Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Poezii de dragoste => Subiect creat de: geminus din 03 Ianuarie, 2009, 07:14:58 p.m.
-
PS. Iubim tocmai pentru că nu înţelegem
O iubeam pentru că avea ceva din lumina Inceputului
Soarele meu stins era încununat de lacrimi
Roua dimineţii mele tânjea ascunsă printre petale
Dar Ea.. Ea era mai frumoasă decât Clipa
Decât..aducerea-aminte a Cetăţii Ierihonului
Căţeii pământului ii sărutau pătimaş călcâiele
Incredinţati fiind că numai Ea poate aduce Răsăritul.
Eu însă nu o cunoşteam pentru ca Ea..ea nu locuise încă în mine
Dar imi otrăvise preacuminte mai toate simţirile .
Iar eu o iubeam printr-o şăgalnică înlănţuire,
aşa cum cifra unu iubeste cifra doi.
Dar vai..Ea era Frumoasa
pentru ca in Ea se ascundeau cele 1000 de iubiri ale mele
O pământesc început mie mi-era deja Sete de atingerea Ei
Palmele mele imi lacrimau...ochii se tineau grav in orbite.
Dar in Ea imi gaseam eu pacea de la inceputurile lumii..
Si daca am inceput sa o iubesc
asa cum zidul o iubea pe Ana lui Manole
Ea m-a invatat sa iubesc râzând..
Acum o iubesc întocmai..aşa ca pe un măr..
Din care înfloresc alţii 1000
Şi 1000 la rândul lor..!!!...
Ea călătorea prin mine cautându-se pe Sine!!!
Dar lumineze-mi inceputul micuta mea printesa pamanteana
Si pasul ei pribeag din rai.