Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Psihologie => Subiect creat de: diana_nistor din 30 Octombrie, 2006, 07:31:26 p.m.
-
Pe cuvant, nu imi vine sa cred ca eu sunt...eu! Parca nimic din ce mi se intampla nu mi se potriveste desi, oarecum paradoxal, imi place! Cred ca mi s-ar parea firesc sa merg intr-o sambata seara la discoteca si sa ma zbengui ca pe vremuri. Totusi, la ultimul chef la care am fost am simtit ca miscarile pe care le faceam altadata cu multa dezinvoltura, nu ma mai prind. Suflet tanar in trup batran? Ha ha! Ar avea ceva logica! Dar atunci cum de nu mai crede nimeni ca am peste 21 de ani? Cum de mi se cere dovada varstei cand vreau sa cumpar o sticla de vin?
Imi inchipuiam ca mama era femeie in toata regula cand m-a nascut. Cu toate astea, avea cu 5 ani mai putin decat mine cand am avut-o pe Cezara.
Ma simt tanara! Si totusi, prea batrana sa ma port ca o fetiscana! E un proces firesc de imbatranire?
voi cum va simtiti in raport cu varsta pe care o aveti?
-
eu...la varsta mea...ma simt cam batran si obosit...stiu eu ce stiu :)
-
Esti tanara...spui ca te simti prea batrana ca sa te comporti ca o fetiscana...De ca oare?
Nu cumva pt ca te supui regulilor celorlalti...care spun ca gata...in momentul in care te ai maritat...sau ai avut un bebel...trebuie sa devii o femeie serioasa?O femeie care trebuie sa aiba numai responsabilitati,sa uite ce e distractia....sa uite ca are si ea o viata ce trebuie traita?
Eu cred ca trebuie sa traiesti asa cum simti...sa ti respecti si indatoririle...dar sa nu uiti sa ai grija si de tine...de sufletul si de psihicul tau....
iar acum...despre varsta mea...nu pot vorbi de imbatranire...pot doar sa spun ca uneori ma simt obosita...alteori ma simt ca un copil ce nu are mai mult de 5 ani...iar alta data...ma simt prea matura pt varsta mea...Nu stiu unde e adevarul...probabil va veni si momenul cand voi sti si ce varsta sufleteasca am....Insa...deocamdata trec prin diferite faze...dupa cum am zis...uneori ma simt copil,alteori ma simt batrana,iar alteori...ma simt...femeie...Adevarul este undeva la mijloc ;)
-
eu una, mă simt bine în pielea (şi-n vârsta mea)...ce să spun, îmi dau seama că anii trec doar când...mai trece unul. dar ei trec într-adevăr şi atunci mă întreb...când voi fi cu adevărat pregătită să mă mărit (asta nu e prea grav, nu m-ar schimba cu nimic), când voi fi pregătită să fac un copil (sincer cred că niciodată şi ăsta e momentul, când mă gândesc la copii, în care îmi dau seama că eu mă simt ca un copil şi n-o să fiu în stare să am grijă de el...) ;D
-
Eu ma simt tare bine ,plina de viata .Cu responsabilitati ,dar nu atatea incat sa ma copleseasca.Ma simt iubita si iubesc ,ma simt implinita din acest punct de vedere.Am atatea motive pentru care merita sa traiesc,sa ma simt bine ,atatea vise pentru care trebuie sa lupt,atatea sperante si acum am mai multa putere ca niciodata. Mi-e varsta asta atat de draga ! si ma bucur de anii mei frumos si din plin.Pe cuvant si tare serios.
-
Greu de raspuns.
Ma simt plin de avant si cu putere de munca, nu-mi mai sunt necesar si suficient mie insami pt. ca am gasit realitatea androginului, vreau un Revelion in Austria si un sistem NOX pt 1.8 CDi.
-
In ultima saptamana, cred ca am imbatranit cu vreo 10 ani.... suflestete vorbind.
Dar cand vine vorba sa urc pe munti, pe dealuri, prin padure, acolo sunt vesnic tanar, vesnic copil :)
-
in nici un caz asa cum mi-am imaginat si cum am sperat :(
-
tanara...chiar copilas as putea spune!in orice caz,ma simt tare binesi imi place perioada asta fff mult..
