Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Psihologie => Subiect creat de: Lady Allia din 30 Iulie, 2007, 02:54:30 p.m.
-
"Escu Lady Allia - e usor sa dai vina pe sistem decat sa incerci sa faci ceva!"
Escule...de unde stii tu cine sunt eu in viata reala, ce probleme am intampinat eu, ce probleme am rezolvat eu, ce am muncit eu, ce am facut eu sau ce fac eu ca sa iti iei dreptul de a judeca?
Daca tu crezi ca poeziile, textele mele si modul meu de a ma comporta pe acest forum este relevant in viata mea de zi cu zi...te inseli amarnic!
Am avut si am si eu viata si problemele mele, iar aici nu fac altceva decat sa ma destind, sa imi gasesc linistea, sa comunic, sa transmit - daca pot - ceva. Atat!
In rest...nu cred sa fi avut vreodata "placerea" sa ne cunoastem personal!
Cat despre minusuri :laugh: ... mai pune cateva! Mi-e egal cu zero! dar tu nu ai inteles inca asta nu-i asa?
-
iar ai inteles ce ai vrut. ti-am dat pentru cuvintele de acolo (pentru ca raspunsul cu sistemul e cel mai simplu raspuns), nu pentru cum esti. nu te cunosc si nici nu stiu cum esti. se reflecta si imaginea ta reala pe forum, dar nu stau sa analizez. cu totii am avut probleme si poate inca mai avem. nu problemele ne definesc ca oameni.
motivul de la karma nu e un sfat, sau vre-un repros cum ca tu asa faci. se leaga doar de postul tau. atata tot.
-
"iar ai inteles ce ai vrut."
iar tu iarasi invarti problema as putea sa iti raspund, nemaipunand la socoteala faptul ca ma tratezi cu superioritate si imi vorbesti ca unei persoane de doi bani.
Dar...ma rog.
Sa revin...eu am lucrat in rahatul ala de sistem...si stiu ca este de vina.
Si mai stiu ca m-am luptat cu sistemul de pe mai multe planuri. Si cand am lucrat ca si asistent manager si cand am lucrat in invatamant si cand am fost manager la propria firma!
Sistemul asta e un rahat Escu!
Te impiedica si nu te lasa defel sa te dezvolti - sub nici o forma!
De facut ceva poti sa faci doar atunci cand ai o putere financiara si sustinere politica.
Cine crede altceva este o persoana naiva sau o persoana inca neexperimentata.
Una e sa muncesti ca si birocrat pentru sistem si sa-l privesti doar partial dinauntru si una este sa te detasezi si sa privesti sistemul asa cum e el.
Incearca tu mai multe decat au incercat altii si ai sa vezi in ce fel de bariere te vei lovi.
Ai tu habar in ce conditii mizere traiesc unii copii cu probleme, copii de la orfelinate, batranii de la aziluri? Ai tu habar in ce fel sunt unele gradinite si scoli? Mizere si infecte! Sa nu mai vorbim de faptul ca nu au table si carti si multe altele.
Crezi ca cei care suntem bagati pana in gat in fundatii de intrajutorare, caritate si voluntariat si altfel de fundatii nu am incercat nimic?
Te inseli. Ai ramane surprins.
Plus ca...lucrand in invatamant am putut sa vad cu ce se confrunta un profesor, un elev!
manuale de tot rahatu, lipsa de fonduri, multe cadre intrate doar pe relatii care dau note dupa ureche si habar nu au ce e aia o programa scolara..., directorii care inchid ochii..., parinti care vin indignati la scoala pt. ca odrasla lor a luat nota mica si ei nu isi permit asa ceva ca sunt oameni sus pusi...si trateaza profesori ca pe niste carpe...
ai mai spus:
"nu problemele ne definesc ca oameni."
asa este!
ele ne formeaza ca si oameni!
ele si felul in care stim sa iesim din ele si sa ramanem oameni.
din topicul acela si din raspunsul meu...nu reiese deloc ca: nu am facut ceva sau am facut ceva!...ori tu asta ai notat!
-
Mai Escule, esti chiar culmea acum! Tu chiar nu intelegi ca sistemul asta e un rahat?! E un rahat, mai! Intelege! Ti-a spus fata mai mult de o data asta! Ajunge!
