Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Psihologie => Subiect creat de: Lorelei din 04 Februarie, 2005, 09:12:02 p.m.
-
Cautare... perpetua cautare a jumatatii pierdute. Mitul androginului ne urmareste pretutindeni. (http://www.lovetime.ro/community/index.php/topic,30.0.html) Cati dintre noi mai cauta cu adevarat? Cati s-au resemnat cu jumatatea altei jumatati? Undeva, la un capat de drum, ma asteapta (sau ma cauta, poate) jumatatea pierduta? Sa o mai caut si eu? Voi ati incetat sa mai cautati? Sau ati gasit-o deja? Este adevarat mitul androginului? Ce credeti?
-
grele intrebari sirena. grele.
o sa incerc a-ti raspunde...cu toate ca ora e inaintata iar eu sunt in urma rau de tot cu somnul....
cautarea jumatatii e tare relativa. de unde stiu eu care mi-e jumatatea? jumatatea mea e un barbat. care? nu stiu. o sa aflu.
nu ma apuc acum sa caut compatibilitatea perfecta. nu exista...suntem formati din sentimente si trairi mai mult decat din carne si sange. caut compatibilitatea ideala. caut zambetul atunci cand zambesc, caut zambetul atunci cand plang si caut sa-mi dau zambetul atunci cand o simt.
jumatatea mea...de unde stiu eu ca jumatatea mea nu e undeva in africa, sub chipul de ciocolata al unui sudanez? ce sa fac? sa strabat lumea si sa traiesc cu fiecare barbat cate o clipa ca sa constat ca am imbatranit umbland? nu.
jumatatea mi-o creez si ma adaptez sa fiu jumatatea barbatului de langa mine. nu sa-mi pierd timpul cu cautari imaginare. asta inseamna resemnare? nu . asta inseamna realitate si simtire. sa stau si sa visez la legenda armurii imbracare de printul calare pe calul alb? dupa cum am spus, e o legenda. frumoasa intr-adevar dar totusi o legenda.
asa zic eu , in clipa asta.
multi stam langa neperechea noastra pentru ca nu stim sa ne-o facem pereche. sau cum spuneai tu sirena, imi nenuntesc zborul cu cerul celui de langa mine...si astfel imi injumatatesc traiul. si sunt nefericita. la celalalt capat de drum nu ma asteapta nimeni altcineva, decat barbatul pe care il iubesc si asa nejumatatea mea compatibila doar ideal, imi simte inima si imbratisarea si multe alte nebunii. si stiu ca oricand am nevoie de el, e acolo. in jumatatea lui de viata, pe care buna sau rea o imparte cu mine.
existenta androginului, o alta poveste devenita legenda si apoi mit, ne incanta copilaria, impreuna cu alte fiinte fantastice si apoi, ramane acolo unde ii este locul, in cartea de pe etajera. iar eu dupa ce o pun acolo, inchid lumina si ma cuibaresc langa sufletul brrbatului meu nepereche. dar care ma iubeste.
in cazul in care am fost usor incoerenta, imi cer iertaciune de acum...am o stare in care al meu cap este in ceaţa, cerand cu disperare o perna, spre odihnire.
v-am pupat!!! si noapte buna!
-
Cautam ? Cautam! Asteptam? Asteptam! Speram ? Speram!
Ca doar oameni suntem :)
-
ar mai fi o intrebare:
Cum iti dai seama daca intradevar ti-ai gasit sufletul pereche?
-
Sufletul pereche este o chestie de moment. Imi dau seama tot mai mult de acest lucru. Acum s-ar putea sa consideri pe cineva sufletul pereche, apoi se poate sa iti dai seama ca te-ai inselat, timpul v-a schimbat si nu mai sunteti atat de potriviti.
Traieste clipa pentru ca nu ai sa o mai prinzi din nou. Pereche, nepereche, intelegere sa fie.