-
<suflet tanar in trup batran?>
cred ca putem spune asta cand avem cam 60 de ani si chiar ne dor osicoarele cand am vrea sa dansam un vals cu sotul/sotia.sau sa mai urcam ca "in tinereti" pe un munte cu un unghi de 50 grade.
cheia este gasirea unui echilibru.
descartes sustinea ca spre a intelege ce este trupul nu avem nevoie sa stim ce este sufletul,si invers.cele doua nu depind una de alta.
pornind de la ideea ca estenta omului este gandirea,aceasta(gandirea)caracterizeaza sufletul si nu trupul.Omul nu este corpul sau(desi este strand legat de acesta).
o fi avut dreptate?ce spui?
-
De cele mai multe ori ma simt mai tanara decat sunt, ma comport ca o fata de 15 ani. Cateodata insa ma simt foarte obosita de viata si parca as avea 25 de ani, nu 19. Asta pentru ca lucrez foarte mult si pe langa asta mai e si scoala care nu pot sa o las deoparte pentru ca trebuie sa obtin note bune ;D
:-*
-
Mai! :o :o voi batrane la 21-19 ani?? Ups! eu ma simt atat de bine la 39 acusica.Ma simt super!!! am mocuta tanara, imi mentin echilibru,folosesc mult antioxidanti. Am un suflet tanar. am crescut odata cu Jimmy!!! Stiu sa profit de munca viata si vacantaaaaaaa!!! Am si eu bazdacii mei dar imi revin repede pentru ca nu stiu sa urasc!!!! Spun asta la modul cel mai sincer; nu-mi incarc sufletul cu rautate.In 5 minute imi trece.De fiecare data cand ma simt fara chef pun o muzica melodioasa la volum maxim si-mi incarc bateriile.As mai avea o parere.Cand aveti vacante nu alergati spre prajeli la soare si cluburi.Cautati vacante care sa va aminteasca de copilaria voastra.
Decat o vacanta in Austria(sorry ingeras) mai bine o vacanta la Disney(nu fac reclama) este super!!!!
;) ;) ;) ;) ;) :P :P :P :P :Pabia astept sa fiu octogenara si sa fac amour. :P :P l-am avertizat pe sotul meu cu multa telina.
-
mananc un iaurt cu o lingurita ff mica si ma gandesc cum e la varsta mea. . .e aiurea pt ca nu am nimica din ceea ce mi'am propus
-
inca nu sunt milionar in parai, deci nu e cum mi-am propus eu.i feel old ...
-
pai ma simt bine ..desi vreau sa cresc sa nu ma mai inebuneasca parintii..''la varsta asta tu vrei sa stai numai in oras..bla bla''...sunt rebela casei...si ma cert cu ei din cauza asta..dar in rest...e ok..am iubit...am fost iubita... :D...
-
o sa cresti...si nu se va schimba mare lucru...parintii si la 35 de ani ai tai,vor fi tot parinti si isi vor dori sa te protejeze!asa ca distreaza-te acum,dar distreaza-te cu limite si cu cap ;)
-
intr-o perioada imi placea sa spun ca mi-s batrana sufleteste. dar cred in inviere, in renastere. si asta mi se intampla acum. descopar fiecare lucru ca avand o savoare noua, nemaintalnita.
nici tanara nici batrana. pusa pe sotii mai tot timpul desi locul de munca nu-mi permite.
iubareata peste masura desi timpul si societatea nu-mi permite.
sunt in viata si asta e cel mai important
Multumesc Doamne!
-
ma simt foarte tanara si copilaroasa
am o pofta imensa de viata si zambet
as vrea mereu sa dansez si mereu, dar mereu fac nazbatii ;D
incerc sa apreciez fiecare clipa buna sau mai putin buna
incerc sa invat sa iau viata asa cum este si sa ma bucur de fiecare lucru sau persoana noua :)
-
o sa cresti...si nu se va schimba mare lucru...parintii si la 35 de ani ai tai,vor fi tot parinti si isi vor dori sa te protejeze!asa ca distreaza-te acum,dar distreaza-te cu limite si cu cap ;)
da asa este...dar totusi...cand voi avea 18 ani...nu vor mai fii ca acum...adica ma vor lasa sa fac ce vreau...bine nu chiar tot ce vreau...dar e super aiurea sa te puna sa vii la 9 acasa.. >:(..10-11 mi se pare o ora rezonabila ;D...
-
haha...eu pana la 17 ani trebuia sa fiu in casa la ora 23 ;D asta daca eram plecata doar cu fetele ;)
si...iti spun eu ca nu e cine stie ce schimbare nici dupa 18 ani!