Nu avem posibilitatea de a lupta! Ce daca unii chiar au reusit sa se strecoare prin sistemul asta care E DE RAHAT!!! Aia de au pacalit SISTEMUL sunt niste parveniti, niste certati cu legea care numai prin mijloace curate nu au obtinut ceea ce au.
Ei bine, nu e chiar asa! Parintii mei nu au avut nici capital, nici sustinere politica, nici alta baza pe care sa isi construiasca ceva ca sa nu moara de foame cand fabrica tatalui meu a intrat in procedura de faliment iar mama era in concediu de maternitate, cu sanse aproape nule de a-si recapata postul dupa incheierea celor doi ani prevazuti de lege pentru mame. Cu toate astea, e adevarat, cu munca si stres si preocupare si darzenie si curaj, familia mea a pus pe picioare o mica afacere care aducea zilnic in casa circa 600 de mii profit. Eu zic ca e binisor. Se putea si mai bine, insa pentru ei era suficient cat sa traiasca decent si sa ii asigure copilului lor (fratelui meu) un viitor.
Fonduri la inceput?! Capital?! Singurele noastre economii s-au dus cu cateva luni inainte de a pune afacerea pe picioare: 3 milioane de lei vechi = usa de termopan pentru viitorul mic magazin pe care il incropeam. Imi aduc aminte ca in primele zile de functionare ale magazinului vanzarile noastre erau de 3-4 sute de mii de lei. Dupa 6 ani, ele crescusera la 6-7 milioane zilnic!
Dar... ce stiu eu?! Eu nu am lucrat nici in birocratie, nici in invatamant. Am fost o simpla jurnalista, un simplu privitor al acestor "sisteme". Maaama! Si ce chefuri se mai trageau pe la institutiile de stat! Cand mai luam masa cu comandantul penitenciarului din judetul nostru, era o adevarata sarbatoare! Mancarea era delicioasa! Si nu era pregatita special pentru noi, ci mancam di ceea ce se pregatea pentru puscariasi!
Asa ca, Escule, incearca! Incearca si tu sa faci ceva si sa vezi de ce bariere te lovesti! Dar INCEARCA! Si lupta, frate!
Cat despre aziluri de batrani si orfelinate... cand am propus sa ajutam un batran, un copil, cineva m-a trimis la plimbare intrebadu-ma "dar ce, acolo la tine, in America, nu sunt oameni saraci?" Nu am raspuns atunci. O fac acum si voi ruga si pe alti membrii LoveTime aflati de partea asta a oceanului sa confirme spusele mele.
Aici, cand ai lucruri pe care nu le mai folosesti, le scoti in fata casei tale si scrii "free" pe ele. Ati fii uimiti ce lucruri se gasesc in acest fel! Cand ne-am mutat de la fosta locuita am scos in fata casei un computer , un fax, 17 saci de haine!!!! filtru de cafea, diferite piese de mobilier, primul patut al Cezarei care era practic aproape nou, leaganul ei, eetttccc. Nu stiu si nu voi sti niciodata cine a luat acele obiecte. Nici nu ma intereseaza! (iar asta cred ca e forma cea mai inalta de altruism la care noi, oamenii putem ajunge, chiar daca e departe cumva de ideal! ;) ) Dar cei care le-au luat, oricat de saraci, pot spune cu fruntea sus ca au in casa un computer, un fax, etc. Deci, da, si aici sunt oameni saraci, insa saracia se masoara altfel, si asta nu datorita vreunui sistem cu iz mistic, ci datorita oamenilor simpli. Asa ca... schimbarea poate fi inceputa chiar de la nivele mai joase. Cati dintre noi nu tinem in casa, in pod sau in pivnita lucruri pe care stim clar ca nu le vom mai folosi niciodata dar de care ne desprindem cu greu? Well?...
PS: stiti ce mi se pare ciudat? Aici, in America, doar romanii pe care i-am intalnit spun mereu "nu se poate! N-are rost sa incerci!". Om fi avand vreo boala? ;D
-
:) mda!