-
EU CAUT!
si de foarte mult timp. insa incep sa cred ca singur efortul meu nu e de ajuns. cred ca si jumatatea mea masculina trebuie sa aiba initiativa.
cert e: cred in existenta jumatatii. va anunt imediat ce ma voi impiedica de ea. ;D
-
eu cred ca toti avem o jumatate. problema e ca unii se plictisesc sa caute si se multumesc cu ce gasesc, alti sunt atat de prinsi in cautare ca nu observa cand ea trece pe langa ei, alti asteapta sa vina singura si raman asteptand iar cei mai fericiti stiu ce vor cauta si au grija cand au gasit-o s-o pastreze. Cred ca daca nu suntem disperati in a ne gasi jumatatea vom simti cand e langa noi si vom sti exact ca ea e.
eu inca nu am gasit-o dar stiu ca si ea ma cauta si in curand vom fi impreuna :)
-
"tot fără soţ sunt plopii iubirilor supreme,
mereu e câte unul dintre acei copaci
sortit să fie singur şi fără însoţire
şi-n lemnul lui cel moale tu te ascunzi şi taci"
cu soţ sau fără soţ umblăm prin lumea asta. când simţim nevoia să fim strânşi în braţe ne mulţumim cu relaţii pasagere, de moment şi de conjunctură. unde sunt spusele cu care am fost învăţaţi încă din copilărie "şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi"? de ce nu mai avem timp de familie, timp să ne întemeiem o familie, devenind astfel pentru scurte momente visători? ce s-a schimbat? sau ce ne-a schimbat? banii? degeaba avem bani dacă nu avem timp şi cu cine să îi cheltuim...a scăzut seriozitatea individului sau libertatea ne dă prea multă...libertate?
unde ne este perechea...sau neperechea?
-
E un subiect la care nu cred ca se poate da un raspuns definitiv.
De ce nu pot da un raspuns ? Pentru ca am vazut oameni care o viata intreaga au ramas fara dragoste si au murit singuri - de buna voie sau nu - dar am vazut si oameni care au trait, efectiv, fericiti pana la adanci batraneti. Mai sunt unii par sa isi gaseasca o pereche, ca mai apoi sa apara disensiunile...
Exista verdict definitiv ? Nu. Are rost sa asteptam sa ne apara in viata ? Probabil ca da. Are rost sa cautam ? Daca nu cautam, cum sa o gasim ?
-
Eu inca mai sper ca va apare jumatatea mea. Probabil ca nu o voi gasi niciodata, dar poate ca o voi gasi, cert este ca, ceva anume a declansat , de cateva luni, dorinta de a cauta, de a gasi, acea persoana care sa ma completeze, care sa fie sufletul meu pereche. Sunt o idealista incurabila, dar...speranta moare ultima.... Nu-mi plac compromisurile, asta o fi bine sau rau ? Timpul imi va raspunde cu certitudine.
-
De foarte multe ori am citit pe acest forum ca oamenii cauta "jumatati", perechi, ca nu trebuie sa-si piarda speranta de a cauta, ca trebuie sa caute in cotinuare si alte variatiuni pe aceeasi tema. O vreme am spus si eu asemenea cuvinte, inconstient fara sa le inteleg sensul.
Am devenit curioasa. Ce inseamna a cauta o "jumatate"? Cum o cauti, concret? Cum te pregatesti, sufleteste pentru cautare? Si, din moment ce cautarea pare sa dea atat de putine rezultate (cel putin, considerand numai posturile de pe acest forum) mai are ea vreun rost?
-
Ce inseamna a cauta o "jumatate"?
Inseamna sa iti cauti un partener(a) cu care sa ai o compatibilitate desavarsita, cu care sa iti petreci restul zilelor vietii tale intr-o atmosfera de iubire, armonie si sinceritate.
Cum o cauti, concret?
Cautam peste tot... privind catre intinderea lumii cu ochii sufletului.
Cum te pregatesti, sufleteste pentru cautare?
