Totul despre Iubire

Romanian discussion room => Zona liberă => Subiect creat de: HERRA din 29 August, 2005, 11:37:59 a.m.

Titlu: Codul lui Davinci
Scris de: HERRA din 29 August, 2005, 11:37:59 a.m.
 Auzisem multe persoane vorbind despre aceasta carte! Mi-a fost recomandata de diferite persoane in mai multe randuri, in cele din urma mi-am cumparat cartea si am citit-o!

  Mai e cineva care a citit aceasta carte???
 
  Eu, una am ramas muta! Nu pot sa cred... Voi ... pareri?
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lord_Saladin din 29 August, 2005, 12:04:25 p.m.
Mda, Codul lui Da Vinci, cartea care a facut inconjurul lumii, etc...
Pasionat fiind de subiecte de acest gen, am facut rost de carte, si ma uitai cu bagare de seama peste ea.

Mirat si eu, oarecum lezat in constiinta mea de om "religios", am considerat ca e bine sa aflu cat din aceasta carte este adevarat, fapt istoric cert, si cat este adaugat de domnul Brown.Vroiam sa aflu adevarul, ca cei mai multi care au pus mana sa citeasca aceasta carte.

Am inceput sa ma interesez de subiectele cu pricina, si nu mi-a luat mare lucru sa aflu ca , ideea de baza, ideea fundamentala a cartii este falsa, ca nu are deloc baza istorica (in ciuda a ceea ce sustine), si ca nici nu e cine stie ce grozav scrisa.
Exista emisiuni pe Discovery, pe National Geographic, unde arata lipsa de fundament a argumentelor aduse in carte.Deci daca pana si ateii de rand se indoiesc de autenticitatea cartii, cu atat mai mult ar trebui noi, crestinii...

Parerea mea e ca aceasta carte, a fost scrisa cu scopul sa discrediteze crestinismul, sau sa incerce sa il puna de acord cu fel de fel de filozofii obscure de gen New Age.
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: desdemona din 29 August, 2005, 12:20:45 p.m.
da..am auzit si eu de aceasta carte!chiar a fost o discutie cu niste profesori pe tema aceasta,si am luat si eu parte.imi cer scuze ca nu am citit,si s-ar putea sa vorbesc pe de rost,dar eu va spun parerea mea,din ceea ce m-am informat eu.
din ceea ce stiu eu se spune ca Iisus Hristos a avut un mostenitor;mai stim ca exista graalul numit si Portirul Sfant,ceva de gen,dar acesta nu a fost gasit niciodata,se spune ca in el este sangele lui Iisus Hristos.Ei...acest scriitor argumenteaza ca acest Portir este de fapt o metafora,iar portirul este de fapt mostenitorul lui Iisus,care ii poarta sangele...intelegeti legatura?Si mai este faza cu regele Clovis I cand a fost incoronat din cer a cazut o sticluta cu sange,sangele Domnului care a cazut de o piatra si nu s-a spart..acesta este semnul ca Clovis ar purta sangele Lui Dumnezeu.Cam pe asta se bazeaza cartea.
Imtradevar exista niste lucruri ciudate:cum de a ajuns Magdalena sfanta,din prostituata...se spune ca ar fi avut o relatie cu Iisus Hristos,eu una nu cred..nu stiu..sper sa aduceti argumente...
Titlu: Răspuns: Codul lui Da Vinci
Scris de: Daniela din 29 August, 2005, 06:22:31 p.m.
"Codul lui Da Vinci" s-a vandut in milioane de de exemplare si a avut un succes rasunator, pe de o parte, din cauza reclamei ce i s-a facut si, pe de alta parte, datorita ideii si stilului in care a fost scrisa - ce poate fi mai vandabil in zilele noastre decat teoriile conspirative cu iz de actiune politista?
In ansamblu, pe mine, ca si pe milioane de alti cititori, m-a captivat cartea. Lasand la o parte modul putin cam dezordonat in care a fost scrisa si fara a face nici un fel de judecata de valoare la adresa ideilor vehiculate, trebuie sa-i recunosc domnului Dan Brown meritul de a se fi documentat solid pentru conceperea cartii. Unde nu mai pui ca, in calitate de reprezentanta a sexului femenin, nu pot, orice as face sau as zice, sa-mi stapanesc micii fiori de satisfactie care ma incearca atunci cand ma gandesc la posibilitatea existentei unei divintati feminine :D
Nu, acum, lasand gluma la o parte, cartea mi se pare o lectura placuta (nu senzationala), lejera (scrisa intr-un limbaj mai mult decat accesibil - doar scopul era sa se vanda cat mai multe exemplare), destul de bine inchegata (exceptand micile lacune de pe firul povestirii) si, intr-o oarecare masura, informativa (ne ofera cateva date istorice valoroase, care pentru unuii ar putea constitui inceputul unui sir mai lung de documentari).
Oricum, cu totii stim (sper!) ca, in ciuda a catorva dovezi stiintifice pe care se sprijina, cartea este, in fond, o fictiune, o incercare fortata dar fericita, de inchegare a catorva piese intr-un tot coerent. In plus, ideea in sine nu este nici pe departe originala. Operele si personalitatea lui Da Vinci au starnit curiozitatea de foarte multi ani incoace si inainte de "Codul lui Da Vinci" au aparut si alte carti, ale altor autori, care tratau in mare cam acelasi subiect. Diferenta dintre aceste carti si cea a lui Brown a fost facuta, cred eu, de decizia inspirata a celui din urma  de a o transforma intr-un roman politist.
Exista chiar si cateva productii hollywoodiene, realizate pe aceeasi linie a marilor conspiratii, a legendelor despre organizatii secrete stravechi s.a.m.d. Din cate am inteles deja s-au inceput filmarile pentru ecranizarea "Codului lui Da Vinci", care o sa-l aiba pe Tom Hanks in rolul principal. Probabil ca o sa se bata si cu filmul cateva recorduri la casele de bilete   ::)
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: desdemona din 29 August, 2005, 08:04:57 p.m.
aaa...si mai era o chestie,asta nu stiu daca era din carte sau din ce s-au documentat stimatii mei profesori,ca biserica are niste secrete care nu pot fi dezvaluite,ar fi un adevarat haos daca ar fi spuse,si precum secretul asta ar fi tocmai ca Iisus are un mostenitor,si acest lucru nu ar fi de acum ci de sute de ani.
ciudat,dar sper ca pot face rost de carte cat mai curand,am auzit din prea multe parti ca merita citita pentru cultura,desigur. ;D
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: HERRA din 29 August, 2005, 11:47:10 p.m.
Ce nu pot eu sa inteleg este cum nu starneste reactii puternice? E clar ca aceasta carte loveste puternic in biserica catolica! De ce nu ia Vaticanul atitudine? Cum se poate permite editarea unei astfel de carti de carte o instutuie religioasa?