Diana draga citesti printre randuri si alegi doar ceea ce da bine. Personal cred ca haina pe care ai imbracat-o nu ti se asorteaza sau...ce stiu eu, nu? ;)
Nimeni nu a spus nicaieri ca cei care s-au strecurat prin sistem sunt niste corupti.
Daca ai fi citit cu atentie ai fi vazut ca si eu m-am strecurat prin sistem.
Mi-am facut o firma de soft si vanzare calculatoare din bani de buzunar.
Ma trezeam dimineata la 5 plecam la munca, ma intorceam la ora 6 seara, faceam cumparaturi, gateam si apoi ma ocupam de firma. Cautam furnizori, clienti, etc. Uneori ma ridicam de la calculator, faceam baie si mergeam din nou la munca. Mai apoi la astea am adaugat si facultatea!
Asta a fost 2 ani de zile pana cand firma s-a ridicat si am putut sa ma descurc cu banii care ii castigam de acolo.
Cand vobesc despre sistem de rahat ma refer la faptul ca aici in Romania sistemul nu ajuta firmele mici, nu le sustine si nu le acorda absolut nici o perioada de gratie de la impozite sau tva cum se face in alte tari.
Ca sa iti deschizi o firma trebuie sa astepti cu saptamanile, iar mai apoi te lovesti de atata birocratie ca ti se face rau!
Aici...castigi sau nu trebuie sa platesti taxe catre stat, trebuie sa ai lunar actele contabile facute (ca ai firma activa ca nu), trebuie sa depui balante si bilanturi, ceea ce inseamna taxe si taxe.
Nu mai vorbesc de comisioanele bancare si alte cele.
Aici daca vrei sa dai un salar onorabil unui angajat trebuie sa scoti 60% din firma pentru asta si fiind la inceput cum naiba iti permiti? Fluctuand prin sistem Diana!!! Jongland cu sistemul! Creand tot felul de iesiri "la negru" ca sa poti sa te mentii la suprafata!
Si atunci te intreb...ce fel de sistem e acesta?
Intr-un sistem normal si bun...asa ar trebui sa se desfasoare treburile???
Nimeni nu a cerut mila sistemului...nici sa ni se dea bani ca sa crestem ca si microintreprinderi, dar macar un sprijin tot se poate acorda.
Ma refer la a nu fi stransi de gat cu atatea plati si taxe si impozite!
lasa-ne domnule si pe noi sa crestem putin, sa strangem un capital si apoi baga-ne tata taxele pe gat! Dar macar lasa-ne sa avem bani sa platim taxele!
Statul nostru insa nu face asa! Ai sau nu ai profit...platesti! De unde? da ce ii intereseaza pe ei??? Din buzunar! Important e...sa nu cresti prea repede, ca deh...daca cresti s-ar putea sa devii profitabil si atunci... Mare tampiti!
Dar...intreba-i pe ai tai cat a fost de usor si cat de mult bine le-a favorizat acest sistem!
daca au ajuns unde au ajuns au ajuns pentru ca au fost destepti, pentru ca au stiut sa se strecoare printre gaurile sistemului, pentru ca au fost stoici si constanti in munca, pentru ca au avut rabdare de fier si au indraznit!
Daca sistemul era un sistem bun si corect...atunci si economia s-ar fi ridicat mai mult ajutata fiind si de firmele mici si mijlocii, dar din pacate ca sa ai o firma astazi in tara si sa mai si razbesti cu ea...ai nevoie de foarte multa putere de caracter, de capacitatea de a risca, de nervi de fier si rabdare.
Sa nu mai vorbesc de inteligenta de a face jaloane prin tot felul de legi stupide!
LA ASTA MA REFER CAND SPUN CA ESTE UN SISTEM CU MULTE CARENTE!!!
Cand vorbeam despre putere financiara si sustinere politica ma refeream la a lupta direct sistemul pentru a schimba ceva palpabil...nu in sistem ca si persoana fizica!
As vrea sa vad eu cum poti tu sau eu sau parintii tai sa schimbam ceva in sistem!
Nu draga mea!
Deschizandu-ti o firma schimbi ceva in bine pentru tine si familia ta!
Nicidecum in sistem!