Bucura-te de ziua de azi,caci cea de maine va veni oricum...si apoi vei regreta ca azi ai trait cu gandul la maine ;)
-
Eu trebuia sa fiu pe la 9-10. Dupa care s-a mutat la 11-12 momentan.
Hai sa-ti spun o tehnica. ;D Daca iti zice sa vii la 9, suni si spui ca mai intarzi putin. Si incet ince incep sa vii la 9 jumate. Dupa care deja incepi sa le spui direct ca vii la 9 jumate. Nu stiu daca ai inteles tehnica exact. Ideea e sa maresti putin cate putin timpul alocat ;D La mine a mers. ;D
-
pai zic sa ajung la 9..si ajung la 9 si un sfert... ;D cam asta incerc si eu sa fac... ;D..acum incercam s ail ''santajez'' pe tata sa ma lase maine la discoteca...;))))
-
Cred ca stau de 20 de min la topicul acesta, dar tot nu reusesc sa dau un raspuns. Ma simt, ca o marioneta a vietii.. acum imi ofera un strop de fericire, devin optimista, iar ziua urmatoare imi arunca in fata nota de plata pentru acele cateva clipe de ... multumire de sine, de optimism. Ma simt ca o persoana ce nu poate fi inteleasa, deoarece nici macar eu nu ma mai pot intelege. Copil? Nu pot spune ca ma simt ca un copil .. deoarece copil e acel suflet pur, care stie sa ierte si a carui grija e .. sa nu se impedice la sarit coarda, sa nu fie o zi ploioasa maine pentru a putea iesi la joaca sau sa fie trimis in patut de catre parinti. Adult? ha .. nici atat. Ma inspaimanta numai pronuntarea acelui cuvant rece. Atunci ce sunt? Da, imi mai place sa joc sotron, sa sar coarda, sa culeg frunze de toamna sau sa fac ingerasi in zapada. Imi place sa ma scufund in ceata, sa-mi creez propria lume, sa ma plimb singura prin ploaie, sa alerg dupa fluturi sau fulgi de nea... si da .. visez. Cred ca e singurul lucru pe care il mai pot face, fara retinere..
Deci .. cum ma simt la varsta mea? Dornica de viata? Ar trebui .. dar nu e asa ..
-
cand ma gandesc ca peste o saptamana schimb prefixul ... parca ma simt "batran" ... un "2" in fata ma face sa ma gandesc ca incepe sa vina greul ... cat aveam "1" in fata ... ma simteam tanar, copil ... acum e altceva ... parca nu vreau sa am 20 de ani ... timpul a trecut asa de repede :( ...
:-* :-*
-
:P asta este blegone...daca vrei..uite sa vezi ce buna sunt..doneaza-mi mie niste ani de la tine...ca nu ma supar ;D....vreo' 2 ar fi deajuns.. ;D
-
ohohooo..la varsta pe care o am ma simt excelent :D :D :D
Adica hai sa fim seriosi...nu stiu de unde atata libertate dobandita,dar de cand am voie sa plec la bucuresti in weekend si sa dorm acolo...sau de cand ma lasa sa plec de capul meu ba la mare ba la munte,parca nu ma mai deranjeaza ora de venit acasa...(12..ihhh ::) ) plus ca sunt la varsta descoperirilor... de exemplu am descoperit ca sunt si oameni de treaba pe lumea asta (oameni care atunci cand vad 8 fete facand autostopul pentru ca au pierdut rata,chiar opresc masina sa le ia ;D ) ... Distractia abia acum incepe sa prinda contur... Si am o viata intreaga inainte ;)
Descopar placerea cititului si a invatatului...(da! chiar si a invatatului)
Sunt intr-o dezvolatre continua ;D
Sunt in floarea varstei aproape... :)
-
pentru digitty :"am vazut si romani fericiti".Bravo! prea putini dintre noi pot afirma asta.
nu ma simt.cam in asta s-ar rezuma raspunsul meu.mintea si inima stiu si simt ceva,iar firea mea altceva.sunt impulsiva si ma urasc,sunt egoista si ma urasc.
astept sa ajung la varsta la care ma pot simti
-
Eu una ma simt nemaipomenit de bine.Chiar daca anii au mai facut cateva mici modificari pe ici colo.Dupa cele doua sarcini,m-am ingrasat ,insa cu timpul am mai dat jos dar nu atat cat as fi vrut (sunt inalta si cam am ramas cu burtica,pe care sper sa o dau jos).Sunt oameni care cum ma vad imi spun ca m-am schimbat (in bine).