Draga Dessire, in carte se sustine ca acest Graal nu este altcineva decat Maria Magdalena, care e fost denigrata si spune el ca ea ar fi descendenta unei familii de regi, iar concluzia lor este ca M.M. si Iisus ar fi avut un copil ...

Totusi intrebarea ramane ... cum s-a permis ??? Cine a permis si de ce?
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Iosif din 30 August, 2005, 04:07:11 a.m.
"Cum se poate permite editarea unei astfel de carti de carte o instutuie religioasa?"
Omul vrea sa citeasca, editura vrea sa vanda.
Cat despre credinta... este credinta, nu certitudine. Cine crede cu adevarat oricum o sa creada si de acum incolo, iar cei care sunt slabi in credinta lor si aceasta carte i-a aruncat in cealalta parte, mai devreme sau mai tarziu oricum ar fi plecat.
Cartea ofera niste idei, niste posibilitati. Este interesanta, e adevarat, dar sfarsitul relativ bursc si fara un punct conturat mi se pare lipsit de stil, cat despre documentari certe.. nu stiu in ce masura mai este posibil acum sa aflam tot ce s-a intamplat atunci.
Cat despre ridicarea in slavi a femeii.. trebuia sa se intample si asta, nu?
Presupunand ca aceasta carte reda realitatea intocmai nu vad de ce ar fi atat de grav pentru biserica. La urma urmei asta l-ar aduce pe Isus mai aproape de tot ce inseamna OAMENI. Cand s-a nascut pe acest pamant s-a nascut ca om, un simplu om, fapt ce este clar evidentiat in biblie. Nu vad de ce nu ar fi putut sa se insoare si sa aibe copii. Cred ca ar fi fost frumos sa fi fost asa. Consider ca celibatul la preotii catolici este un lucru care ii retine din a se apropia cu adevarat de oameni si nu aduce absolut nimic bun. Dovada fiind diversele iesiri sexuale mediatizate prin tot felul de cai.

Cartea merita citita, sunt si lucruri bune si adevarate in ea.
In continuare am sa redau un fragment din carte, prologul.