Ca sa schimbi in sistem ceva...multa apa trebuie sa treaca pe Dunare!
Si daca este atat de bine in tara asta cu sistemul acesta...nu inteleg de ce majoritatea oamenilor cauta sa plece dincolo, in strainatate? Si nu pleca doar plebea...ci pleca oameni cu facultati si cu prestigiu. Probabil pentru ca e minunat acest sistem si romanilor le merge extraordinar de bine! Probabil ca de aia ajung romanii la acel grad de exasperare ca isi lasa copii singuri si merg sa lucreze prin Italia si Spania...de bine ce le este! Pentru ca avem un sistem care sustine oamenii si da legi sociale care ii sprijina!
Dar..de ce sa privim si din acest punct de vedere nu? De ce sa citim tot ce se scrie cand defapt putem citi ce vrem si apoi sa raspundem arogant si cu clasa?
-
:) Interesant ca imi cosideri mesajul trecut "arogant si cu clasa"! Eu credeam ca e undeva spre mitocan, chiar daca tonul acesta nu ma reprezinta! Poate ca unii oameni reusesc sa determine si asemenea schimbari radicale in cei din jur. :) Ce ma amuza teribil, insa, e faptul ca m-a depast cineva la "impunere"! d)
Am recitit din nou mesajele care mi-au starnit reactia de mai sus. Nu inteleg ce crezi tu ca mi-a scapat! Si nu inteleg unde vrei sa ajungi! Vrei ca oamenii care te citesc sa fie descurajati si sa nu mai incerce nimic? Vrei ca ei sa plece din tara? Sau vrei sa inteleaga ca de fapt tu te-ai descurcat in ciuda sistemului de rahat, insa esti o exceptie si nu recomanzi nimanui sa incerce sa te copieze? Sunt pasaje din posturile tale care parca indeamna la sinucidere in masa, ca oricum nu putem lupta impotriva sistemelor! Simt ca asist la o editie a emisiunii "Surprize, surprize", la unul din acele multe cazuri in care o femeie spune ca nu si-a vazut copiii de 15 ani pentru ca "nu am avut posibilitati".
Uite, eu te rog respectuos, sa extragi o singura concluzie, intr-o singura fraza din toate mesajele tale de mai sus. Poate ma luminezi si pe mine!
Sistemele sunt la fel de complicate peste tot. Peste tot in lume birocratia e absurda. Nu stie stanga ce face dreapta. Eu incerc de multe ori sa rezolv cate o problemuta legata ba de telefonul meu, ba de satelitul de televzor si petrec ore in sir la telefon trecad prin tot felul de departamente. Se pierd bani. Cec-uri trimise de mine sunt puse pe contul altei persoane. Se pierd dosare. Iti faci programare la un examen, primesti confirmare ca esti inscris si cand ajung la examen ti se spune ca informatiile tale s-au pierdut pe net. Asta e! Acolo unde nu depinde de mine schimbarea sistemului, inghit lucrurile asa cum sunt. Tin telefonul intre umar si ureche si tai zarzavatul pentru ciorba. Trebuie sa lupt! Nimeni nu ma baga in seama daca ma plang si nici nu am timp de asa ceva! :) Mi-e mult mai greu decat mi-a fost sa pun afacerea cu magazinul pe picioare! Dar am intrat in hora si nu concep sa ma darame "sistemul"! Nici sa astept sa se regleze lucrurile ca apoi sa imi rezolv problemele! Lumea nu asteapta dupa mine!
Peste tot se platesc taxe. Peste tot!!!!!!!! Cine pleaca in strainatate sa lucreze, o face cu gandul ca va castiga ceva bani, de obicei la negru, si se va intoarce in tara si o va duce mai bine. Cati dintre oamenii care incearca sa se stabileasca in alta tara nu se confrunta cu tot soiul de piedici si probleme la care nici nu s-au gandit cand isi faceau planuri de emigrare? Toti! Absolut toti! Asa ca... nu din toate punctele de vedere in Romania e mai rau ca il alte parti! Primesti credite de la banci si daca nu esti atent si tenace ajungi sa platesti de 10 ori valoarea creditului respectiv. Sau sa iti pierzi casa sau masina dupa 10-20 de ani in care ti-ai platit-o luna de luna. Esti intr-o permanenta cursa super rapida!