Ne pregatim curatindu-ne sufletele si adunand in noi dragoste, pe care sa o oferim.
Si, din moment ce cautarea pare sa dea atat de putine rezultate (cel putin, considerand numai posturile de pe acest forum) mai are ea vreun rost?
Are vre-un rost sa NU cautam ? :)
Daca nu cautam, putem gasi vreodata ?
-
Poti sa iti intalnesti jumatatea, dar viata nu-ti va da niciodata garantia ca aici vei putea sa te bucuri de ea.
-
Cat de adevarat, din pacate ...
-
Căutăm şi ne lăsăm căutaţi până în clipa în care ne găsim...! Cum ne căutăm?... - cu sufletele!
-
ne cautam jumatatea toata viata....din pacate,unii dintr noi o gasim cand este deja prea tarziu...prea tarziu sa mai poti reintregi intregul...prea tarziu sa mai schimbi ceva...prea tarziu sa mai ai curaj...prea tarziu sa poti fi fericit...si-atunci in cautarea a ce ai alergat toata viata?
-
nu cred ca toata lumea are o jumatate.... unii oameni sunt intregi. iar cei care nu se simt intregi si nici nu isi gasesc jumatatea (ori ca nu o cauta, ori ca nu o gasesc, ori ca acea jumatate pur si simplu nu exista) sunt oameni tristi. sunt foarte multi oameni tristi pe lume.
-
jumatatile se cunosc intre ele...e de ajuns o privire in ochi...si sufletele isi dau seama daca e vb de jumatate sau nu. De acord cu Cruella, foarte multa lume trista. Uitam sa dam importanta cuvenita sufletului, mancati de monotonie, obositi de cautare...ramanem tristi...ne complacem intr-o relatie, ne casatorim, turnam 2 plozi, divortam, ne re-casatorim. Pe scurt....ne meritam soarta.
-
Ideea acestui topic ma duce cu gandul la vorbele lui Luciano de Crescenzo care spunea :
" Fiecare dintre noi este un inger , cu o singura aripa . Putem zbura numai cand ne imbratisam "
Frumos spus ... insa imi suna idealistic si numai ideala nu e lumea in care traim . Ma uit in jurul meu si vad atatea jumatati care nu se potrivesc si realizez ca e tot mai greu sa-ti gasesti jumatatea ta atata timp cat jumatati nepotrivite se intalnesc la tot pasul ... e de ajuns ca unul sa aleaga o jumatate a altcuiva si s-a zdruncinat intreg echilibrul .
Si mai mult decat atat ... daca nu-mi gasesc jumatatea , ce fac ? Sa consider ca EU defapt nu sunt EU intreaga pentru ca jumatatea mea umbla hai-hui prin lume la bratul cuiva nepotrivit ? ... Ciudat ... Sustin ideea ca omul este un intreg si trebuie sa-si mentina integritatea indiferent de numarul incercarilor esuate in a-si gasi jumatatea ... Mi se pare straniu ca implinirea unui om este conditionata permanent de altcineva . Fericirea noastra este intotdeauna dependenta de iubirea cuiva ?
Este minunat sa iubesti , sa fii iubit insa ... daca lucrurile nu merg si iubirea nu-si gaseste implinirea pe care o cautam simtim un gol in EU-ul nostru pe care unii cu greu mai reusesc sa-l umple , sa se reintregeasca ca fiinta ... Ar trebui sa existe un puternic echilibru interior in asa fel incat sa oferi iubire fara sa rupi bucati din tine pe care sa nu le mai poti recupera ... Sa te pastrezi intreg , independent ca fiinta , ca spirit ... indiferent de esecuri .
Prefer sa vad lucrurile altfel ... Sa cautam sa armonizam cu iubirea , sa ne contopim , sa ne completam in loc sa te zbati sa cauti mereu jumatatea potrivita tie intr-un puzzle stricat oricum cu mult inainte de altii ... ;)