-------

Codul lui Davinci - Prolog

Muzeul Luvru, Paris
22.46

Renumitul custode Jacques Sauniere se împletici pe pardoseala Marii Galerii a muzeului. Se repezi la cel mai apropiat tablou pe care-l zări, un Caravaggio. Se prinse de rama aurită şi apoi bătrînul de şaptezeci şi şase de ani trase de ea pînă ce o desprinse de pe perete şi se prăbuşi cu pînza la piept.
După cum anticipase, un grilaj de fier bubui în apropiere şi blocă intrarea în galerie. Parchetul se zgudui. Undeva, departe, o alarma începu să ţiuie.
Custodele rămase întins pe jos o clipă, încercînd să-şi recapete suflul şi să decidă ce are de făcut în continuare. "Sînt încă în viaţă." Se trase într-o parte de sub pînză şi privi în jur, în căutarea unui loc în care să se ascundă.
O voce răsună, cutremurător de aproape:
― Nu mişca!
În patru labe, custodele încremeni. Uşor, cu mişcări lente, îşi întoarse capul.
La nici cinci metri distanţă, dincolo de poarta închisă, atacatorul ― care avea o constituţie robustă, îl privea printre gratiile de fier. Era înalt şi lat, cu pielea albicioasă, de parcă ar fi fost a unei fantome, şi părul rar, alb şi el. Ochii lui aveau irisul roz şi pupila roşie-vineţie. Albinosul scoase un pistol din buzunar şi, printre barele de fier, îl îndreptă spre custode.
― N-ar fi trebuit să fugi, spuse acesta cu un accent greu de iden-tificat. Acum, spune-mi unde e!
― Ţi-am spus deja, bîigui bătrînul şi îngenunche umil pe podea. Habar n-am despre ce vorbeşti!
― Minţi!
Omul îl privea fără să i se clintească un muşchi măcar; singura licărire de viaţă părea a fi sclipirea din ochii lui roşii.
― Tu şi confraţii tăi aveţi ceva ce nu vă aparţine, adăugă.
Custodele simţi cum un val de adrenalină i se revarsă în vene.
"Cum e posibil să ştie asta?"
― Iar în noaptea asta va reveni în mîinile posesorilor lui de drept. Spune-mi unde e ascuns, şi te las în viaţă.
Albinosul îşi îndreptă arma spre ţeasta bătrînului:
― E un secret pentru care merită să mori?
Sauniere abia mai putea respira.
Matahala îşi lăsă puţin capul pe umăr, privind în lungul ţevii, gata să tragă.
Custodele îşi ridică mîinile în semn de apărare:
― Aşteaptă... şopti el. Îţi voi spune tot ce vrei să ştii.
Apoi rosti lent, cu grijă, cuvintele pe care le repetase de atîtea ori înainte, minciuna pe care o pregătise de mult... şi pe care se rugase să nu fie vreodată nevoit s-o spună.
Cînd isprăvi de vorbit, atacatorul său zîmbi încîntat.
― Da. Este exact ceea ce mi-au spus şi ceilalţi.
Sauniere încremeni. Ceilalţi?
― I-am găsit şi pe ei, rînji Albinosul. Pe toţi trei. Tu mi-ai con-firmat ce mi-au spus ei.
"Nu se poate!" Adevărata identitate a custodelui, ca şi identităţile celor trei seneşali, era aproape la fel de sfîntă ca şi secre-tul pe care îl păstrau. Acum Sauniere îşi dădu seama că, respectînd procedura strictă, seneşalii îi serviseră individului aceeaşi minciuna înainte de a-şi găsi sfîrşitul. Aşa cerea protocolul.
Albinosul îşi aţinti din nou arma:
― După ce vei muri, eu voi fi singurul care ştie adevărul.
Adevărul". În aceeaşi fracţiune de secundă, Sauniere îşi dădu seama cu oroare de realitate. "Dacă mor, adevărul va fi pierdut pentru totdeauna." Instinctiv, sări într-o parte, încercînd să se adăpostească.
Arma bubui şi custodele simţi o arsura atunci cînd glonţul îi pătrunse în stomac. Căzu cu faţa în jos... chircindu-se de durere. Cu mişcări încete, se rostogoli şi îşi privi atacatorul printre gratii.
Pistolul era îndreptat spre capul său.
Îşi închise ochii. În mintea lui, frica se împletea cu regretul.
Clicul sec al încărcătorului gol răsună de-a lungul galeriei.
Sauniere deschise ochii.
Albinosul îşi cercetă arma, aproape amuzat. Îşi duse mîna la buzunar, după un alt încărcător, dar păru că se răzgîndeşte şi privi calm spre abdomenul custodelui:
― Eu mi-am terminat treaba aici.
Bătrînul se uită în jos şi văzu gaura pe care o lăsase glonţul în pînza albă a cămăşii. Era înconjurată de un inel sîngeriu, la cîţiva centimetri sub stern. Stomacul. Cu cruzime parcă, glonţul îi ratase inima. Ca veteran al războiului din Algeria, custodele ştia ce moarte lentă şi cumplită îl aştepta. Timp de cincisprezece minute, acizii din stomac i se vor scurge în cavitatea toracică, otrăvindu-l încetul cu încetul, din interior.
― Durerea e un lucru bun, monsieur, spuse Albinosul, după care dispăru.
Rămas singur acum, Jacques Sauniere îşi îndreptă din nou privirea spre poarta de fier. Rămăsese captiv aici, înăuntru, iar uşile nu aveau să se deschidă decît după cel puţin douăzeci de minute. Pînă atunci însă, el va fi mort. Cu toate acestea, spaima care îi strîngea inima era cu mult mai rea şi mai puternică decît frica de moarte.
"Trebuie să transmit secretul."
Ridicîndu-se cu greu în capul oaselor, gîndul îi zbură spre cei trei confraţi ai săi, asasinaţi... la generaţiile dinaintea lor... la misi-unea care le fusese încredinţată.
"Un neîntrerupt lanţ al cunoaşterii."
Iar acum brusc, în ciuda tuturor precauţiilor... în ciuda tuturor masurilor de prevedere... Jacques Sauniere rămăsese unica verigă în viaţă, singurul păstrător al unuia dintre cele mai mari secrete care au existat vreodată.
Deşi tremura, izbuti să se ridice în picioare.
"Trebuie să găsesc o cale..."
Era închis în Marea Galerie şi în lumea întreagă exista doar o singură persoană căreia îi putea preda ştafeta. Sauniere privi în jur, la zidurile luxoasei sale închisori. Unele dintre cele mai cu-noscute tablouri din lume păreau să-i surîdă, asemenea unor vechi şi dragi prieteni.
Crispîndu-se de durere, îşi adună forţele şi se strădui să-şi limpezească mintea. Sarcina disperată de care trebuia să se achite urma să-i solicite ― ştia bine acest lucru ― fiecare secundă care-i mai rămăsese din viaţă.


