Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Proza => Subiect creat de: Lady Allia din 20 Noiembrie, 2008, 01:31:54 p.m.
-
cate culori are sufletul?
nu stiu...
sufletul ar putea fi o toamna?
este o toamna! mereu lasa ceva in urma, pastreaza ceva in el si se pregateste pentru o traire noua... sufletul este o asteptare!
ce fel de asteptare?
suflet in suflet! niciodata nu stii ce astepti pana nu esti acelasi. nu?
nu stiu...cred ca da.
-
cate culori are sufletul?
pe toate.
sufletul ar putea fi o toamna?
Da, ar putea fi si asta. Ce faci cu cei de la pol si de la ecuator ?
suflet in suflet! niciodata nu stii ce astepti pana nu esti acelasi. nu?
Si cand redevii acelasi, reintaresti presupunerea ca stii ce vrei. Si apoi redevii un altul.
-
"Da, ar putea fi si asta. Ce faci cu cei de la pol si de la ecuator ?"
ii inveti culorile sufletului, iar apoi...toamna :).
"Si cand redevii acelasi, reintaresti presupunerea ca stii ce vrei. Si apoi redevii un altul."
oarecum. poate defapt cand salasluim in sufletul cuiva ne regasim pe noi asa cum suntem. cred...
-
Venise pe neasteptate, ca de obicei... Asemenea greierului din poveste, ma holbam si eu la ea cu ochii tristi murmurand ca pentru mine "nu credeam c-o sa mai vii"... Dar ea m-a privit duioasa cu ochii ei mari de septembrie si mi-a asezat pe cap o cununa din frunze galbene de nuc si rosii de mar... Obisnuiam sa le spun "frunze moarte" candva, dar Ea mi le-a dus usor la ureche, sa le ascult bataile aproape imperceptibile ale inimii... aveau sa renasca... la primavara! Mirosea a dulceata de gutui, a compot de prune si a must. M-a luat de mana si ne-am plimbat apoi putin printre vrabiile inca zglobii si zgomotoase, ca si cum vantul n-ar fi inceput sa bata furios in fapt de seara, iar norii nu s-ar fi ingramadit invidiosi deasupra noastra, gata sa ne trimita saruturile lor reci pe frutile fierbinti de indoiala... Era asa frumoasa... ca mangaierea lunii pline din noptile albastre ale copilariei... Mi-a umplut bratul de crizanteme de toate culorile, apoi s-a inaltat ca un fluture in vazduh... Nu, sufletul nu poate fi o toamna... Toamna... este un suflet!