Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Zona liberă => Subiect creat de: Mihai Dor din 09 Martie, 2009, 07:47:20 p.m.
-
Delicte legale
Pe data de 30 noiembrie 1989 academicianul Jean Dutourd a pronunţat la Academia Franceza un discurs despre "Starea limbii" în care, vorbind despre scriitori, îi face pur şi simplu hoţi !!!Să vedem argumentele pe care le-a susţinut
Anecdota sau adevăr?
"Mi s-a povestit - spune academicianul francez - că Picaso făcând o vizită lui Matisse se fâţâia prin atelier cu un aer îngrijorat aruncând asupra operelor confratelui său priviri pătrunzătoare, deşi cam "crucişe". Caut dacă nu e nimic de furat - explică el, jumătate în glumă, jumătate în serios...
Această anecdotă porneşte cu siguranţă de la fapte reale căci orice artist, orice poet ar putea s-o "trăiască" pe cont propriu. Noi nu învăţăm cu adevărat decât ceea ce furăm; ne sunt folositoare numai secretele pe care le-am surprins, reţetele pe care le-am smuls, invenţiile pe care ni le-am însuşit fără a cere permisiunea!
Imitare sau model de urmat?
Expresii verbale, chiar ticuri ale unor persoane îndrăgite, eroii pe care vor să-i imite copiii ori profesorii pe care îi iau drept model nu sunt într-un anumit fel "furturi"?
Temelia oricărei ştiinţe - pornind de la cei mai simpli meşteri artizani se bazează pe... privitul în curtea vecinului.
Nu în şcoli se învaţă secretele unei meserii doar ascultând profesorii ci în zgomotul uneltelor, cântecele tovarăşilor de muncă sau în liniştea din spatele prăvăliilor. Chiar daca altă dată ucenicii se instruiau singuri spionându-şi stăpânii iar acum urmează cursuri profesionale, tot în vârtejul vieţii privind la cei ce ştiu mai bine, deprind cu adevărat meseria - manuală sau intelectuală!
Mea culpa!
Academicianul francez Jean Dutourd mărturiseşte: "Şi eu am învăţat ce ştiu, citind cu îndrjire autori buni, încercând să las lumea să intre în mine ca şi când as fi fost poros, lăsânau-mă ghidat de ceea ce spunea Descartes că cele mai eficace lucru este să nu primeşti nimic cu adevărat, pe care nu l-ai cunoscut tu însuţi ca atare. Mărturisesc aici solemn: am furat toată viaţa. L-am furat pe Voltaire, Diderot, Saint Simon, Stendhal, Mallarme, Proust, Dumas-tatăl pînă la Aragon.
Am jefuit şi pictori şi muzicieni. Am luat cu amândouă mâinile fără să-mi dau seama că mi-am petrecut viaţa forţând lăzi si intimităţi, deschizând, prin efracţie, uşile cele mai respectabile, strecurându-mă ca un bandit în scorbura lui Aladin.
Un bun al omenirii
Dacă ar trebui să mă justific -spune mai departe Jean Dutourd - ar trebui să spun că în fond nu i-am furat decât pe hoţi, oameni care n-au trăit decât îmbogăţindu-se ca şi mine. Este în moştenirea lor o parte indivizibilă care rămâne un bun al tuturor membrilor familiei. Eram sigur că fac parte din această familie .Scriitorul sau artistul este, în lume, Adam în Grădina Edenului: totul îi aparţine, totul e permis, nu sunt legi, nu e păcat şi arborele cunoaşterii nu aduce ghinion pentru că nu există şarpe pentru a vă tenta...
Greşeala mărturisită…
Avea dreptate academicianul amintit când mă gândesc la un paradox al lumii scrisului.
Dacă furi dintr-o singură carte, în secret, înseamnă că ai plagiat. Dacă furi, în văzul lumii şi în gura mare este documentare! Cu cât "mărturisirea" cuprinde o listă deosebit de lungă, cu atât aprecierea pentru munca autorului este mai mare!
Şi totuşi... să dăm Cezarului ce este al Cezarului...
Simpla alăturare de citate nu poate alcătui o lucrare, oricât de lungă şi preţioasă i-ar fi bibliografia. Este nevoie de un strop, de o străfulgerare pentru a face un ceva viu dintr-o alăturare de mădulare!
Ce s-ar întâmpla dacă fiecare ar inventa roata pe cont propriu, din prea multă probitate? Până ar reuşi i-ar trece viaţa... Ideile scoase la lumină au devenit patrimoniu universal. În această moştenire preţioasă îşi caută şi îşi alege fiecare pietrele din care sustrage o rază de lumină pentru a-şi şlefui diamantul oferit urmaşilor.
"Furând" cu înţelepciune creştem comoara din care, înfruptându-se, contemporanii si viitorimea vor îmbogăţi Pomul Cunoaşterii cu ramuri inspirate de... în stilul lui... după o idee de... etc.
-
am citit cu atenţie şi chiar ar trebui mulţi să ia aminte la cele spuse sau mai simplu NOTA BENE!
Mi-a plăcut fraza "Avea dreptate academicianul amintit când mă gândesc la un paradox al lumii scrisului.
Dacă furi dintr-o singură carte, în secret, înseamnă că ai plagiat. Dacă furi, în văzul lumii şi în gura mare este documentare! Cu cât "mărturisirea" cuprinde o listă deosebit de lungă, cu atât aprecierea pentru munca autorului este mai mare!"
-
Dap interesant..
Dar asta inseamna ca si bebelusii sunt hoti, caci mai toate comportamentele initial sunt copiate, nu?
Mintea e goala pana apare procesul creator, si un copy/paste baban e necesar :) inerent nu pare a fi rau, pana intra in joc faima si banii.. pana si legile si dogmele impun unicitate.
dar riguros vorbind, dap, de acord cu premiza 8)