Cei care sunt interesati de carte o pot cumpara de aici (http://www.librarie.net/carti/27865/Codul-lui-Da-Vinci-Dan-Brown&nia=158)
Titlu: Răspuns: Codul lui Davinci
Scris de: Daniela din 30 August, 2005, 12:41:26 p.m.
Ce nu pot eu sa inteleg este cum nu starneste reactii puternice? E clar ca aceasta carte loveste puternic in biserica catolica!

Cartea chiar a starnit reactii puternice. A aparut chiar o alta carte, nu stiu de cine scrisa, intitulata extrem de sugestiv "Codul spart al lui Da Vinci". Cum spunea si Lordul, s-au inmultit documentarele si cercetarile stiintifice vis-a-vis de acest subiect. Problema este discutata in emisiunile televizate, in instititiile academice si chiar si pe forumurile de internet (iata-ne!).
In ceea ce priveste reactiile Bisericii in general si a  Bisericii Catolice in special, fii sigura ca ele exista, insa, din pdv legal nu se poate face nimic. Exista legi care protejeaza dreptul de libera exprimare a autorilor. Asa cum spune J. S, editura a acceptat sa publice cartea din considerente materiale (se preconizau vanzari imense) si a avut grija sa se ascunda bine in spatele legii. In carte exista note de subsol clare in care se explica negru pe alb unde se termina fundamentele stiintifice si unde incepe fictiunea, rod al imaginatiei autorului. Gandeste-te unde s-ar ajunge daca s-ar intenta cate un proces fiecarui autor care a scris lucruri indraznete. Astfel de demersuri sunt inutile atat timp cat respectivul autor are inspiratia sa precizeze natura fictiva a scrierilor sale si sa evite injuriile si calomnia. Asta e! traim intr-o lume in care fiecare are libertatea de a spune orice gandeste, ceea ce, in fond, mi se pare un lucru foarte bun.

De ce nu ia Vaticanul atitudine? Cum se poate permite editarea unei astfel de carti de carte o instutuie religioasa?

Biserica, in calitate de institutie a statului, nu are puterea de a controla mass media. Iti garantez ca nimeni nu s-a dus la Vatican ca sa ceara permisiune pentru editarea acestei carti. Biserica este investita cu o forta spirituala foarte mare, insa la nivel juridic puterea ei de actiune este limitata.
In plus, parerea mea e ca Biserica Catolica n-ar avea nici un interes sa staneasca ea insasi un scandal pe tema asta. Adeptii ei sunt deja extram de numerori si devotati doctrinei, incat vor face chiar ei treaba. O institutie de calibrul Bisericii Catolice nu isi permite sa se amestece in astfel de scandaluri publice pentru ca ar lasa de inteles ca sunt profud lezati, ceea ce ar echivala cu un semn de nesiguranta.
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lord_Saladin din 31 August, 2005, 01:27:49 p.m.
Citat
Cat despre ridicarea in slavi a femeii.. trebuia sa se intample si asta, nu

Citat
Unde nu mai pui ca, in calitate de reprezentanta a sexului femenin, nu pot, orice as face sau as zice, sa-mi stapanesc micii fiori de satisfactie care ma incearca atunci cand ma gandesc la posibilitatea existentei unei divintati feminine 

 Divinitate feminina ? Fecioara Maria...
 In tarile catolice, oamenii se inchina Fecioarei Maria ca la Dumnezeu.Si cultul acesta (adeseori impins la fanatism) al Mariei, este incurajat de Biserica Catolica.Deci nu vad, nici un motiv pentru care (presupunand ca cele scrise in carte sunt adevarate) Biserica ar fii dat "deoparte" posibilitatea existentei unei divinitati feminine.Ba dimpotriva, a suprapus imaginea Fecioarei Maria cu imaginea a fel de fel de zeitati feminine primordial, exagerand mult.
 
