Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Poezii de dragoste => Subiect creat de: George Ene din 13 Iunie, 2008, 11:59:13 p.m.
-
PASUL TĂU DE DOMNIŞOARĂ
(« În dulcele stil clasic »)
Clonă după poezia marelui Nichita Stănescu,
« În dulcele stil clasic »
Îngeriţă, trestioară
cu mersul de căprioară,
am fobie oculară :
pasul tău de domnişoară.
Dulce-mi e, dar şi amară
pasăre albastră, rară,
zdrobind umbra-mi către seară,
pasul tău de domnişoară.
Rană-mi e, căci mă omoară
când din patul tău coboară
peste visul meu de-o vară,
pasul tău de domnişoară.
Până-n sânge, bunăoară,
cu ritmu-i mă înfăşoară
ca arcuşul pe vioară,
pasul tău de domnişoară.
Apăsat, ca să mă doară,
calcă-n inima-mi ce zboară
către tine, a cât-a oară,
pasul tău de domnişoară.
Cu izul de tămâioară,
nesperata mea comoară
mi-a dictat poezioară :
pasul tău de domnişoară.
Ca celebră posesoară
fii ferice, aşadară –
acest Titlu n-o să moară :
Pasul tău de domnişoară.
Nichita Stănescu
ÎN DULCELE STIL CLASIC
Dintr-un bolovan coboară
pasul tău de domnişoară.
Dintr-o frunză verde, pală
pasul tău de domnişoară.
Dintr-o înserare-n seară
pasul tău de domnişoară.
Dintr-o pasăre amară
pasul tău de domnişoară.
O secundă, o secundă
eu l-am fost zărit în undă.
El avea roşcată fundă.
Inima încet mi-afundă.
Mai rămâi cu mersul tău
parcă pe timpanul meu
blestemat şi semizeu
căci îmi este foarte rău.
Stau întins şi lung şi zic,
Domnişoară, mai nimic
pe sub soarele pitic
aurit şi mozaic.
Pasul trece eu rămân.