Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Psihologie => Subiect creat de: Escu din 22 Octombrie, 2008, 10:07:04 p.m.
-
"Toti oamenii cauta fericirea. Fara exceptie. Indiferent de mijloacele folosite, cu totii tind spre acest scop. Cauza pentru care unii se duc la razboi iar altii il evita e, in abele cazuri, aceeasi dorinta, abordata din perspective diferite. Chiar si cel mai mic pas al vointei nu e facut decat in aceasta directie. Acesta este motivul fiecarei actiuni a fiecarui om, chiar si a celor care se spanzura"
B. Pascal - Penses
Voi ce parere aveti? Chiar toti oamenii cauta fericirea? Astept cu interes raspunsurile voastre.
-
Initial am fost tentata sa raspund ca numai oamenii dezamagiti ,deziluzionati care si-au pierdut orice interes pentru viata renunta la a mai cauta fericirea ,insa mai apoi mi-am dat seama ca este gresit felul in care gandeam .Chiar si acestia sus mentionati traiesc cu speranta (ca doar de asta traiesc ,pentru ca mai exista speranta) ca la un moment dat din viata vor cunoaste fericirea.
Si da, cred ca noi toti suntem intr-o permanenta cautare a fericirii .Micile bucurii pe care incercam sa le facem parte din viata noastra zi de zi nu sunt si ele o mica parte din fericire ? Totusi ,mereu ne dorim sa simtim mai mult si mai intens .
-
Prima mea reactie a fost sa protestez ca acel citat e de fapt un truism :) si acum, ca ma gandesc mai bine dupa ezitare, cam are dreptate.
E un egoism in a fi 'in viata', exista mereu speranta ca trebuie sa fie si mai bine decat este deja, nu ?
-
da, toţi oamenii caută fericirea. fiecare a fost măcar pentru un moment fericit în viaţă, iar amintirea acelei stări îl va urmări mereu, drept care permanent va căuta să reatingă acea stare. :)
-
Da, probabil ca toti oamenii asta cauta, fericirea. Pentru fiecare, insa, fericirea este altceva: pentru unii este timpul petrecut cu iubita/iubitul, pentru altii este un succes fulminant in cariera, pentru altii este daruirea de sine, pentru altii este dragostea de dumnezeu, dar da, toti, fara exceptie, cred, cautam fericirea. Chiar daca nu exista, e bine ca exista ca reper, concept, idee, pentru ca ne da o dimensiune a unui tip de sens, a unui tip de drum, de cautare, nu stiu.
-
Da, nu cred ca exista un om care sa nu caute fericirea, in orice forma a ei. Insa facem o mare greseala crezand ca daca am fost fericiti intr-o situatie putem sa fim fericiti intr-alta similara. Suntem tentati s-o cautam dupa acelasi chip, uitand ca uneori apare sub un chip pe care nu-l cunosti, nici nu te intreaba daca o astepti. Cred ca asta este farmecul ei, lipsa anticiparii.
In ceea ce ma priveste as inlocui acest "a cauta" cu "ma astept sa fie". Iar entuziasmul cu care o intampini face diferenta intre un moment de bucurie si unul de fericire.
Din punctul meu de vedere o iubire inflacarata impartasita=cel putin un moment fericire
-
Din punctul meu de vedere o iubire inflacarata impartasita=cel putin un moment fericire
Da, aici ai atins un punct care pe mine ma obsedeaza. Nu cumva fericirea e suma acestor momente ferice? Era o replica foarte faina intr-un film care mie mi-e tare drag, Orele: "I thought it was the beginning of happiness. It wasn't the beginning, it was happiness". Care va sa zica momentul, acolo e fericirea. Iar prezentul il construim de multe ori in virtutea sperantei de cat mai multe asemenea momente. Unii insa ne iluzionam sa credem ca fericirea e o stare perpetua, de aceea ramanem cu senzatia ca nu am atins-o niciodata.
