Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Noutăţi, comentarii, sugestii => Subiect creat de: Diana Nistor din 19 Ianuarie, 2009, 02:09:22 a.m.
-
Daca-mi ingaduiti o comparatie, sunt asemenea unui cocos chiar daca nu la fel de vesela ca el: degeaba imi veti spune ca nu Soarele rasare, ci ca Pamantul se invarteste in jurul Soarelui, eu tot voi saluta rasaritul lui. Prin aceasta comparatie vreau sa spun mai multe, dar... altadata...
Spuneam la un moment dat pe foum ca OAMENII NU POT SCHIMBA INTRE EI DECAT CUNOASTERI RECIPROC INTELESE! (Asa cum ma asteptam, nu am fost crezuta...)
Intr-o zi ma aflam aproape de magazinul la care imi fac adesea cumparaturile. Pe acolo salasluieste un cersetor, imbracat saracacios, murdar insa inofensiv. Cerseste doar de la oamenii care trec pe langa el si il privesc cu o anumita indiscretie. In ziua cu pricina, o doamna destul de sobru imbracata, cu un par lung, ascuns intr-un coc ferm, fara nici o suvita “rebela”, l-a abordat pe cersetorul respectiv incercand sa il convinga sa renunte la traiul lui si sa aleaga calea…ei. Argumentele erau scurte si destul de categorice, aparent usor accesibile, mai ales de un om care nu avea nimic de pierdut, nimic de sacrificat. Ii spunea: "Du-te si munceste! Spala strada, aduna cartoane! Orice e mai bine decat sa cersesti!"
Cersetorul a cautat sa o evite pe femeia respectiva, facandu-si de lucru in alta parte, vadit agasat. Femeia insista, insa, cu naivitate. Obosit de alergatura, iritat peste masura, cersetorul s-a oprit la un moment dat si a scos din buzunarul interior al hainei sale o sticla, invelita in hartie, a scos cu dintii dopul de pluta al sticlei cu alcool, l-a scuipat cu dispret si a dat pe gat cateva inghitituri. Gestul lui a fost atat de debordant incat femeia a tacut instantaneu si a plecat impleticindu-se de "palma" pe care tocmai o primise orgoliul ei.
Cred ca femeia din povestea mea nu stia sa raspunda "setei" acelui cersetor. El avea nevoie de altceva...
Gasesc adesea conflicte similare intre cea ce scriem si asteptarile cititorului.
Prea multe din actualele topicuri sau raspunsuri la unele mai vechi fac parte din categoria de scrieri care, din snobism (numai din snobism?) eludeaza nevoia fundamentala a mesajului - C O M U N I C A R E A. Ignora sau nu poate sa se adreseze acelei parti din om unde se cladesc optiunile, unde s-a statornicit nevoia de FRUMOS, de INALTATOR, de NORMAL. Sigur, poate fi vorba aici de gustul personal, afinitati personale, curente de opinie, in ultima instanta.
Sa ma explic: Dumnezeu a facut lumea dupa gustul Lui. Dar lumea, iata, se guverneaza dupa legi care nu sunt pe gustul lui Dumnezeu. Unii dintre noi gresesc, ca sa ne anunte, pe urma, ca invata din greseli. Au gusturi? Bineinteles. E doar parerea lor, personala. Si-au luat dreptul la gust, fara sa se framante necontenit, fara sa imbatraneasca in indoiel, fara sa tina seama de inclinarea spre antipatie, fara sa asculte parerile contrare, intr-un cuvant, utilizatori ai forumului care se simt legati cu franghii de masa de scris sau de tastatura, si nu de comunicarea care singura poate crea un climat de efervescenta.
Citim cu totii, vai!, lucruri destul de fade, scrise sub presiunea cantitatii. "O, Odiseu!", ar zice cineva, mirat ca acestia consuma tocana de declaratii pe spatiile serverului Admin.-ului . As vrea, nu stiu cum sa spun... LT sa fie o pagina de adevar, un fel de nastere al altui timp, un timp necoafat, nefardat, al cinstei si al durerilor spuse, si nu nuamai traite. Un timp devenit al nostru. LoveTime.
Dar, bineinteles nu ceea ce spun eu are vreo importanta ci ceea ce as vrea sa se inteleaga din scrierea mea.
Acceptati sa stam in continuare de vorba?...
-
Inteleg prin comunicare EXPRESII LIBERE SI SPONTANE
desigur avandu-si izvorul in nelinistile noastre eterne, acolo unde ideea se face imagine concreta, realitatea in care nelinistea aceasta este de față, evidenta, vie, enorma, si care ar da de gandit omului comun, dincolo de stiinta lui.
