Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Citate celebre => Subiect creat de: Lorelei din 31 August, 2006, 10:39:44 a.m.
-
"Pana in acest moment nu am inteles niciodata cat este de greu sa pierzi ceva ce n-ai avut niciodata." ("Until this moment, I never understood how hard it was to lose something you never had.")
Vi s-a intamplat? Sa simtit o incredibila senzatie de pierdere desi nu ati avut niciodata persoana respectiva? Pentru lucruri nu cred ca se aplica. Insa mie mi s-a intamplat cu cineva, care nu a fost niciodata al meu, insa am intrezarit ideea de a-l avea si apoi am pierdut ceea ce de fapt nu am avut niciodata. De unde oare senzatia de pierdere cumplita? de gol? Oricum nu a fost niciodata al meu. Vi s-a intamplat? Puteti explica asta?
-
Inca nu am simtit asta pana acum...dar cred ca imi pot imagina care este senzatia...probabil....pt ca aveai speranta ca vei putea fi cu acea persoana...iar mai tarziu....ai inteles ca de fapt...realitatea este alta...
Cam asta este parerea mea...astept sa mi spui daca am dreptate...
Pupici
-
Da, probabil speranta sau dorinta constienta sau inconstienta. Ideea... E greu de explicat. Si la randul meu mi s-a spus "simt ca te-am pierdut fara sa te fi avut vreodata". Stiam ce inseamna, o traisem pe pielea mea. Pierderile, ruperile de celalalt dor, indiferent de forma lor. Important este sa stim sa mergem mai departe si, cum zice alt topic, sa nu plangem ca s-a terminat, sa zambim ca s-a petrecut :)
-
da...am trait asta...de fapt traiesc asta...si e foarte ciudat....nu cred ca as putea explica...
si cu toate ca am vazut ca nu e nimik serios ce s-ar putea concretiza parca o mica parte din mine inca mai spera....
ce spera...?nici asta nu stiu...
logic...constient...nici nu stiu daca mai vreau sa am acea persoana dar ceva din mine ar vrea macar sa incerce...
foarte ciudate sentimentele astea...nu profunde dar nici de ignorat complet....ca o durere surda de masea....
-
cred ca si eu inca simt acest lucru:ca am pierdut pe cineva ce nu a fost niciodata al meu.e ca si cum ai cauta ceva de mult timp,iar atunci cand il gasesti si realizezi intr-un final ca nu-l poti avea,te apasa un sentiment de neputinta,de furie...caci e posibil sa nu ai aceasta sansa a doua oara:de a gasi ceva ce ai cautat mereu...nici tu nu stiai ce anume,stii doar ca l-ai gasit!
-
Cel mai bine o stie CONTINUUM in topicul care a sculat jumatate de forum in picioare.
Si am tot sperat, am tot sperat si nu am cedat 5 ani... inca mai sper sa fie <<a mea>> dar... ca sa nu mai fiu considerat nebun, transferul de responsabilitate apartine Celui ce a creat-o. De mine nu mai depinde nimic. Daca El vrea, va fii a mea. Daca nu, nu.
-
a pierde ceea ce nu ai avut niciodata este situatia in care poate fiecare in parte am simtit ca nu am luat o decizie, ca nu am luat-o la stanga in loc de dreapta, in care nu am spus RAMAI sau VREAu, ci am preferat sa mai asteptam, sau sa nu ne oferim sansa. o facem inconstient, sau constient in cele mai nefericite cazuri.
suntm, nehotarati sau mult prea pretentiosi. ne-am creat bareme dupa care catalogam. am invatat doar sa evaluam, fara sa implicam o particica din fiinta noastra.
-
Este un sentiment cu adevarat ciudat. Spre deosebire de fiinta pe care o ai si pe care o poti compara... omul pierdut fara sa fie al tau este "o fata morgana". Amesteci fara sa realizezi (poate) ceea ce vezi, cu ceea ce simti si cu o proiectie a dorintelor si aspiratiilor tale de perfectiune. De aici cred ca se naste golul. Imaginatia, subconstient iti joaca feste. Te face sa crezi ca ar fi fost minunat, ca ai ratat...
Dar daca nu ai reactionat, nu ai incercat sa faci ceva ca omul respectiv sa-ti apartina cred ca tot subconstientul te-a facut mai intelept. A fost ceva care te-a oprit, ceva care nu ti-a placut dar nu ai realizat, sau o piedica morala destul de puternica. Evident asta nu "alina"
Am simtit golul acesta, inca-l simt si am senzatia ca o sa fie permanent. Ce-ar fi fost daca... n-am sa stiu niciodata. Poate nimic, poate un lucru minunat...
-
Nu pierzi cu adevarat ce nu ai avut vreodata ci doar iti intra odata pt. totdeauna in cap ca ambitia de a te agata de acel lucru trebuie sa ia sfarsit si indiferent de cat rau iti pricinuieste o asemenea decizie, mergi mai departe. Este preferabil calvarul de dupa mocirlei in care te scalzi.
-
cred ca durerea de "a pierde ceva ce nu ai avut" vine de la faptul ca nu ai avut o sansa.. nu tia fost data sansa de a dovedi cat de minunat esti sau poti fi.. ca om, ca persoana...e o durere diferita de cea de a pierde pe cineva pe care "lai avut" a te desparti de iubit, de un prieten doare... dar a te desparti de o idee... de ideea ca un anumit EL sau o anumita EA poate, putea, fi al tau cred ca doare mai tare.. pt ca nici macar nu ai avut o sansa... nu te poti gandi la momentele fericite petrecute impreuna pt ca ori acestea nu au fost.. ori nu asa cum ai fi vrut.. e trist cand iubesti o pers care te considera un... simplu prieten... uneori adormi cu gandul ca a fost un vis urat.. si te gandesti ca doar prin vis poti avea ceva ce in realitate nu ai avut... si poate nici nu vei avea :-\...ceva ce... nu voi avea
-
A pierde ceea ce nu a fost niciodata al tau/a ta e ca si cum ai iubi o persoana de la televizor... o vezi, stii ce face, ii stii caracterul, etc. Dar NU O POTI ATINGE! IUBIREA I-TI/I-MI ESTE INTERZISA!! Ce naspa e sa vezi si sa nu poti atinge! Nu neaparat sa ma culc cu persoana respectiva, dar macar o imbratisare... [...]