Si inca ceva: imaginea noastra ca popor in ochii altor popoare se datoreaza, oare, faptului ca avem conducere proasta in tara si birocratie complicata si sisteme cu multe carente? Ce ziceti? :)
PS: rog unul din moderatori sa mute discutia intr-un topic mai potrivit. Parca intinam topicul asta care mi se pare chiar frumos.
-
Te rugasem sa sintetizezi o conlcuzie intr-o singura fraza, dar imi dau seama ca am avut o "pretentie" imposibil de indeplinit, pentru care imi cer scuze.
Asa ca... potopul, de va sa vie... sa vie! :) Eu, pana una, alta, plec la plaja. Mai vine cineva?
-
PT: lady
Nu stau sa mai discut cu tine pe simplul motiv ca nu pot sa am o discutie. Am plecat de la o chestie si te-ai suparat ca ti-am dat minus. Copilareste pot sa spun ca te-ai purtat. E doar parerea mea, nu o spun ca sa te atac sau mai stiu eu ce. Oricum intelegi numai ce vrei. Daca nu iti convin comentariile mele poti sa le ignori.
PT: diana
Ai mare dreptate, putem sa discutam mult si bine si oricum nu ajungem la un numitor comun. Chiar daca sistemul este de rahat, asta nu inseamna ca trebuie sa inghitim. E mai usor sa te plangi ca sistemul e de rahat, decat sa faci ceva pentru tine.
-
Da...cat de rezonabil! :)
Fie!
Eu personal cred ca tu confunzi lupta in viata cu lupta cu sistemul!
Doua idei total diferite, desi apropiate.
Adaugat ulterior:
A face ceva pentru tine nu inseamna a schimba ceva intr-un sistem!!! Asta este defapt ideea!!!
A face ceva pentru tine...inseamna a lupta in viata pentru implinirea unor idealuri, pentru realizarea proprie!
A schimba ceva intr-un sistem inseamna sa fi un factor de decizie important care sa isi permita sa fie auzit si bagat in seama!
-
Te rog, tragi concluzii gresite. Nu stau acum sa despic firul in 4. Intelegi cum vrei si ce vrei. Ar fi o pierdere de timp acum sa luam la explicat "lupta cu viata". Nu esti singura cu firma, nu esti singura care depunde declaratii lunar, nu esti singura care injura de impozite si lista poate sa continue. Stiu prea bine, numai ca nu ma plang.
-
Escu...scuze!
Nu vazusem raspunsul tau si raspunsul era defapt pentru Diana!
o singura fraza! Ca doar asa mi s-a cerut!
Insa...apropo de chestia asta cu plansu!
De ce daca eu imi expun punctul de vedere asupra unei probleme si o despic si din alt unghi (nu doar cel frumos) inseamna ca ma plang, iar voi cand vorbiti despre aceste probleme inseamna ca sunteti realisti?
Eu asta chiar nu pot sa inteleg!
Adica daca eu vad si descriu carentele unui sistem (prin prisma proprie ca doar nu o sa dau exemplu pe altcineva) eu ma plang, dar daca o fac altii e ok...pt ca ei sunt realisti! e...nostim!
-
Hm! Buna intrebare! Poate ca raspunsul este ca o atitudine radicala mereu ii provoaca pe ceilalti sa caute unghiuri de scapare. Stii, atunci cand iti spune cineva "Gata! Esti pe duca. Ai cancer in ultima faza!", incerci, totusi, sa cauti sa iti prelungesti viata. Asa am facut si eu... si noi... vis a vis de mesajele tale. Altfel, nu ne ramanea decat sa fim pur si simplu coplesiti de situatia pe care o prezentai, o situatie fara de scapare, in care nimic nu e in puterea noastra si noi suntem condamnati fara a avea vreo vina si... sa ne declaram infranti si ... si sa ce?! Ca nu stiu ce se mai putea face intr-un asemenea caz! :)
Poate ca tu, in esenta, ai dreptate. Cred ca echilibrul ar trebui cautat intre cele doua stari: cea de optimism debordant si cea de pesimism la fel de debordant. Cred ca la mijlocul celor doua stari sta, de fapt, realismul adevarat si constructiv totodata.
