Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Ai nevoie de un sfat? => Subiect creat de: laurinda din 07 Septembrie, 2010, 05:18:08 p.m.
-
Incep prin a spune situatia mea actuala. Am 22 de ani, am terminat facultatea, locuiesc intr-un orasel micut ,am niste parinti care imi ofera tot ce doresc si un prieten cu care vorbesc de 3 luni si care ma adora. La prima vedere vedere, e totul roz. Prietenul meu e genul de baiat la care orice fata viseaza. Are 23 de ani, e frumos, muncitor, nu bea nu fumeaza, imi face cadouri, imi cumpara flori...etc.. Parintii lui ma plac foarte mult si la fel si parintii mei il plac. pe el. Imi vorbeste mult de casatorie si ar vrea sa intemeiem o familie. Mereu imi zice cat de mult isi doreste ca eu sa devin sotia lui. La inceputul relatiei, mi se parea baiatul perfect si chiar aveam impresia ca tin la el dar mi-a trecut repede.
Eu in ianuarie am incheiat o relatie care tinuse 3 ani, dar era mai diferita fata de situatia actuala, parintii mei nu il placeau....etc.. Adevarul e ca nici pe el nu l-am prea iubit...era doar obisnuinta pt mine.Am decis sa pun punct relatiei tocmai din acest motiv. Singurul baiat pe care l-am iubit cu adevarat a fost la varsta de 17 ani. O relatie la distanta, care a tinut 1 an ,dar dupa ce am aflat ca ma inselat am decis sa rup orice legatura cu el. Continuase sa ma caute mult timp dupa ce ne`am despartit dar l-am facut sa inteleaga ca nu mai vreau sa stiu nimic de el ( desi inca il iubeam din toata inima) . .. Acum nu mai simt nimic pt el ,insa imi doresc sa gasesc un baiat pe care sa il iubesc la fel cum am iubit atunci. Multi baieti se indragstesc de mine, si isi doresc o relatie cu mine, dar eu nu am reusit sa mai iubesc pe nimeni . . Ma gandesc ca poate niciodata nu o sa mai iubesc asa cum imi doresc, si decat sa fiu singura.....
Mama zice ca un baiat ca actualul mei prieten ,rar se gaseste si are dreptate . Insista sa accept sa ma casatoresc cu el, ca avem deja o varsta la care ar trebui sa facem pasul asta .Stie foarte bine ca nu il iubesc dar spune ca dragostea nu tine mult...oricum trece cu timpul... Nu vreau nici sa il fac sa sufere. Ma iubeste enorm de mult ,e perfect... Imi doresc sa il iubesc ,sa ma indragostesc, dar nu pot. Nu am reusit sa mai iubesc pe nimeni. Oare exista iubirea aceea la care inca visez? Merita sa pierd un baiat perfect ca sa imi caut iubirea ??
-
Va veni ... O iubire noua va veni, esti inca tanara (la 22 de ani ai timp sa astepti - ma rog, o asteptare activa). Nu as lua blocajul acesta temporar (chiar daca mai lung) al tau ca incapacitate de a iubi ...
Povestea e ca nu vei putea astepta la nesfarsit. In timp incepi sa devii ceva mai rigida, mai neintelegatoare sa zicem, fiecare cu piticii lui, dar cumva, inaintarea in varsta te face in mod clar mai inflexibila, mai pretentioasa, cu rutina ta, samd. E ca un mediu confortabil din care nu iti va mai place sa iesi, si cam orice te scoate din acel mediu - ti se vor parea sacrificii... (mie asa mi se par).
Insa, fiecare varsta cu dilemele ei - in particular mi se pare prea devreme sa ai aceste ganduri cu alegerea definitiva, la varsta asta. De obicei se pune in balanta pe la vreo 30-35 de ani, cand deja ar cam fi momentul asa sa te stabilesti, si parca jumatate multimita cu ce gasesti si jumate uh, stai nopti bune, saptamani, gandindu-te daca sa zici ok, fie ce-o fi, sau nu, nu, orice... dar fara jumatati de masura.
Acum insa, mi se pare devreme.
Si stii sa iubesti, toti stim sa iubim... intrebarea (bat in lemn, numai retorica sa nu fie) e pe cine ??
-
Nu stiu cat de bine ma pricep la sfaturi :-[ .dar daca nu il iubesti pe cel pe care il descrii intr-o maniera atat de placuta ,mai bine cantaresti situatia si iti dai un timp de gandire .E drept ,dragostea trece ,si apoi ? Nu mai ramane decat amintirea a ceva dogoritor , ca o poza cu cu o deosebita valoare sentimentala . Rareori o privim cu tristete,sau de ce nu ..bucurie ,e o picatura din trecutul existentei noastre.