Citat
  .

Cei care sunt interesati de carte o pot cumpara de aici

 O trimit eu pe gratis oricui este interesat de subiect, "Codul lui Da Vinci", in fisier Word (dar cu caractere romanesti), si "Ingeri si demoni", tot de Dan Brown.Ma repet, o consider o carte cu valoare scazuta, dar zic ca merita sa fie citita.

Citat
dar acesta nu a fost gasit niciodata

  Se afla intr-o manastire din Spania, este autentic, si poarta pe spatele sau o mica inscriptie in aramaica (limba vb de Mantuitorul Iisus )

Citat
acest scriitor argumenteaza ca acest Portir este de fapt o metafora,iar portirul este de fapt mostenitorul lui Iisus,care ii poarta sangele...intelegeti legatura?Si mai este faza cu regele Clovis I cand a fost incoronat din cer a cazut o sticluta cu sange,sangele Domnului care a cazut de o piatra si nu s-a spart..acesta este semnul ca Clovis ar purta sangele Lui Dumnezeu.Cam pe asta se bazeaza cartea.
 

Cine a fost regele Clovis ? Un rege franc pagan din sec V d.Hristos.Inainte de crestinarea sa, a sustinut ca se "trage" dintr-un zeu pagan al francilor, un zeu acvatic (nu am retinut numele exact).Halal credibilitate...


Citat
Consider ca celibatul la preotii catolici este un lucru care ii retine din a se apropia cu adevarat de oameni si nu aduce absolut nimic bun. Dovada fiind diversele iesiri sexuale mediatizate prin tot felul de cai

 Adevarat.Celibatul este o doctrina tarzie, si nu se bazeaza nici pe Sf. Scriptura nici pe spusele Sfintilor Parinti.In ortodoxie, casatoria pt preoti este chiar obligatorie...

Citat
  Biserica, in calitate de institutie a statului, nu are puterea de a controla mass media. Iti garantez ca nimeni nu s-a dus la Vatican ca sa ceara permisiune pentru editarea acestei carti. Biserica este investita cu o forta spirituala foarte mare, insa la nivel juridic puterea ei de actiune este limitata.

 Atacuri impotriva Bisericii s-au facut de cand e lumea.Acesta nu e nici primul, dar nici ultimul, si spre deosebire de altele, are si o mai modesta argumentatie.Probabil ca ei considera ca nu merita sa isi piarda vremea cu asa ceva.

Citat
Imtradevar exista niste lucruri ciudate:cum de a ajuns Magdalena sfanta,din prostituata...se spune ca ar fi avut o relatie cu Iisus Hristos,eu una nu cred..nu stiu..sper sa aduceti argumente...

 Intre Iisus si Maria Magdalena a fost intr-adevar ceva special.Ei i s-a arata intaia oara Mantuitorul la Inviere, etc.
 De va fii avut Iisus o "relatie" cu Maria Magdalena sau nu, nu e important (desi sincer ma indoiesc ca va fii fost mai mult decat o foarte stransa prietenie).Problema majora a "Codului da Vinci" e ca ataca, discret, insasi doctrina divinitatii Mantuitorului.


 Raman la ideea mea: Aceasta carte a fost scrisa cu scopul sa discrediteze crestinismul, sau sa incerce sa il puna de acord cu fel de fel de filozofii obscure de gen New Age. 
Titlu: Răspuns: Codul lui Davinci
Scris de: Daniela din 31 August, 2005, 10:01:20 p.m.
Problema majora a "Codului da Vinci" e ca ataca, discret, insasi doctrina divinitatii Mantuitorului.