Putem incerca raspunsuri la topicuri care sa se refere la tema insasi, fara derapaje pe alaturi. Putem impiedica in felul acesta ca deschizatorul de nou drum (topic) sa creada ca nu intereseaza pe nimeni tema lui, ca e doar un pretext pentru discutii.
Desigur, autorul ar trebui sa se explice cu privire la topic in asa fel ca cei ce citesc sa-si explice ei insisi. Si astfel sa revina la tema topicului. Se pot cere autorului informatii de amanunt. In realitate toti am vrea sa stim mai multe despre topic; ori sa stim altceva. (Intre noi fie vorba, toti vrem sa culegem confidente sau marturisiri fortate.) Nu un dialog inafara discutiei, ca si cand am vrea sa ascundem propria dezordine in care totul se innoada intr-un fel foarte incurcat. Aici, desigur, printr-un efort comun de pe acum inceput sa incercam sa desfacem unul cate unul toate nodurile.
De ce, oare, nu se mai crede in marturisirile spontane, care sunt adevarate?
PS: Nu as vrea ca acest topic sa fie agresiv!
-
Exista, oare, criza forumului? Poate Ea va sfarsi prin a exista, daca vom continua sa vorbim despre Ea. S-ar crede ca un forum nu poate exista intr-o societate divizata. Eu zic ca nu poate exista decat intr-o sicietate divizata. El nu poate exista decat atunci cand exista conflict, divort!
De altfel, Universul este in criza perpetua. Fara criza, fara amenintarea mortii nu exista decat moartea. Deci: exista criza in forumul LoveTime doar pentru ca noi toti nu exprimam criza. Cum sa nascocesti un țap ispasitor mai extraordinar? El se afla aici, in fata noastra, nu avem decat sa împungem in gramada.
De nu ar fi aceasta criza, oricine ar putea crede ca este vorba despre linistea de spirit a imbecililor, adica despre inconstienta lor calma, despre orbirea lor, despre surditatea lor.
De n-ar fi aceasta criza, un oarecine ce se agita (de ex.) la jumatatea drumului intre ignoranta si libido dominandi, ar putea crede ca este vorba despre suferinta de a trai fara sa poti iubi, de un trai fara tel, sau pentru false teluri, sau despre o plictiseala de care nu putem scapa.
Dar e neindolielnic faptul ca daca suntem mai multi cei care vedem lucrurile intr-un fel asemanator, daca unii ii confirma pe ceilalti, daca se deseneaza un stil, acest lucru se intampla pentru ca ceea ce scriem are ceva adevarat, ceva care este obiectiv, ceva care surprinde adevarul pe viu (cu exceptia unor copy/paste ce fac parte dintr-o serie de stari de constiinta ce sfarsesc intr-o incalceala de nesuportat, demistificatori ce vor sa ne impuna stiinta prezentului sau a viitorului - secrete secretate pe siteuri de secretari anonimi ai mai-marilor unor profeti).
Suntem aici, mai vizibil sau mai discret. Nu toata lumea reuseste, desigur, sa scrie pentru toata lumea. De regula, scriu pentru mine, in felul acesta cred ca pot ajunge la ceilalti.
As vrea ca aceasta criza sa fie o boala sanatoasa!
-
Diana, poate ca sunt eu prea obosit si agitat - o sa explic pe blog cauzele pentru care n-am avut grija de forum in ultima vreme, insa voi reveni :)
Deci ... pe scurt... ce crezi tu ca ar trebui facut ?
-
Acelasi lucru il asteptam si eu de la tine Diana...o "solutie argumentata" de rezolvare a "crizei de comunicare a forumului",pentru ca ,sincer, chiar am citit de mai multe ori topic-ul "Comunicare",i-am si raspuns,intr-un fel anume---al meu, asa cum si tu il ai pe al tau"De regula, scriu pentru mine, in felul acesta cred ca pot ajunge la ceilalti. "
Nu am gasit acea solutie,doar ironii la adresa celorlalti,care nu actioneaza asa cum te astepti tu...probabil.
Citisem undeva(si n-am sa fac copy/paste...nu pentru ca as fi facut pana acum) ca,daca cineva nu te iubeste asa cum te-ai astepta sa o faca ,acest lucru nu inseamna ca nu te iubeste cu adevarat.
Parerea mea...nu exista nici o criza a forumului,doar o perioada mai grea prin care trec cei care scriu si transmit ceea ce sunt prin cuvintele lor.Nu suntem intotdeauna in forma si la inaltimea asteptarilor celorlalti,uneori nici a celor ce noi ne dorim sa fim.
Te rog,nu mi-o lua in nume de rau.Este doar o opinie,nici macar nu este nevoie sa-mi raspunzi.