Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Tema de casă => Subiect creat de: Lorelei din 06 Septembrie, 2005, 10:32:32 a.m.
-
O noua tema de casa pentru saptamana care a inceput ieri. Scrieti o poezie (cu rima sau fara) care sa aiba ca acrostih (si tema in acelasi timp) cuvantul INCERTITUDINE
I .........
N .........
C .........
E .........
R .........
T .........
I .........
T .........
U .........
D .........
I .........
N .........
E .........
-
Iremediabil privesc,
Noaptea care ma zdrobeste
Care-mi arunca sufletul departe
Eterna desnadejde
Regina suferintei
Toate tie iti sunt date
Iar noi
Tie iti aducem
Un gand-ofranda
Dupa care ne cufundam
Inerti
Nepasatori ,dar
Eterni.
-
Infinitul asteapta sa fie convins.
Nu exista limite cu care sa se fi deprins.
Comod simtindu-se in plapuma sa
Exploreaza directiile cautandu-si marginea.
Resturi de exterior nu-l forteaza in nici un sens.
Tot incercand sa-si cunoasca trupul imens
Intre orice loc si orice timp nu poate masura distantele
Tremura... Speriat de infinita incertitudine...
Un gand. Singurul nestiut. Acela de sine.
Distruge comfortul de a se intinde
Intorcandu-se spre inceputul defunct
Nu stie insa ca va trebui sa renunte la sine afland
Energia ce-l va aduna in final ... intr-un singur punct.
-
Incertitudine
Intind privirea-mi spre adanca vale a nesfarsitelor dorinti
Nimic din ce se-arata-n zare nu poarta slava neprihanitilor parinti
Colos de ganduri animate de-acelasi negrait pacat
Erupe din strafundul ochiului meu, nealinat.
Rup lantul ce ma osandeste cu zale infierate, grele
Tot sufletul mi s-a desprins de oase si de piele
Incert m-agat de firul nevazut al lumii
Tunet si vaiet se aud din negura genunii
Unde esti tu, o, spirit fara de prinsoare,
Duh neatins de patima si-ardoare ?
Intind privirea-mi spre adanca vale a descatusatelor dorinti
Nu mai e timp, nu mai e cale...
Este tardiv si intunericul s-a-nghesuit in minti !
-
Logoritm
Iscalesc aste slove-ncurcate
Numai cu simtul, si poate , numai poate
Cuvintele fi-vor abandonate
Eternului cel fara de moarte
Raman aici doar eu – o idee
Tribut unei ere aristoteliene :
Ics radical si zet decimal
Teta logoritmat
Umor la puteri ridicat
Divizare de inimi sub-unitare
Integrale si legi in spirale
Numere pitagoreice
Echilateral epicureice !
-
:) Andro, impresionant! Felicitari!
-
INCERTITUDINE
In mine, nu mai cred nici eu
- Nimic din ce-am voit nu este -
Credinţa am pierdut-o 'n greu
Exasperat s-aştept vreo veste.
Râdeam cândva în faţa sorţii
Trăgând nădejde că-i uşoară
Iar azi, mă dau de ceasul morţii
Tot mai cuprins de îndoială.
Unde sunt roadele-aşteptate
Din vremea când tot semănam?
Iarnă-i acum, vara-i departe...
Nimic din ce-am voit nu am.
E lucru cert dar, din păcate!
-
Inorogii pândesc în pădure virgină
Nicicând n-am uitat vânt de larguri să fiu...
Cercetând streşini curbe sub bolte de gând
Eteric desenate pe retina închisă
Rotesc gâturi lungi inorogii.
Tristeţile se scutură în urmă
Inocent despletind coame-n vânt
Tu... vechi şi singur rătăcitor ne-nţeles
Unduind vechi cuvinte pentru sensuri mai noi
Depărtarea se-ntrupă în visul uitat
Inorogii... aleargă inorogii prin câmpuri de maci... şi totuşi
N-am să ştiu niciodată
Eternele regrete unde-au plecat.
-
Multumesc, Robert! nici cu tine nu mi-i rusine ;)
Pe cat de minuntata e, pe atat de trista mi se pare poezia ta. Sper ca nu oglindeste intocmai starea ta de spirit...(eh! fireste ca nu! Robert e intotdeauna cel mai sprinten si mai vesel dintre noi ;D ).
Ma bucur tare ca a raspuns atata lume la aceasta provocare si astept sa creasca vertiginos numarul "elevilor constiinciosi" :)
Felicitari tuturor! E o reala placere sa va citesc!
-
Incerc sa gasesc
Nerostite cuvinte
Caut in palme
Eterne iubiri
Rascolesc printre stele
Tacute-amintiri
Intind spre tine
Timide priviri
Ud radacini in
Deserte pamanturi
Inchid un album
Nimic nu se-ntampla
E liniste multa si-adanca...
-
Inseparabili.
Nebune imagini
Cauta pereche.
Eterne-ntrebari
Ratacite prin mine
Tumultoase rascolesc
Infinitul.
Transpun intre litere
Ultime zvacniri
De speranta.
Intind mainile mute
Nelinistea mangaie
Enigmatice vise...
-
Incet,incet ma pierd in vis
Nu stiu ce am facut sau ce am zis..
Cu ochii in lacrimi te asteapta
Eterna dragoste ce-o poarta
Razand in suflet de durere
Tristetea si crunta placere.
Iar fulgi de zapada zbor plangand
Te ating pe gene,pe buze,in gand
Unde nimeni nu te-a mai atins,
Dar fiorul tau s-a stins.
Iubirea clipei care vine
Nu vreau sa o mai simt vreodata
E uitata,va pieri maine,sau poate niciodata..