-
Poate ca nu toti o cautam. Poate unii doar o asteapta. Cred ca fericirea este prezenta mereu in viata noastra. Noi suntem cei care nu o vedem. Traim mereu comparand si gandindu-ne la viitor. Ne sabotam singuri fara sa ne dam seama ca trebuie sa pretuim clipa. Fericirea e langa noi, e doar la un gand departare.
Din punctul meu de vedere o iubire inflacarata impartasita=cel putin un moment fericire
Din punctul meu de vedere = mai multe clipe de fericire.
-
Din punctul meu de vedere = mai multe clipe de fericire.
Sincera sa fiu pentru mine asta e fericirea insasi, simt ca as putea muta muntii din loc.
Unii insa ne iluzionam sa credem ca fericirea e o stare perpetua, de aceea ramanem cu senzatia ca nu am atins-o niciodata.
Stii ce mi se pare paradoxal, ca in momentul in care suntem in extaz, nu stam sa ne gandim la cat de fericiti suntem, sau sa comparam, doar savuram momentul, insa o constientizam doar in clipa in care acest moment este consumat. Fericiti sunt cei care nu au timp sa se gandeasca, s-o disece, s-o eticheteze, fericiti sunt cei care pur si simplu sunt fericiti, radiaza si ii molipsesc si pe cei din jur!
-
Din punctul meu de vedere = mai multe clipe de fericire.
Sincera sa fiu pentru mine asta e fericirea insasi, simt ca as putea muta muntii din loc.
Unii insa ne iluzionam sa credem ca fericirea e o stare perpetua, de aceea ramanem cu senzatia ca nu am atins-o niciodata.
Stii ce mi se pare paradoxal, ca in momentul in care suntem in extaz, nu stam sa ne gandim la cat de fericiti suntem, sau sa comparam, doar savuram momentul, insa o constientizam doar in clipa in care acest moment este consumat. Fericiti sunt cei care nu au timp sa se gandeasca, s-o disece, s-o eticheteze, fericiti sunt cei care pur si simplu sunt fericiti, radiaza si ii molipsesc si pe cei din jur!
In momentul in care suntem in extaz, ne bucuram de clipa. Nu constientizam ca suntem fericiti cu adevarat. Dupa ce am trait clipa...si ne-am apucat de altceva, ne aducem aminte "ce bine era cand..." si ne spunem "cat de fericit(a) am fost, mai vreau!".
-
Da....toti oamenii cauta fericirea, insa nu toti stiu cum sa o caute, nu toti o cauta la fel si durerea mai mare este ca multi dintre noi gasim doar "iluzia" fericirii!!!
-
Da. cu totii o cautam, cu totii o tanjim, cu totii avem nevoie de ea.
Dar... nu cu totii stim ce este aceea fericire. In copilarie, cand incet incet incepe sa ni se formeze caracterul... alergam dupa modele, alegem persoane care ni se par noua fericite si incercam sa ajungem la felul lor de a fi...
Apoi... incet incet... ni se intipareste in minte... un scop... un vis, o imagine... a ceea ce ar putea fi fericirea pentru noi. Incepem alergarea.
Aici se impart drumurile. Unii cred ca a fi fericit inseamna sa ai o casa in creierii muntilor prin Valea Prahovei, altii vad fericirea sub forma unei functii de conducere cu foarte mare raspundere, altii vad fericirea in a fi cel mai ascultat artist, cel mai citit scriitor, cel mai influent critic, samd.
Altii vad fericirea in lucruri mai simple... ca :
Intemeierea unei familii... viata in pace si armonie, pace, dragoste de oameni, dragoste de Dumnezeu... etc.
Va inchipuiti ... cel putin asa cred eu... ca fericirea adevarata vine dintr-un singur izvor, nu din mai multe. Ca doar nu o exista fericire... tipul x ... fericire tipul y. Din moment ce sufletul ni-l incalzeste, si toti avem suflet, inseamna ca vine din aceeasi sursa. Dar... drumul spre izvorul fericirii... cine credeti ca l-a gasit?
In momentul de fata... eu ma simt fericit. Mai stiu ca Sweeney todd e fericit. In rest... nu cunosc prea multi oameni care sa spuna asta.
