Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Zona liberă => Subiect creat de: desdemona din 23 August, 2005, 09:38:37 p.m.
-
zilele astea vorbeam cu cea mai buna prietena si imi spunea ca daca toti cei din jur pe care ii iubeste ar fi fericiti si ea ar fi fericita...
stiu ca ar fi fericita pt ei..dar nu cred ca va fi fericita cu adevarat..nu are cum...sunt unele momente in viata in care devenim egoisti..nu mi-o luati in parare de rau..dar asa e..simti nevoia sa fie fericirea ta...numai a ta...fericirea celorlalti nu iti ajunge....nu ajungi la acea multumire interioara
nu e oare asa?
-
Desiree...ma abtin de la comentarii...si eu simt cam la fel...poate ai dreptate...nici eu nu mai stiu... :-*
-
imi spunea ca daca toti cei din jur pe care ii iubeste ar fi fericiti si ea ar fi fericita
in fata prietenilor nu joci teatru, dupa parerea mea...
teatrul se joaca in fata societatii, in lumea "reala"
-
Eu inteleg fericirea ca pe o stare care iese din normalul cotidian, ca pe un moment de nemarginita recunostinta si implinire. Ori, daca toti oamenii din juru-mi ar fi fericiti, n-as mai avea temen de comparatie si, chiar daca as fi ca ei, n-as putea constientiza ca starea pe care o traiesc e fericire. As sfarsi, cel mai probabil, prin a o cauta in alta parte.
-
asa cred si eu...ea nu poate simti fericire..ci doar o multumire...da : nu trebuie sa joace teatru...dar ea nu vrea sa raneasca pe nimeni..si sa nu para indiferenta se preface...sau incearca sa se minta pe ea insusi ca asa este...asta este cel mai greu: cand te minti pe tine insuti ...
-
desi am avut in viata mea putine momente fericite, inclin sa cred ca fericirea este starea normala, fericirea se incadreaza in NORMAL, de asta avem viata ca sa o traim cu grija si sa fim fericiti... nu sa suferim... Suferinta e anormalul.Si cand acest anormal se prelungeste...
-
da-mi voie draga lord sa te contrazic...suferinta nu e anormala chiar deloc,e la fel de normala ca fericirea!
De ce?
Simplu...face parte din viat noastra...nu am cunoaste fericirea daca nu am suferi...pentru ca nu am avea cu ce sa o comparam...trebuie sa fim fericiti ca suferimsi fericiti ca suntem fericiti!
-
la unii e mai multa suferinta decat fericire.... dar asa e:
....nu am cunoaste fericirea daca nu am suferi...pentru ca nu am avea cu ce sa o comparam...trebuie sa fim fericiti ca suferimsi fericiti ca suntem fericiti!
-
da!asa e,daca nu am fi fericiti cum ar fi posibil sa cunoastem fericirea?cand eram copii si nu stiam ce este necazul,stiam ce este fericirea ?nu..ne-am dat seama de fericirea pe care am avut-o cand ne-am maturizat..cand am suferit
si ajung la intrebarea mea ,nu este posibil sa fii fericit din fericrea celorlalti...nu se mai cheama multumire ci satisfactie,multumire
contraziceti-ma daca nu este asa ;D
-
exista fericire...pentru altii....poti fi fericit pentru cel de langa tine,mi s-a intamplat de multe ori,insa....ai un gol in suflet....ai nevoie macar odata sa fii fericit si pentru tine....sunt fericita ca lumea o duce bine,la fel cat sufar din cauza dezastrelor din ultima vreme,la vederea suferintei oamenilor care e din ce in ce mai mare....si sunt fericita atunci cand vad zambetul uneia dintre aceste persoane,care totusi vede luminita de la capatul tunelului....care simte ca totusi viata merge mai departe...si o ia de la capat.....insa sunt fericita ca nu sunt in aceeasi situatie ca ei....si sufar,pentru ca nu sunt....fiindca spun ca ii inteleg,insa nu poti intelege pe cineva decat dupa ce ai trecut prin ceea ce a trecut si respectiva persoana....poti fi fericit pentru altii dar asta nu e fericirea totala...e doar un sfert din ea...deci inauntrul tau,mai e un gol ce asteapta sa fie umplut!
-
Fiecare dintre noi are nevoie sa fie fericit, in primul rand pentru ceea ce el are si ceea ce reuseste sa faca si apoi vine bucuria pentru cei din jur. Ma bucur cand vad un copil zambind, cand vad ca oamenii se ajuta intre ei si nu exista egoism, cand un neajutorat primeste ajutor si iubire, cand vara soseste, cand cea mai buna prietena a mea a luat un examen etc. La urma urmei privesc si in sufletul meu si vad ca de fapt nu e implinit pentru ca nu am reusit sa fac tot ceea ce mi-am propus ori pentru ca am un lung drum de parcurs. Dupa ce-mi voi indeplini misiunea voi fi fericita cu adevarat. Asta e adevarata fericire (parerea mea) ;)