Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Credinţă => Subiect creat de: Paul din 16 Aprilie, 2006, 04:08:48 p.m.
-
" Semnificatia crestina a Floriilor
''Osana! Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului, Impăratul lui Israil !'' (Ioan XII,13)
''... Pornind cu seninătate pe ultimul drum, spre Ierusalimul Patimilor Sale mântuitoare, Isus face un scurt popas în Betania, la prietenul său Lazar pe care de curând îl înviase din morţi şi care îl opreşte la cină. A doua zi, în Duminica Floriilor, îşi face intrarea solemnă, ca Împărat, în Ierusalim.
... în Duminica Floriilor, când seva musteşte sub scoarţa pomilor îmbrăcaţi în mantia albă a florilor, când pare că întreaga fire prăznuieşte miracolul trezirii la viaţă, Cristos se arată lumii, în mod sărbătoresc, ca Împărat. Incalecă asinul regesc, simbol al păcii şi al non -violenţei, şi împreună cu prietenii săi se îndreaptă spre porţile cetăţii Ierusalimului. Drumul este plin de lume, iar sufletele de aşteptarea Celui ce trebuia să vină în numele Domnului. Deodată, în sufletul unuia din mulţime se aprinde o lumină: Acesta este Împăratul Sionului, Acela despre care scrie profetul (Zaharia IX,9); şi, neputându-şi stăpâni bucuria descoperirii, strigă: ''Osana! Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului!'' Mulţimea îl recunoaşte pe fiul lui David împăratul şi începe să aclame: ''Osana! Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului, împăratul lui Israil!''
Palmierii, măslinii şi sicomorii se despoaie de crengi, florile sunt adunate grămezi şi aruncate în calea Celui ce se apropie. Mai mult, unui împărat i se cuvine să calce pe pitorescul covoarelor orientale. De aceea - în lipsa acestora - mulţimea îşi arunca veşmintele în cale ca să treacă Împăratul Cristos peste ele.Însufleţirea celor simpli şi buni nu cunoaşte margini. Norodul se îngroaşă, cântând şi agitând în mâini crengile de finic.
Isus intră în Cetate. Convoiului i se alătură acum mulţimea din oraş; străzile devin prea strâmte; vuietul creşte, cetatea se cutremură când pe uliţele ei îşi face intrarea Marele Împărat în simplitatea Lui maiestuoasă. Incă un moment şi toată lumea va fi la picioarele Lui, aclamându-L şi recunoscând în persoana Lui pe: ''Împăratul, cel ce vine în numele Domnului''.
Toţi se bucură. Doar mai marii poporului şi fariseii, care urzesc de mult uciderea lui Isus, freamătă de ură şi teamă. Mai bine să moară El, decât să ne pierdem sau să ne primejduim noi situaţia - se gândesc ei.
...Dar, în mijlocul ovaţiilor şi osanalelor , Isus nu se bucură, nici nu se întristează, ci îşi păstrează imperturbabila-I seninătate divină. El vede deja profilându-se nu departe, pe Golgota, crucea. El ştie că poporul este cel mai mare copil; de aceea nu se lasă impresionat de urale. El, care cunoaşte mai bine decât oricine nestatornicia inimii omeneşti, ştie că aceştia care azi au răguşit slăvindu-L în osanale, peste cinci zile, în Vinerea Mare, când vor vedea filacteriile cu fire de aur şi mătase ale lui Caiafa şi acvila romană de pe pieptul procuratorului Pilat, nu-şi vor mai aminti de ce sunt atât de răguşiţi şi pentru ce nu pot striga şi mai tare: ''Răstigneşte-L''. De aceea, Isus, acum, când este aclamat, nu se bucură, precum nu se va plânge când va fi biciuit şi răstignit. Şi totuşi, de un singur lucru El se bucură, şi anume: că peste câteva zile, prin Patimile Sale El va deschide poarta fericirii veşnice tuturor acelora care vor vrea să se folosească cu vrednicie de Jertfa Sa. Încolo, precum în pustiu respinsese viclenele ispite ale Satanei, tot astfel, acum, rămâne nemişcat la aplauzele şi osanalele mulţimii. (I.Miclea, Ecouri din veşnicie, vol. I, p.180-182).
...Mântuitorul este Impărat, dar nu lumesc. Împărăţia Sa, cum subliniase El, nu este din lumea aceasta, ci este o împărăţie din spirit şi adevăr ce coboară de Sus şi se înstăpâneşte prin har în sufletele noastre, transfigurându-le.
...Iată de ce, evenimentul istoric al intrării triumfale a lui Isus în Ierusalim trebuie să însemne pentru noi voinţa Sa de a intra şi a se înstăpâni în inimile noastre ca împărat al fiinţei noastre întregi, deoarece, de drept, în baza Creării şi Răscumpărării, Îi aparţinem Lui. El ne-a spus că Împărăţia cerurilor este în noi. Suntem deci Ierusalimul în care vrea să stăpânească El ca Împărat, templul viu în care vrea să troneze pe altarul sufletului, instaurând ordinea, curăţenia şi pacea cu Dumnezeu, cu noi înşine şi cu aproapele. '' "
DUMINICA FLORIILOR / Extras din Cartea de predici a pr. Gheorghe Neamţiu
(http://saraca.1plan.net/images/schimbatoare/data_sch-INTRAREA.jpg)
-
Bravo Bllue, foarte frumos postat. poate asa de Florii oamenii sa devina mai buni iar puhoaiele sa intre in matca lor, ca mult ne-a mai pedepsit Dumnezeu. ;)