Lordule, nu cred ca Brown contesta divinitatea lui Iisus. As zice, mai degraba, ca postuleaza existenta alaturi de El a unei divinitati feminine, dar nu o existenta in paralel, separata si secunda, ci impreuna intr-o comuniune sacra si indestructibila, care nu admite ierarhizari. Poate fi vorba ce mult de un atac la adresa Bisericii ca instituie si a modul in care ea impune interpretari rigide ale textelor sfinte. Zvonuri cum ca Vaticanul ar ascunde prin eforturi sustinute anumite documente de mare insemnatate religioasa circula de mult timp incoace si au ajuns la urechile toturor. Brown nu a facut decat sa profite de aceste zvonuri pentru a scoate un nou best-seller. El nu a declarat nicicum ca cele scrise de el ar reflecta intocmai realitatea, insa si-a ales stategic momentul in care sa-si publice cartea, asteptandu-se sa starneasca zarva mare. Si a reusit!
Oamenii trebuie sa inteleaga ca aceasta carte a fost scrisa din considerente materiale, pentru profit cat mai mare. Brown a dat publicului pe tava exact ce acesta din urma astepta. Cititorii sunt insetati de senzational si fascinati de teoriile decospirative, fapt speculat din plin de autorii si editorii contemporani. Totul e o afacere bine ticluita si foarte prospera in zilele noastre! Cu ceva timp in urma cineva imi spunea: "cartea asta se incadreaza perfect in ceea ce eu numesc <pornografie> literara" si i-am dat dreptate! Prea putini mai sunt in ziua de azi scriitorii care fac arta din creatiile lor. Asta e!
Pentru mine "Codul lui Da Vinci" a fost o lectura placuta pentru ca am considerat-o de la bun inceput un roman politist si nimic mai mult. Ideea in sine mi se pare lipsita de fundament. Pentru o carte bazata pe zvonuri nu merita sa-mi obosec neuronii, dar pot s-o "consum' in serile de odihna in loc sa rasfoiesc cine-stie-ce revista mondena sau sa butonez aiurea telecomanda (totul e in declin).



 
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: HERRA din 31 August, 2005, 11:45:06 p.m.
Lordule, in ortodoxie, casatoria preotilor nu este obligatori! Daca un preot e casatorit la hirotonisire asa va ramane,iar daca nu e, ramane necasatorit, nu se mai poate casatori !

Cat despre divinitatea feminina in carte, dupa parerea lui Brown, aceasta e Maria Magdalena, nu se refera la fecioara Maria .

Titlu: Răspuns: Codul lui Davinci
Scris de: Daniela din 01 Septembrie, 2005, 12:21:20 a.m.
Hmm...Eu stiam ca un preot ortodox nu poate primi in grija un lacas sfant daca nu e insurat. E posibil sa ma insel totusi...
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lorelei din 01 Septembrie, 2005, 12:23:25 a.m.
Ortodocsii pot alege sa fie preoti (caz in care se casatoresc inainte) sau calugari (deci tot preoti), dar alegand calea celibatului, fapt care ii obliga sa nu se casatoreasca niciodata.
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lord_Saladin din 01 Septembrie, 2005, 11:00:40 a.m.
Citat
Lordule, in ortodoxie, casatoria preotilor nu este obligatori!   

Crede-ma, este obligatorie pentru PREOTI! Cunosc foarte bine subiectul cu pricina.Nu confunda preotia cu calugaria. ;)

Citat
Cat despre divinitatea feminina in carte, dupa parerea lui Brown, aceasta e Maria Magdalena, nu se refera la fecioara Maria   

In carte o fii Maria Magdalena, dar in REALITATE daca cineva vrea sa caute "divinitati feminine" ramase in crestinism, incepe sa caute in primul rand in jurul Fecioarei Maria.

Citat
  Lordule, nu cred ca Brown contesta divinitatea lui Iisus

Ba da...
Doar ca nu toti au ochi sa vada....
Titlu: Răspuns: Codul lui Davinci
Scris de: Daniela din 01 Septembrie, 2005, 04:16:06 p.m.
Pai ochii mei sunt larg deschisi, dupa cum se vede si pe avatar :)

Nu cred ca pe Brown trebuie sa-l blamam pentru cele scrise in carte, ci, de fapt, pe vremurile in care traim ar trebui sa ne suparam. Cum am mai spus, cartea este un raspuns la cerintele publicului. Daca citesc printre randuri si raportez ceea ce aflu la realitatea sociala, eu vad reflectia continuei degradari morale si culturale coracteristica timpurilor noastre. Publicul cere, scriitorul ofera - economia pietei, psihologia consumului...
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lord_Saladin din 01 Septembrie, 2005, 04:50:30 p.m.
Citat
Nu cred ca pe Brown trebuie sa-l blamam pentru cele scrise in carte, ci, de fapt, pe vremurile in care traim ar trebui sa ne suparam. Cum am mai spus, cartea este un raspuns la cerintele publicului. 

