Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Psihologie => Subiect creat de: orhideea albastra din 16 Septembrie, 2007, 08:42:37 p.m.
-
" Întro zi, când eram cu el în oraş, am cules un melc din mijlocul trotuarului şi l-am ascuns în siguranţă, sub nişte viţă. Eram sigur că dacă l-aş fi lăsat în mijlocul trotuarului, mai devreme sau mai târziu, oamenii l-ar fi călcat în picioare. M-am gândit că, mutându-l într-un loc sigur, îl salvasem.Don Juan a spus că presupunerea mea era necugetată, pentru că nu luasem în consideraţie două alternative. Una era că melcul s-ar fi putut să fugă de o moarte sigură produsă de otrava de pe viţă, iar cealaltă posibilitate era că melcul ar fi putut avea destulă putere personală ca să treacă trotuarul. Intervenind, nu salvasem melcul, ci îl făcusem să piardă ceva ce câştigase atât de greu.
Bineînţeles că am vrut să pun melcul la loc de unde-l luasem, dar el nu m-a lăsat. A spus că asta era soarta melcului, să se intersecteze cu un idiot care îl făcuse să-şi piardă avântul. Dacă îl lăsam acolo unde l-am pus, poate ar fi fost în stare să adune destulă putere pentru a merge oriunde va voi."
"Al doilea cerc de putere"_ Carlos Castaneda
Cati dintre noi am intervnit,nu numai o data, in drumul pe care cei de langa noi si l-au ales.De cate ori, in numele "iubirii" am oferit celor dragi alternative, doar pt ca noi credeam ca asa le va fi mai bine...si lor,si noua.
Doar iubirea neconditionata iti da puterea de a respecta drumul si libertatea celui de langa tine; de a-l lasa sa se prabuseasca, sa se rataceasca,sa zboare, sa se regaseasca…Iar tu sa ai puterea si rabdarea de a-l astepta la capatul drumului cu bratele deschise,fara frica ca imbratisarea lui te va murdari! Daca a regasit drumul, inseamna ca a invatat, ca n-a uitat…
-
Da, intotdeauna avem tendinta de a judeca ce e mai bine pentru altii prin prisma propriilor experiente. De cele mai multe ori total gresit. Cine insa mai are rabdarea si intelepciunea sa astepte la capatul drumului, sa accepte ca si caderile au rostul lor, ca si infrangerile sunt pline de invataminte? Nu, e greu de inteles ca cel mai bine e sa respectam drumul fiecaruia, iar o mana se intinde cand celalalt si vrea sa o apuce, altfel nu are nici o noima.
-
totul ni se întâmplă cu un motiv. şi totuşi atunci când o persoană dragă ne împărtăşeşte ceva legat de drumul lui în viaţă, nu ne putem opri să îl sfătuim şi să-i dăm alternative de care el nu vrea să audă. iar noi ne supărăm. de înţelepciune ducem lipsă. şi noi cei întrebaţi, şi ei, cei care întreabă. calea e mai greu de găsit.
-
Calea e intotdeauna acolo si e evidenta pentru fiecare, doar ca in marea majoritate a cazurilor modul in care o persoana vede binele sau solutia pentru o problema nu coincide cu binele pe care-l asteapta celalat. Nu intotdeauna ce e bine pentru cineva este bine si pentru altcineva, la fel cum nu poti spune despre o culoare ca e mai frumoasa decat alta, doar ca personal iti lace mai mult... dar e adevarat, e greu sa ne abtinem sa nu sustinem adevarul pe care il vedem cu proprii nostri ochi, ca si cum ar fi unul general valabil si de necontestat.
drumul spre iad si bunele intentii :D
-
Dragi prieteni aveti dreptate!Intelepciunea, maturitatea spirituala si iubirea neconditionata ne pot doar ajuta sa respectam libertatea drumului pe care cei de langa noi il aleg.
Prin prisma meseriei mele am invatat acest lucru.Ma lovesc de multe nedreptati, suferinte, destine incalcite,drame...La inceput am sperat sa pot face mai multe, cu timpul am realizat ca poti intinde o mana, dar nu o poti trage cu forta...Daca nici Dumnezeu, care detine puterea suprema nu intervine cu forta in alegerile noastre, cine suntem noi sa-i schimabam ceea ce nu ni se pare drept???