Iar varsta nimeni nu-mi da atat cat am.Pentru multi inca sunt domnisoara,prea putini imi spun doamna.
Sufletul meu e inca tanar,nu ma simt asa cum ar trebui poate, la o varsta trecuta de 30 de ani.Sufletul meu ,ca si spiritul mi-au ramas tinere.
Eu m-am caracterizat odata spunandu-mi ca sunt femeia -copil.
-
Chiar ma gandeam intr-o seara: "oare cum ma vad oamenii caci eu ma simt neschimbata,de parca s-ar fi oprit timpul in loc ".Ma refer la suflet, sentimente, stare de spirit, fizic etc.Ma joc ,cu copiii mei( iarna trecuta Alex mi-a spus , cand ne jucam in zapada, daca ma intreaba cineva cati ani am sa spun 16 :D, asa ma vedea el, ca o adolescenta fara griji care se bucura ca un copil de fulgii de nea), plang, rad, cant, dansez ca in adolescenta, poate chiar cu mai mult drag decat atunci.Nu cred ca voi imbatrani vreodata, ma voi simti frumoasa toata viata , asa ma vad eu ( scuzati lipsa de modestie),vesela, plina de viata si obraznica :-[ :happydance:
-
toti se simt bine :) si e un lucru bun.
eu una ma simt obosita dezamagita plictista dar inca mai sper k se vor rezolva aceste probleme astept vacanta sa ma odihnesc nu stiu cat voi putea doar vin sarbatorile deci un lucru se va rezolva restul raman de vazut.
anii trec noi ne marim sufletul ramane acelasi o parte din gandire la fel,dar mergem inainte pt asta e viata sa mergi inainte orice ar fi pana la urma timpul si rabdarea le va rezolva pe toate ne va vindeca toate ranile si ne va ajuta sa vedem si partea buna a dezamagirilor. :-*
-
Da......oboseala ....nu mai incape indoiala. Dar asta a devenit ceva firesc , nu ne mai ajunge timpul ( eu una as cumpara ceva timp ;D). La asta nu m-am gandit :(, sa stii ca ai dreptate, probabil m-am obisnuit cu oboseala si nu-i mai dau importanta. Important este sa nu ne lasam afectati de nimic negativ( uite cine vorbea ::))si asa " They call me crazy" :angel:
-
magnific,nu-i dau importanta prea milta
-
Fizic simt ca am varsta oarecare, clar ;D
Ca nu mai pot sa alerg pe scari in sus, si nu mai rezist sa dorm doar 2 nopti pe saptamana si totusi sa ma pot concentra la lucru si sa n u gresesc!
Dar la mentalitate si la creier nu simt ca am varsta pe care o am... E posibil oare sa mi se fi oprit creierul in evolutie? Asa, pe la varsta de 23-24 de ani??? YIPPIIEEEEE!!!!!! :laugh:
-
revin sa spun ca ma simt MAJORA ;D ;D ;D ;D ;D ;D
-
revin sa spun ca ma simt MAJORA ;D ;D ;D ;D ;D ;D
Culmea... si eu la fel. :D
-
Ma simt... tocit. Uneori ma copleseste frica de moarte si incerc sa o alung spunandu-mi ca atunci cand voi muri, va fi pentru ca Dumnezeu are nevoie de mine acolo sus. Cine stie ce planuri marete o fi avand in privinta mea! :) (asa imi place sa cred despre toti oameni icare au parasit lumea asta. De cand a murit Pittis, ma gandesc cu invidie la spectacolele pe care poate le tine acolo in mijlocul ingerilor).
Da, sunt un suflet batran intr-un trup ce trage spre viata, fara multa vlaga dar fara pareri de rau prea multe. :)
-
Ma simt bine in trupul si in mintea mea (mai complicata uneori decat ar trebui! :P). Nu stiu, exista standarde de "simtire" pentru diverse varste? :-\
Imi face o placere deosebita sa merg mult pe jos. Urc scarile si le cobor de cate ori este cazul (sunt avantajata ;), deoarece nu stau la parter sau etajul unu, asadar am mult de urcat, si implicit de coborat :P).
Inima este prea tanara pentru corpul in care locuieste, iar mintea prea (i)matura pentru acelasi corp.