 Orice-ar face, Brown nu se poate compara cu Umberto Ecco, de exemplu, desi si acesta din urma abordeaza subiecte "sensibile".
 Si aici cred ca cu totii suntem deacord. ;)
Titlu: Răspuns: Codul lui Davinci
Scris de: Daniela din 01 Septembrie, 2005, 11:37:09 p.m.
aici ai mare dreptate! Umberto Ecco e artist, nu mercantil :)
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lorelei din 29 Septembrie, 2005, 11:22:00 p.m.
Am citit si eu in sfarsit cartea. Acum intrebare: ce discutam aici? adevarul celor prezentate in carte? valoarea literara? In primul rand nu stiu de ce e atat de crispata lumea la ideea ca Isus ar fi fost casatorit? Ce e asa revoltator aici? Are asa mare importanta daca a fost sau nu casatorit? Maria Magdalena este prezentata ca o femeie superioara (sustinandu-se ca a fost prezentata ca prostituata din ratiuni politice - din vremea lui Constantin) si nu o femeie usoara cum se sustine in evanghelii. Nu vad nimic aici care sa ne crispeze in vreun fel. Presupunand ca ar fi real ceea ce se prezinta drept fictiune... si daca Isus ar fi fost casatorit cu o femeie deosebita ce? A da, problema dumnezeirii lui Isus da, asta zguduie dogmele de baza ale crestinatatii, dar de fapt lumea a sarit in sus ca arsa la ideea de Isus casatorit. De ce? Ca doar se precizeaza ca Maria Magdalena nu a fost de fapt o prostituata (pana la urma chiar daca ar fi fost, nu zice Isus ca a fost iertata de pacate pentru credinta ei?).
In ceea ce priveste valoarea literara lucrurile sunt mult mai simple? Care valoare? Din punct de vedere estetic cartea este zero.

PS. Umberto Eco (cu un singur "c")  ;) Banuiesc ca va referiti la Numele trandafirului?
PPS. De ce credeti voi ca aceasta carte discrediteaza crestinismul sau ca este de netolerat?
Titlu: Răspuns: Codul lui Davinci
Scris de: Daniela din 30 Septembrie, 2005, 12:21:55 p.m.
Am citit si eu in sfarsit cartea. Acum intrebare: ce discutam aici? adevarul celor prezentate in carte? valoarea literara?

Lorelei, eu nu am facut si nu intentionez sa fac judecati de valoare la adresa acestei carti. Pe mine m-a frapat impactul pe care la avut asupra cititorilor...acelasi impact pe care il condamni tu.

In primul rand nu stiu de ce e atat de crispata lumea la ideea ca Isus ar fi fost casatorit? Ce e asa revoltator aici? Are asa mare importanta daca a fost sau nu casatorit?

Daca ai sa recitesti posturile mele ai sa vezi ca am incercat sa schitez si un raspuns la intrebarea ta. Totul se rezuma la un singur cuvant: consumism!

Scopul final: beneficii financiare.

Obiectivul numarul 1: indemnarea oamenilor la lectura.

Mijlocul: mediatizarea. Dovada ca aceasta tactica functioneaza este faptul ca tu insati ai convenit sa citesti in cele din urma cartea. De ce ai facut-o? Pentru ca ai auzit prea multa lume vorbind despre ea si acest fapt ti-a starnit interesul.

Aici intervine factorul cheie: opinia publica! Reactia deja existenta la adresa cartii ii determina pe cei care nu au citit=o inca sa o faca. Acestia din urma isi formeaza la randul lor o impresie si o "dau mai departe". Rezulta o reactie in lant care conduce invariabil la cresterea profitului pentru autor si editori. Exact ce se astepta de la noi! Prin faptul ca noi dicutam acum despre asta nu facem decat sa le sporim lor castigul. Suntem previzibili!

Am mai spus-o, motivul pentru care "Codul..." a prins atat de bine a constat in alegerea unui subiect cu substract religios - se stie ca oamenii sunt in mod deosebit sensibili la problemele de natura religioasa si asta pentru ca traim intr-o periaoda de revolta contra oranduielilor bisericii. Se poate cu usurinta observa o atitudine antireligioasa mai ales in randul tinerilor. Evident, cartea a tintit exact catre aceasta categorie de public.

Din punctul meu de vedere, a discuta aici veridicitatea ideilor vehiculate in carte ar fi o pierdere totala de timp si un focar de vesnice contradictii (n-am face decat sa contribuim si mai mult la mediatizarea cartii). Fenomenul de masa creat de aceasta carte, in schimb, mi se pare extrem de interesant si demn de studiat, putandu-ne ajuta sa intelegem in ce fel suntem supusi influentelor media si ce am putea face pentru a le tine piept.

PS. Umberto Eco (cu un singur "c")   Banuiesc ca va referiti la Numele trandafirului?

Imi cer iertare pentru greseala...Numele are intr-adevar un singur c.
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: viulian din 30 Septembrie, 2005, 06:22:45 p.m.
Eu n-am citit cartea - dar am vazut cateva documentare pe seama ei..

De ce este atat de citita ?
Pai lumea vrea sa afle ce e cu acele contradictii elementare de logica.. (pe care crestinii le ignora neavand un raspuns).