As veni si cu un exemplu concludent din viata mea personala,referitor la puterea de a respecta libertatea alegerii unui drum.
Aveam cam 5 ani de relatie cu iubitul meu, cand si-a exprimat dorinta de a incerca examenul la Academia de politie.Cand m-a anuntat, Egoul meu s-a simtit puternic atacat.Aveam planuri sa fim mai aproape, si el vroia sa plece atat de departe de mine,inca 4 ani de chin,de distanta, incercari...Cand mi-a vazut reactia a spus ca renunta, pt ca eu sunt mai importanta decat toate si nu vrea sa ma piarda.Pe moment egoul meu a fost din nou fericit...Apoi, dupa 10 minute,mi-am dat seama ce prostie am facut.Adevarata iubire nu te va opri niciodata sa iti implinesti un vis! Asa ca am pus mana pe telefon si l-am sunat.I-am cerut iertare pt. egoismul meu, l-am incurajat sa mearga mai departe, promitand ca-l voi sprijini in tot ce face.Si ca daca acesta ai va fi drumul, vom gasi o cale si pentru relatia noastra.
A dat si examenul, a trecut de aproape toate probele, doar ca la o secunda, a fost respins la proba de rezistenta...Nu a fost sa fie.Dar cel putin am avut puterea de a-l lasa sa incerce acest drum.Si acum imi multumeste ca i-am dat aceasta libertate, ca a avut sansa sa se convinga ca nici macar nu era ceea ce si-ar fi dorit.Insa daca nu ar fi incercat, sunt convinsa ca si acum ar fi existat eterna intrebare:"Cum ar fi fost daca...?"
De atunci am invatat ca nu poti tine pe nimeni in viata ta, sau pe drumul pe care ai dori tu sa mearga.Oricat i-ai iubi, trebuie sa le dai libertatea de a alege.Asta daca vrei cu adevarat ca ei sa se simta impliniti.
Ce putem face insa,este sa ne rugam ca Cineva acolo sus sa le vegheze pasii, sa le trimita semnele de care au nevoie, si sa le dea puterea de a lupta pt visele lor!
-
Interesant, chiar foarte interesant. Nu o sa neg deloc afirmatiile voastre fiindca n-as vrea sa-si piarda stralucirea. E un principiu atat de generos incat pana si amendamentele ar trebui evitate. Chiar daca in viata de cuplu deciziile trebuie luate impreuna fiindca ele ii afecteaza pe amandoi si niciunul nu ar trebui pus in fata unei hotarari deja luate, sa nu uitam sa-i acordam incredere celui de langa noi. Iubirea e plina de generozitate, noi cat suntem de plini de iubire?
-
Bun subiect, foarte bune exemple! In totalitate de acord! As putea doar sa spun ca nu intotdeauna actionam din egoism. Uneori, din compasiunea sau entuziasmul pentru cel de alaturi, ii oferim, FARA sa ne fi cerut, o alta directie decat cea pe care a pornit. Citind exemplele de mai sus, m-am regasit mai mult, sau mai putin. Drumul vietii, sau calea ei, este de fapt o insiruire de actiuni si reactiuni, de nehotarari si hotarari. Dar vin si cu o intrebare: vi s-a intamplat sa regretati ca nu ati intervenit?
Ca sa raspund prima: mi-e mi s-a intamplat. Tot ce ar fi trebuit sa fac, era sa spun ceva sau macar sa intorc privirea. Nu am facut-o, nu am intervenit in drumul altcuiva, insa involuntar, l-am ales pe al meu.
-
De cate ori mi s-a cerut parrea asupra unui lucru sau a unei persoane,am facut in asa fel ca nimeni sa nu aibe de suferit.Cred ca fiecare trebuie sa ne lovim "cu capul de pragul de sus,ca sa vedem ce-i jos".Nimeni nu este perfect si cred ca nimeni nu stie ce este mai bine pentru altcineva decat persoana implicata.