-
de cele mai multe ori...uitam de fericire. comparam in sinea noastra si credem ca o clipa de bucurie inseamna fericirea adevarata. ma intreb cati mai stiu ce inseamna fericirea adevarata...si cand au trait-o ultima oara.
-
Fericirea adevarata... Este foarte greu de atins... dar o data atinsa... daca stii cat de greu ai reusit sa o gasesti... fii sigur ca nu o sa o mai lasi sa te paraseasca. Fericirea adevarata, este impacarea omului cu propria constiinta. Atunci cand la sfarsitul unei zile... reusesti sa te privesti in oglinda... atat aceea de sticla, cat si oglinda interioara, constiinta si sa fii impacat cu felul in care esti, te vei simti fericit... te vei trezi fericit, vei trai fericit :)
-
"Nu-i frumos ce e frumos..e frumos ce-mi place mie."
Singura stare pe care nu o caut la altii,sa invat de la ei cum se face e... fericirea.Poate fi mult mai mica decat a altora,neinsemnata pentru ambitiile celor din jur,mie imi canta precum privighetoarea cea gri si stearsa,imi face fiecare celula a corpului sa vibreze in ritmul ei.E clipa mea unica si frumoasa ca si mine in care pot fi eu insami,bucurandu-ma ca sunt in viata si-mi este dat sa traiesc o clipa,doua, ca-n Rai.
-
Mi se pare cam aiurea ideea asta cum ca fericirea ar fi ca o placinta mare plutind pe apa si noi, gushterii, innotam disperati toata viata sa prindem cate o firmitura din ea.Si, la capatul vietii nici macar nu stim siguri daca am gustat din ea sau nu, daca nu cumva am visat sau daca ne-a pacalit cineva. ::)
In orice caz, eu una ma lipsesc cu bucurie de o asemenea goana si ma "consolez" cu multumirea de sine de care vorbea Bllue, cu gandul ca in fiecare seara ma pot uita in oglida si spune "esti ok!" (chiar daca si asta poate fi o auto inselare! :police: :)).
Averi, afaceri, familie cu copii programati la fixanu' :) si iesiti cu "precizie exacta", elicoptere personale, colturi de Rai ;), as vrea sa vad un om, unul singur care are toate astea si este fericit, canta de bucurie, danseaza, ia in brate pe toata lumea si multumeste Providentei pentru ce are! Ca p'astia care cica sunt fericiti dar nu se-arata... nu-i cred! Uite-asa, nu-i cred! :police:
-
în cele mai multe cazuri, dacă există sănătate şi bani, există şi fericire... şi când zic asta mă refer la o stare permanentă.
fericirea punctuală apare la cel care scapă de un necaz. iar după ce se obişnuieşte cu situaţia, fericirea pleacă. :) şi apoi omul respectiv începe să caute altceva.
aşa că eu prefer primul caz :P
-
Semiramis... daca alergi dupa bani... poate o sa-i ai... mai devreme sau mai tarziu, daca iti pui ambitia... ajungi si la comoara. O data cu banii apar grijile dupa bani. Dupa mult chin si sacrificii, incepi sa prinzi drag de ei, incepi sa prinzi frica sa nu ii pierzi... Grijile dupa bani, incep sa-ti fure din grija pentru sot, din grija pentru copil, din grija de sanatate. Trec ani... fiecare grija importanta ignorata se dezvolta... generand altele... etc. Pe urma apar boli, apar probleme in familie si altele.
-
Eu cred ca nu toata lumea cauta fericirea pentru ca unii nu stiu ce e si chiar daca dau peste ea sau ii loveste in fata tot nu isi dau seama. Mai cred ca fericirea reprezinta o forma de egoism pentru ca indiferent ca suntem altruisti sau nu, tot ceea ce facem este pentru a ne simti noi bine, si faptul ca daruim si asta ne face fericiti, tot egoism e.
Nu cred ca poti gasi fericirea fara sa fii macar putin egoist, important e sa nu ii faci pe ceilalti sa sufere.
