sunt un refugiu,un mod de a-mi gasi linistea..
-
in momentul in care ne rugam si o facem cu credinta nu din automatism, eliberam energie, una pozitiva si este normal ca sufletul sa ne infloreasca si sa se simta usurat. rugaciunea de asemenea, spusa intr-un mod corect, are si rolul unui exercitiu de respiratie.
Robert drag, ai sesizat bine mesajul meu din ultimul post, cel cu povestirea. bietul calugar, chiar de o facea cu credinta, ii intrase in reflex sa o faca iar diavolul a gasit astfel singurul mod de a-i controla sufletul.
-
Rugaciunea este o educatie spirituala.Cand ne rugam nu trebuie sa existe graba, este nevoie de comuniune cu Dumnezeu(pentru a nu devenii roboti in rugaciune). Cand suntem hotarati sa ne rugam adevarat,este bine sa ne facem timp, pentru a gandi, apoi pentru a ne ruga, si nu in ultimul rand pentru a astepta ca Dumnezeu sa reanoiasca puterea fizica, mentala si spirituala de care avem nevoie. Avem nevoie zilnic de Dumnezeu nu doar in aduceri aminte, asa cum si Iisus doreste sa ne salveze, important este sa-l lasam in viata noastra, el vine la toti ce-i ce-s pacatosi, pentru acestia a suferit Moartea pe cruce.
-
Permiteti-mi va rog sa extind putin discutia , pe aceasta tema si sa va adresez si voua aceeasi intrebare pe care am adresat-o si arhiepiscopului Bistritianu ,cu ocazia unui seminar avut cu domnia sa acum vreo doi ani in urma si a carui raspuns nu ma multumit atunci, si din politete nu am intraznit sa aprofundeze la momentul respectiv
" Considerati corect (si de ce ) ca aproape intreg crestinismul sa aiba ca simbol principal semnul cruciii care faptic a reprezentat momentul agoniei Mantuitorului si deci gresita alagere a omului, momentul suferintei , nu credeti ca astfel se transmite un mesaj total gresit si anume ca purificarea se atinge numai prin suferinta , iar la izbavire se ajunge numai dupa un moment de torment interior.?"
Parerea mea sincera este ca, crestinismul spre deosebire de alte curente religioase reprezinta prin excelenta atingerea "iluminarii" , starii de puritate, prin iubire absoluta si neconditionata , prin iubire poate uneori utopica a sinelui in egala masura cu a seamanului tau
Nu inteleg de ce trebuie sa alegem ca simbol parca ca intr-o poveste acel moment pe care noi il consideram ,eu cred gresit, ca fiind punctul culminant. Sa nu uitam ca istoric vorbind faptul ca Isus a fost rasticnit este doar o coencidenta, acesta fiiind modul de pedepsire a neispravitiilor vremii , ma intreb ce s-ar fi intamplat daca am fi avut un Isus in vremea revolutiei franceze de la 1789
I-mi cer scuze de la initiatorul topicului daca am incercat sa deroghez putin de la subiectul lansat...... ;)
-
sincera sa fiu nu imi place sa ma bag acolo unde Dumnezeu a hotarat deja...stii ce a spus Iisus pe Cruce??
"Iarta-i Doamne,caci nu stiu ce fac!"
stii de ce a fost rastingnit Iisus?
petru a ne izbavi noua pacatele....in plus...consider ca acest semn,ar trebui sa ne aminteasca noua tuturor prin ce chinuri groaznice a trecut Mantuitorul nostru,platind pentru greselile noastre, de fiecare data cand ne facem semnul crucii....deci da...asa e corect...si nu fiindca am zis eu...ci fiindca asa a hiotarat DUMNEZEU!
-
Ma bucur sa vad ca ai de partea ta, puterea credintei sper......., din suflet, sa nu te paraseasca niciodata
Urmati dar pilda lui Dumnezeu ca niste copii preaiubiti. Traiti in dragoste, dupa cum si Cristos ne-a iubit si S-a dat pe Sine pentru noi "ca un prinos si ca o jertfa de bun miros" lui Dumnezeu." (Efeseni 5.1-2) L.B
Agapa
-
cred ca oricine are de partea sa puterea credintei,numai ca nurealizeaza...fiindca trebuie sa ne bucuram de viata,cu bune si rele,insa multi dintre noi nu mai cred inj existenta lui Dumnezeu atunci cand dau de vreun necaz....si eu...din nefericire...de cele mai multe ori ma rog numai cand am nevoie de ajutor...si unde altundeva l-as putea gasi?dar cred ca Dumnezeu nu se supara...fiindca mereu ma ajuta!