Cred ca ma simt ca un cockteil multicolor! :happydance:
-
ma simt bine....poate si pentru faptul ca sufletul meu canta...zambeste...viseaza... iubeste...ma simt cum nu m-am mai simtit de la 17 ani...hm,sunshine sunt un pic mai mare ca tine.... :P :-* ;D
-
Uneri gandesc matur pt varsta mea... uneori gandesc ca un copil.... Ceea ce ma bucura e ca inca nu mi-am pierdut optimismul,probabil ca e ceva caracteristic varstei. Oricum ma simt bine la varsta mea.
-
Povestea zilele trecute cineva de o persoana de 30 de ani si mi se parea ca e cam.. "mare".. apoi mi-am dat seama ca ma desparte mai putin de un an de aceasta varsta.. Se pare ca timpul a trecut fara sa ma anunte.
Cum ma simt la aceasta varsta? Habar n'am, la fel ca la oricare alta varsta cred. Poate putin mai copt la minte, sper.. :)
-
Am auzit la radio despre un studiu care spunea cum ca oamenii ar atinge fericirea "suprema" la varsta de 74 de ani,cand omul are mai multa libertate si mai putine responsabilitati,iar acest proces ar incepe la 46.Nu stiu pe ce lot de persoane s-a efectuat,eu ma simt bine la varsta pe care o am,cu motivele mele de fericire chiar si-atunci cand fac haz de necaz ca nu-mi ajung multe,altele m-au cam lasat... :D :laugh:
-
Iată un subiect la care putem scrie din an în an şi având în vedere că aproape s-a mai scurs unul, rapid, în viaţa mea, aş putea să răspund.
Mă simt
Mă simt bine, fericită că am atins multe din obiectivele pe care mi le-am propus, deci timpul nu s-a scurs în van, l-am investit uneori creativ în ceva, alteori dezamăgitor, dar tot bine- având în vedere că din asta înveţi, în altceva. Totuşi e viaţa o simfonie dulce-amăruie, după cum spun cei de la Oasis. Dulce pentru că trăieşti, pentru că ai ocazia să simţi, să iubeşti, să te bucuri, să lupţi, să atingi, dar în acelaşi timp amară pentru că se scurge timpul, iar tu ai impresia că te duci, te duci repede şi nu-ţi ajunge viaţa să iubeşti atât cât ai vrea, să te bucuri atât, să cunoşti, să atingi atâtea câte ţi-ai dori.
S-a mai scurs un an, mă bucur că am păşi în viaţă mai cu putere, mă bucur că s-au mai împlinit din vise.
S-a scurs un an, mă întristez că mi-s bunicii mai aproape de pierdere, că sunt eu mai aproape de ceea ce au fost ei.
Mi-s anii dulci-amari.
-
Ma simt in ... 'urma'. Adica am stat pana la 30 de ani in tara, si de aproape un an (fara 2 saptamani), am inceput sa lucrez in strainatate. Pe de o parte ma simt mai matur (e foarte dificil pentru minte sa se rupa de toate lucrurile chiar si cele nesemnificative, din viata de zi cu zi - chiar si acum am din cand in cand sentimentul ca e ireal si cand vin in tara, chiar ma simt acasa cumva - recunosc totul). Asa ca ma simt mai matur fiindca am trecut prin stresul asta al readaptarii. Deasemenea financiar este mai bine, ma simt propulsat mult inainte fata de cum eram in tara, am vizitat locuri noi, incercat mancaruri noi, etc.
Dar, cum ziceam, ma simt in urma. La varsta asta trebuia deja sa am 1-2 copii, casa si masina, sa fiu stabilit undeva cu familia aproape, iar toate astea par a se intampla abia in cativa ani ..
Asa ca ma simt neputincios, ceva mai intelept, dar in urma ..
-
ma simt norocoasa ;D sunt tanara, ma mentin bine si am multe idei pe care le voi pune in practica intr-un fel sau altul :D am timp pentru tot si toate.
-
La varsta asta trebuia deja sa am 1-2 copii, casa si masina, sa fiu stabilit undeva cu familia aproape, iar toate astea par a se intampla abia in cativa ani ..
Trebuia? Cine zice? Daca ar fi fost suficient de important pentru tine sa faci asta, ai fi facut-o deja.
Sunt constient ca alti barbati de varsta mea (noastra) au deja o familie, copii, etc. Asa, si? Toate la timpul lor. Daca nu am facut-o pana acum inseamna ca am avut un motiv. Motivul meu e ca nu am gasit persoana potrivita. Restul cu "n'am bani, n'am casa, n'am etc.." sunt baliverne. :)
Da-mi o sursa puternica de motivare si sunt in stare de orice. :)