Paul, eu cred ca fericirea poate fi de multe feluri, pur si simplu depinde de caracterul persoanei si da sunt oameni care sunt fericiti pentru ca au parte de bani, alti pentru ca au parte de o imbratisare la care au visat foarte multa vreme, sau de un job dorit si pt care au luptat. Pentru fiecare din noi fericirea are alt inteles si alta forma, important e sa ne dam seama cand suntem fericiti si cand doar ne amagim si doar vrem sa fim fericiti.
De fapt asta este diferenta cea mai mare intre oamenii fericiti si cei care doar par asa. Cei care isi doresc sa fie fericiti incearca sa gaseasca fericirea in orice pe cand ceilalti o simt in orice.
asta este parerea mea umila.
-
Semiramis... daca alergi dupa bani... poate o sa-i ai... mai devreme sau mai tarziu, daca iti pui ambitia... ajungi si la comoara. O data cu banii apar grijile dupa bani. Dupa mult chin si sacrificii, incepi sa prinzi drag de ei, incepi sa prinzi frica sa nu ii pierzi... Grijile dupa bani, incep sa-ti fure din grija pentru sot, din grija pentru copil, din grija de sanatate. Trec ani... fiecare grija importanta ignorata se dezvolta... generand altele... etc. Pe urma apar boli, apar probleme in familie si altele.
hehehe, nu spun că oamenii trebuie să alerge după bani....spun că e bine să îi ai.
iar sensul pe care l-am dat eu era: daca ai sănătate (tu şi cei apropiaţi) şi destui bani cât să nu faci sacrificii, te poţi considera fericit. :)
ştii cum era vorba aia: banii nu aduc fericirea, o întreţin :happydance:
-
"Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile... să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea... să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp... şi apoi să râzi!"
Mie imi place mult Panait Istrati si spune el, cred ca in Nerantula, chestie asta care mi s-a potrivit in totalitate. Asta cred eu ca e fericirea. Sa daruiesti, sa fii ceea ce esti, sa traiesti ceea ce simti - asta mi se pare FERICIRE!
-
Da, fericirea este in iubire , in daruire,in recunostinta . Cand oferi si vezi licarul din ochii celuilalt , iti zambeste sufletul, simti si tu bucuria lui.Eu una ma simt atat de "mare" cand reusesc sa aduc putina lumina in suflete ...este atat de frumoasa iubirea, sub toate formele ei:de sotie, de mama, de fiica, de oameni, de natura, de tot ce ma inconjoara.
Cand oferi ,primesti inapoi multumire sufleteasca , nu-ti trebuie mai mult pentru ca rasplata va veni atunci cand te astepti mai putin, cand ai nevoie la randul tau de o vorba buna, de o mangaiere, de o privire , de o imbratisare ,atunci sigur va fi cineva langa tine sa ti le ofere.Niciodata nu vei fi singur. Am mai spus-o, eu sunt fericita cu fiecare rasarit , sunt recunoscatoare fiecarei clipe de viata si iubesc cu toata fiinta zambetele copiilor mei, imbratisarile sotului meu si adancul ochilor sai cand imi spune "esti atat de frumoasa". Asta este fericirea mea, viata alaturi de ei si tot ce imi ofera ea, necazuri si bucurii, tristeti si fericiri.
"Iubind ne-ncredintam ca suntem.
Cand iubim,oricat de-adanca noaptea ar fi,
suntem in zi" ( Lucian Blaga)
-
fericirea e atunci cand te bucuri de ceea ce ai.... :-*
-
hmm , intrebare capcana :D
desigur ca, eu nu cred in fericirea absoluta .. altfel, ce am mai avea de "cautat" ? .. orice om are bani, dar nu si sanatate, sau invers .. face parte din ciclul vietii
-
hmm eu nu stiu ce sa zic... exista fericire??? waw! ce culoare are? sau cum arata? eu cred mai degraba ca exista doar bucuria de moment:) si poate cateva persoane multumite de viata lor insa in fericire...nu cred:)