Legat de lupta cu viata si lupta cu sistemul... unde incepe una si unde se termina cealalta? :)
PS: acum chiar ca plec la plaja! :)
-
Macar sa imi aduci o scoica! :P
-
:) O scoica? Cu placere... si cu speranta ca vei auzi in ea linistea Pacificului!
-
Ne invartim in jurul cozii mult si bine cu acest subiect. Nu se pune problema sa schimbam ceva in sistem. Ca sa faci asa ceva, trebuie sa fii undeva foarte sus. Peste capital top 300 si sa nu te cunoasca absolut nimeni, ci doar oamenii care au "hatzurile" tarii. Sa ii fumezi pe Tariceanu si Nastase la micul dejun, ca sa spun asa. Si atunci poti sa faci valuri cum vrei. Oameni ca astia exista, dar se numara pe degetele de la o mana.
Suntem prea mici intr-o lume asa de mare. Sa ne vedem noi de ale noastre cum putem mai bine.
-
Ca sa faci asa ceva, trebuie sa fii undeva foarte sus.
sau sa faci parte din masonerie :D
-
"Nu se pune problema sa schimbam ceva in sistem. Ca sa faci asa ceva, trebuie sa fii undeva foarte sus."
^:)^ :happydance: ^:)^ ooofffffffff ca mult ne-a mai trebuit sa ajungem la acelasi punct comun!
Multam fain :-*!
Defapt tot citind si recitind topicul eu am observat ca toti spunem oarecum unul si acelasi lucru, doar ca o facem diferit.
Probabil daca am fi la o cafea ne-am intelege mai bine. Sunt cuvintele scrise frumoase, dar uneori sunt pline de carente in a exprima exact ceea ce vrei sa spui.
Intr-un fel sau altul am discutat mai mult despre lupta in viata - eu am mai adaugat piperul de lupta cu sistemul -, dar e bine cand totul se termina cu bine :).
"Legat de lupta cu viata si lupta cu sistemul... unde incepe una si unde se termina cealalta? :)"
;D uite cum se da apa la moara :P!
Lupta cu viata o incepem zic eu de la primul scancet, daca nu si mai repede. ::)
Lupta cu sistemul...e o mica batalie care face si ea parte din viata ca multe alte praguri pe care trebuie sa invatam daca nu sa le trecem, macar sa le ocolim, daca nu sa le ocolim...sa le sarim ;D!
Ca sa iti procuri o bunastare personala, ca sa obtii o realizare...concluzia este - sa lupti, dar sa fi mereu prevazator si sa vezi si obstacolele. E mai bine sa stii cu ce te lupti decat sa bagi capul in nisip!
Next opinion please ;D!
P.S. - Multam de "-" Escu ;D. Uite ce subiect frumos a iesit pana la urma! :)
-
" :) O scoica? Cu placere... si cu speranta ca vei auzi in ea linistea Pacificului!"
Multumesc! Imi plac tare mult scoicile si...DA...offf ce mi-ar place sa o pun la ureche si sa ii aud cantecul valurilor :).
-
Nu stiu ce vezi frumos aici. E o parte de realitate, nimic neobisnuit. Putem sa dam exemple pana la infinit, desi nu vad rostul.
-
Dialogul?
Faptul ca se dezbate o anumita problema, o altfel de problema...
Poate da...pentru noi nu mai are o atat de mare importanta sau noutate, pentru ca noi ne-am ciocnit deja de unele aspecte, dar pentru unii din cei vor citi e un aspect poate nou, un aspect pe care noi il privim dintr-un alt unghi de vedere, un aspect care poate pe unii ii va face sa priveasca si din o alta postura problema.
Dar in general mie imi plac dialogurile - ciocnirile de idei - concluziile finale.
Daca toti am gandi la fel...ar rezulta un dialog banal care nu ar aduce nimic nou, nu ar ajuta pe nimeni din nici un punct de vedere.
