SFATURI DUHOVNICEŞTI- PARTEA I-A
Motto:
"De vrei să dobândeşti viaţa veşnică păzeşte poruncile." (Matei l 17)
OMUL
1. Orice om sănătos la minte îşi pune întrebări referitoare la obârşia tuturor lucrurilor, la sensul existenţei sale şi la scopul final pe care trebuie să-1 urmărească.
2. Dieu ou rien - Dumnezeu sau nimic.
3. De multe ori cei ce se declară necredincioşi, de fapt îşi impun să creadă că nu este Dumnezeu pentru a-şi trăi viaţa în neorânduială şi fără nici o cenzură morală.
4. "FărăDumnezeu,fără credinţă, omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri".
(Petre Ţuţea)
. 5. "Altfel spus, a fi sau mai degrabă a deveni om, înseamnă a fi religios. Adică a fi om înseamnă a crede." (MirceaEliade)
6. Dumnezeu se descoperă nu unei minţi ascuţite ci unei inimi curate!
4 7. Omul se înalţă prin spirit şi coboară prin simţuri.
8. Toţi oamenii au trup şi suflet dar nu toţi au Duhul Sfânt de la Sf. Botez, pentru că nu-1 păstrează prin credinţă şi fapte bune.
9. Sf. Pavel zice: "Nu tulburaţi Duhul, care este în voi de la Botez, prin gândurile şi faptele cele rele sau prin vorbele cele spurcate". (I Cor 3,16).
10. Nu trece cu vederea cuvintele înţelepţilor, ci îndeletniceşte-te cu pildele lor.
11. Pune-ţi nădejdea în Dumnezeu din toată inima şi nu te bizui pe priceperea ta.
TRUPUL ŞI SUFLETUL
12. Nu pângăriţi trupul prin patimi pentru că este templul Duhului Sfânt, sălaşul sufletului.
13. Câte gânduri rele, câte judecăţi nedrepte, câte dorinţe şi pofte rele izvorăsc din inima omului. Toate acestea sunt boli ale sufletului.
14. Nu asculta pe nimeni când este vorba de paguba sufletului tău!
sursa : Broşura " 222 Sfaturi Duhovniceşti"
SFATURI DUHOVNICEŞTI-partea a II -a
SMERENIA ŞI IERTAREA
52. Cea mai buna purtare o dă smerenia.
53. Creştine, stăpâneşte-ţi trupul, nu da loc mâniei! Fii smerit! Omoară patimile din tine!
54. "Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este." (I In. 4,20)
55. Bunătatea nu interzice umilinţa.
56. Ca să se curăţească mintea şi inima trebuie ca omul să nu primească gânduri viclene, şi nici el să nu gândească în mod viclean, ci să lucreze simplu şi smerit şi să-şi petreacă timpul cu dragoste în suflet.
57. Sf. Antonie s-a rugat ca Dumnezeu să-i arate cine a ajuns deopotrivă cu el, şi Dumnezeu i-a arătat măsura unui curelar cu mulţi copii din Alexandria, la care mergând şi întrebându-1 cum vieţuieşte, acesta i-a zis: "din ce câştig, o treime o dau bisericii, o treime la săraci şi o treime opresc casei mele, însă când lucrez
privesc la trecători şi mă gândesc că toţi aceştia se vor mântui şi numai eu singur voi pieri"-adânca smerenie.
58. "Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşalele." (Mc, 11,26)
59. "Dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă darul tău acolo şi mergi întâi şi te împacă şi apoi venind, adu darul tău." (Mt. 5,23)
PĂCATUL, PĂCĂTOŞII ŞI PATIMILE
60. Răul cel mai mare nu este sărăcia, nici boala, nici paguba,
nici insulta şi nici chiar moartea, ci păcatul.
61. Păcatul, cu dulceaţa sa aparentă, ne atrage în mrejele lui în fiecare zi şi chiar mai frecvent.
62. Nu te lăsa a doua oară tras la păcat, că şi pentru o singură dată nu vei scăpa nejudecat.
63. Dumnezeu cheamă pe toţi la sine dar necredincioşii nu ascultă, iar când vine necazul peste ei şi îi înconjoară nenorocirea, ei strigă şi cheamă pe Dumnezeu. Atunci şi Dumnezeu nu îi ascultă şi nu îi aude pentru că nu se întorc de la păcat.
64. "Nu băutura este rea ci beţia, nici mâncarea ci îmbuibarea; nu este rea naşterea de prunci ci desfrânarea. Atunci nimic din cele lăsate de Dumnezeu nu sunt rele ci rea este întrebuinţarea lor nefirească". zice Sf. Maxim Mărturisitorul (sec.IV).
65. Păcătoşii sunt ca sacii cărbunarului, se murdăresc unul de altul. Deci fereşte-te tu, cel cu sufletul curat şi haina albă, de cei ce stau în cărbuni şi mocirla păcatelor ca să nu te faci negru şi murdar ca ei.
66. De trei feluri de oameni se scârbeşte Dumnezeu şi toată lumea înţeleaptă: omul bogat şi mincinos, omul sărac şi mândru, omul bătrân şi desfrânat.