Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Versuri => Subiect creat de: Angy din 08 Septembrie, 2009, 08:33:21 p.m.
-
Hai!Canta-mi!Ametitoare ploaie de toamna.
Iti ascult murmurul neintrerupt
Al simfoniei tale fulgeratoare.
Tu impletesti spre Dumnezeu
Valul de borangic al sufletelor de ingeri.
Te privesc!Te admir!Te iubesc!
Ma contopesc in farmecul tau mistic...
Dulce,linistitoare,domoala
Si mladioasa "fata morgana"
Tu,ploaie de toamna!
Spala-mi sufletul cu acordurile tale,
Scoase de pe clapa
Miscatorului camp de ape ruginii.
Nu mai vreau sa stiu
Ce valuri au trecut peste mine...
Ce-mi pasa?Cant odata cu tine!
E toamna.....si ploua
si ploua......ca-i toamna.
Iti soptesc....ma auzi?
Nimeni nu are vocea ta
Minunata ploaie de toamna.
-
Azi.
Iti picur pentru prima data pe obraz,
Trebuia sa o fac, poate de ieri,
Dar, vezi tu, asa-s eu, provoc necaz,
Celor sinceri, sau nesinceri.
Imi ceri sa-ti murmur... si o fac,
Imi ceri sa-ti cant, acorduri impletesc,
Tot ce-mi ceri iti dau, iti plac?
De-mi ceri sa urlu-ti voi sopti... Glumesc,
Imi place sa seman uitare, impacare
Imi place sa imaculez sufletele,
Sa le pregatesc pentru iernare,
Pentru rabdare, alinare, Oare?
-
Am iertat si-am sa uit
cat de trista sunt,
si,da, imi voi aminti sa cant.
Caci simtirea mi-e ploaie,
inima arde-n vapaie
impletita in vant.
Nu mi-e dor si nici frig,
in soapta ma mint ca voi sti,
doar sa vreau,sa te-ating.
Cu vise m-aprind,
in tacere ma sting
cu noaptea spre maine ajung.
-
Am simtit picatura
pe obrazul fierbinte...
Prelingandu-se usor,usor,
pana a atins pamantul.
N-am strivit-o!
Pamantul n-a absorbit-o,
M-am asezat langa ea
Si-am privit-o.
Un diamant pentru uitare?
Da,fiind vorba
de impacare,alinare,
lumina in noapte,rabdare.
Scantei de vise,
Jar pentru descantec,
Vulcan clocotitor
Ce-mprastie lava fierbinte
In jurul picaturilor...
-
Flacara, vapaie, vulcan, Renasc,
Ard, topesc, scanteiez si iubesc,
Lacrimile, ploile, picaturile... ma intristeaza,
Dar trec, sfaraie un pic si se evaporeaza.
Trepidez, evadez, alerg, caut, cunosc,
Scriu, pendulez, vorbesc, privesc,
Simt, iubesc, urasc, descriu, subscriu,
Brodandu-mi zilele, albastru, purpuriu.
-
Sinfonia culorilor
Cea mai uluitoare,
Misterioasa culoare,
Cea mai rara piatra
Gasita in lume,
E opalul albastru.
Albastra e marea
Si cerul si visul
Si ziua si zarea
Cascada Niagara
Albastra e...ploaia.
Purpurie cantare
Cu broderii alese,
Rasarit purpuriu
Dimineata !
Si cata culoare!
Si cata splendoare!
Simfonie oare?
Ascult in tacere...
-
Valsul frunzelor
Tu,arbore singuratic,
Deschide-ti ramurile
Acum cand te dezbraci
Si strange-ma in bratele tale!
Primeste-mi caldura
Si tulbura-mi lumea!
Acum danseaza frunzele,
Camasa ta de o vara,
In ruginie culoare
Pe simfonia ploii trecatoare.
-Nu,multumesc..
Eu...nu dansez.
Vreau doar sa te privesc,
Sa te ador,
Sa-ti admir unduirile,leganarea,
Ultimul tau vals,
Ultimul zbor.
Ce dans! Ce muzica! Ce visare!
De-acum n-ai sa mai fii nici tu...
Privesc in mine
Vremea trecerii tale,
Oh,frunza,cazuta pe drum...
-
Surioara fruzulita,strengarita,
Din neant,coborata
Cazu ca o stea acajou,
Ca o taina misterioasa,
Nedezlegata si imbracata ,
In joc de culoare,
Era ...o frunza rara .
Nu sosise intamplator.
Gandurile ei aramii si stacojii,
Privirea ei cu sclipiri de-argint,
Trupul ei invaluit,
In rugina si in soare,
Cu parfum de camp proaspat cosit,
Auzise si vazu tristetea ,
Suratelor fara de speranta.
Pentru ele...TOAMNA era pe sfarsite! .
Incet ,incet fara sa desfaca..
A lor.. pleoapelor .visare,
Le sopti ..in soapte de curcubeu tomnatic
Cu glas de adiere :
Dragele mele surate..
In mine a inflorit ALBASTRUL PRIMAVERILOR...
Cerul inimii mele... dorind Lumina Lunii !
Am sa ma-nalt pe geana Vantului putere,
Sa-mi gasesc iubirea ,
Sa-mi alung durerea,
Singuratatea si frigul sa le alung
Pe aripile UITARII.
Voi celelalte frunze..nu fiti triste
Dormiti ..dormiti ..in soapte..in sarutul TOAMNEI TARZII .