-
Na copii, acum ca ati cam ajuns la un numitor comun (aprox) m-am trezit si eu sa "discut" :)
Deci: sistemul e ciudat, si la noi si la altii. il putem schimba?
Oameni ca mine - visatori, nicidecum intreprinzatori - cred ca da ("all I have to do, is dream....").
Bun. Cei care au incercat, probabil ca s-au lovit rau.
Dar sa imi fac un magazin de margarina si detergent nu schimba nici sistemul nici traiul nimanui. In Romania nimeni nu mai vrea sa PRODUCA ceva. Toata lumea cumpara ieftin si vinde scump.
Cît de a incerca sa schimbi ceva in "sistem", chiar daca sînt doar o visatoare si viata trece pe lînga mine fara sa-mi dau seama poate, in firma in care lucrez am incercat sa schimb unele chestii. Ok, unele s-au si acceptat si am fost premiata pentru initiativa, efort etc etc. Dar cînd m-am avîntat la niste "cost-reduction" destul de drastice brusc s-a schimbat atitudinea multora din firma..... Totul este un "family-business". Si asta intr-o firma multinationala. Adica TREBUIE sa colaboram cu x-ulescu, chiar daca e mai scump, pentru ca e a lu' cutare. Pai daca asta intr-o firma relativ mica se aplica..... am renuntat sa ma gîndesc ce-o fi la nivel mai mare. Prefer sa visez ca intr-o zi voi obtine licenta de a-mi indeplini visul :)
-
Daca as fi administratorul sau proprietarul unei firme cu o cifra de afaceri, sa zicem, 10-12 milioane de euro pe an, si unul dintre salariatii sau colaboratorii mei mi-ar sugera "cost - reduction" punctual sau pe ansamblul activitatii i-as cere sa imi faca un raport detaliat de sa zicem 75 - 100 de pagini iar eu doar pe prima pagina i-as scrie atat: "Calitate/pret". As cere implementarea acestor idei in firma daca mi-ar aduce un profit intre 0,1 si 1%. Daca nu, concomitent cu materialul, i-as cere sa isi prezinte demisia pentru ca sigur mi-a adus pierderi in firma. De altfel, nu cred ca asta e principala cale de progres intr-o firma ci, mai degraba cred ca oamenii trebuie sa fie preocupati de cresterea veniturilor, atenti fiin in permanenta la cheltuieli, nu invers.
PS:Cruella, sunt sigura ca iti vei gasi de lucru intr-o firma serioasa. :)
-
"Ok, unele s-au si acceptat si am fost premiata pentru initiativa, efort etc etc. Dar cînd m-am avîntat la niste "cost-reduction" destul de drastice brusc s-a schimbat atitudinea multora din firma....."
:)...bine ai venit in tara!
asta este! din pacate pe langa problemele de care ne ciocnim cand lucram intr-o firma privata sau in firma proprie...ne mai ciocnim de MENTALITATE!!!
unii patroni daca vii cu idei noi si bune care CULMEA le aduce profit si ii arunca in fata...te privesc pe sub gene, te mai tin un pic, iar apoi foarte diplomati gasesc ei o cale sa se descotoroseasca de tine.
altii...in loc sa angajeze personal cu experienta sau ma rog dornic de a face ceva, de a relaiza...prefera niste oameni obositi, lipsiti de initiative si sa ramana doar la nivelul de plutire.
eu habar nu am cum e asta!
am o firma...vreau oameni tineri, enegici, cu initiativa care sa fie capabili!
vreau sa vad ce pot face si apoi sa ma bucur ca in urma unui efort comun pot sa ii remunerez pe masura!
vreau oameni care sa nu ma priveasca cu teama cand au o idee buna si care sa imparta cu drag initiativele cu mine!
vreau SA AM PE CINE alege sa pot recompensa!
vreau SA AM PE CINE alege cand e vorba de promovare!
ba mai mult...VREAU SA FIU PUSA IN INCURCATURA...cand e vorba de a promova pe cineva!
cat mai multi...cu atat mai bine!
vreau OAMENI de calitate ca sa pot sa am o firma si o munca de calitate!
eu una...te-as fi recompensat si m-as fi bucurat ca lucrezi pt mine!