- De exemplu partea cu nevasta lui Cain: daca erau doar 4 oameni pe Pamant, unul a murit.. (Abel), si Cain e izgonit si totusi se casatoreste, paaaai.. cu cine se casatoreste ? Era doar Eva, femeie, pe Pamant. Incest ?
- Conceptia virgina. Adica peste tot viata pe Pamant se face prin unirea unui barbat cu o femeie. Familia. Totusi Maria a fost virgina.
- Necesitatea oamenilor de a le fi confirmata existenta lui Iisus. De a sti ca exista lucruri/obiecte in prezent, lucruri care au fost atinse de el. Ar intari foarte mult credinta acest lucru. Iata curiozitatea despre Sf. Graal.

Si tot asa..

Este o aviditate de cunoastere, de intelegere, care este foarte normala in zilele de azi (secolul XXI totusi). Cercetarea Bibliei poate fi considerat un subiect tabu, de nediscutat, dar daca din ce in ce mai multi isi ridica probleme, va fi mai usor de sortat Adevarul de umplutura vremurilor de atunci (misogine), etc. Oricum si crestinii reinterpreteaza unele pasaje din Biblie, care luate mot-a-mot nu au sens sau sunt contradictorii.

Si spre deosebire de toata lumea, parerea mea e ca procesul acesta de limpezire va fi foarte benefic Crestinismului. Cand omului i se vor oferi certitudini rationale clare despre vremurile de atunci, si vor avea sens, si se vor lega foarte fain cu vorbele lui Iisus si ale apostolilor, super!
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Lorelei din 30 Septembrie, 2005, 07:09:38 p.m.
Da, Andro, citisem posturile tale, si ai perfecta dreptate a propos de strategiile ingenioase de marketing. Sigur, best seller o carte politista fara nici un fel de valoare literara, dar care a stiut sa-si aleaga subiectul. Trebuie insa sa recunoastem munca lui D.B. de documentare. Cred ca tot tu apreciai mai jos undeva lucrul asta si aveai dreptate. Eu ridicam insa o problema generala, legata de un lucru aparent minor. Dar probabil ideea este alta si anume, daca Isus a avut-o sotie pe Maria Magdalena si aceasta n-a fost prostituata cum se spune in Evanghelii, lucrul asta arunca o umbra asupra adevarului Bibliei in general. Probabil aici e buba. Curios insa cum o carte de fictiune a starnit atatea reactii de negare, ca si cum ar fi fost documente stiintifice.
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: Maria din 04 Octombrie, 2005, 12:17:58 a.m.
   Nu stiu daca lumea vrea sa afle un adevar, habar n-am cati dintre noi am cunoscut macar adevarul biblic existent, asa cum multora ne este parut ,,in ceata''. Fara nici un fel de legatura, nu am citit cartea, nu fac nici un fel de referire la aceasta, vreau sa spun ceva complementar la cele spuse de viulian; indiferent daca vom afla sau nu ,,enigmele'', daca am respecta macar poruncile, viata noastra ar fi mai buna. Din nou fara nici o legatura, vreau a spune ca de ceva timp adica de vreo 2 ani, la intervale  bine stabilite de timp, baietelul nostru Jimmy gaseste cruciulite. Prima cruciulita a fost intr-o zi de sarbatoare ortodoxa, si-a gasit-o chiar in fata altarului. Este din aur si are ceva volum. La alt interval de timp a gasit o alta, apoi o alta, pana acum s-au adunat vreo 3. Nici una din ele n-are agatatoarea rupta. Oare nu pot fi si acestea semne? Cu ce ne incalzeste daca Iisus a fost casatorit sau nu cu Maria Magdalena? dorim oare sa ne punem mintea neagra la contributie? Daca-mi aduc bine aminte, prin 1950, atunci cand urma sa se produca marea energie salvatoare de buget, salvatoare de poluare, prin folosirea hidrogenului din natura, inovatorii ce-i ce-au produs continuarea lui Einstein, au distrus cu ,,juramant'' o natiune si-un pamant intrg. Economia energiei s-a transformat in bomba cu hidrogen. Toate aceste minti bolnave dupa cunoastere dar si dupa profit au transformat caldura in teroare. Uf! cate alte exemple se pot da!
    Nu mi-as dori niciodata sa fiu un geniu,...sarmanii sunt atat de SINGURI!
Titlu: Re: Codul lui Davinci
Scris de: sunshine din 03 Ianuarie, 2006, 08:46:47 p.m.
  Super carte! De mult nu am citit ceva atat de bun, cu toate ca parerile sunt impartite, ca ar preamari antichristul :o :( .Nu cred, fiecare cum gandeste dar adevarul supara iar eu una nu pot sa-mi schimb convingerile religioase, orice s-ar spune si s-ar scrie despre crestinism.Astept cu nerabdare filmul.