E dificil sa alegi intre ce-i mai bine pentru tine si ce e bine pt ca asa considera cei din jur . In acele momente te gandesti in care parte tinde adevarul ..In partea ta ,care iti pui inima la incercare ,sau a celora care gandesc obiectiv si privesc detasat problema ? Mama ta ,dupa cum spuneai , are o impresie buna despre el .Sunt sigura ca isi doreste ce e mai bun pentru tine ,dar nu uita ca decizia o iei tu si ca nu ai de ce sa regreti mai apoi ,pt ca ai facut ce ai considerat necesar .
si apoi , esti inca tanara ,chiar vreau sa cred ca vei gasi acea persoana care iti va arata calea spre fericire,iubire si increedere . Nimic nu se compara cu aceste sentimente si e pacat sa iti petrci restul vietii alaturi de un om pentru care nu simti decat respect .. :P hai poate si atasament,se castiga usor sin timp .
Sper sa faci alegerea cea mai corecta ! :)
-
cred ca pina la urma merita sa te pastrezi pentru acea iubire pasionala , pentru iubirea mistuitoare care pune mai presus dragostea decit orice 1
-
OOkkk...
In primul rand: Baiat perfect?:))...greu de crezut.
In al 2-lea rand: Daca e perfect,e monoton...cred ca asta e motivul pentru care nu`l poti iubi.:P
In viata de zi cu zi,am observat ca relatiile cu cele mai multe certuri si defecte supravietuiesc cel mai mult timp.Cand esti fericit,cand totul e perfect,cand nu`ti mai doresti nimic de la viata,totul devine monoton...nu mai exista culoare,nu mai exista dinamica.Ceea ce orice am are nevoie e un strop de durere intr`o mare de fericire...:P...asta ne face oameni,si de cele mai multe ori,de`asta iubim.
Am iubit odata.Am ocolit subiectul Povestea Mea,pentru ca nu`mi sta`n fire sa ma jeluiesc altora.Sunt extrem de mandru.Dar cred ca acum merita sa vorbesc despre asta...
Am iubit o fata,de 16 ani.E cu 10 luni mai mare ca mine...in martie implineste 17 ani.:P...Am avut o relatie de 5 luni,timp in care eu m`am indragostit lulea de ea,si,din cate am observat,si ea de mine.
Dar acum apar problemele: amandoi firi mandre...amandoi firi rebele...ne cam ciocneam.:))
Acum,la aproape un an de la despartire,ma gandesc serios ca poate nu imi este dor de sarutul ei de catifea,cat imi este dor de certurile cu ea.:)...era un argumentator strasnic,te facea sa urlii doar din cuvinte.:P...sau cel putin pe mine.
Ideea e ca atunci cand totul e roz,totul e monocolor.Nu vrei putina culoare in viata?:>...ca femeie,ar trebui sa iubesti diversitatea.;;)
Asteapta...vremea cand vei iubi din nou,ca in povesti,nu este departe.:P...totul tine de partener.:P
-
Buna , nimeni nu stie .Totul vine din interior si la momentul care trebuie . Iubirea nu se invata , ea se simte .
-
dragostea cea mare o vei intilni neaparat dar cind si unde ramine de vazut. Sa presupunem ca o vei intilni daca i-l vei parasi pe actualul baiat bun, dar cine ti-a spus ca dragostea cea mare nu te asteapta undeva acolo pe unde vei trece tu fiind impreuna cu baiatul bun anume.(poate aceasta e conditia ta de a intilni dragostea).
Apoi, de ce binele ce ti-l doresc parintii trebuie sa-l raportezi ca ceva rau din start pentru tine, in viitor s-ar putea dovedi ca el era sansa ta de a trai frumos.
Daca orice dragoste se transforma cu timpul intr-o obisnuinta, atunci ce ai de pierdut?
Poate sa te retina doar un lucru: Tu vrei sa simti permanent adrenalina momentului indragostirii, atunci va trebui toata viata sa schimbi iubirea veche pe una noua ca sa fii fericita.
daca vrei cu adevarat sa afli daca vei convietui cu baiatul bun sa ma intrebi...
-
Deci eu zik sa nu il pirzi iti spun la sigur un om care sa te iubeasca cum te iubeste el mai rar incearca nu sa te casatoresti incearca sa nu te mai gandesti in trecut trecutul este trecut el este viitorul si viata este frunoasa traieste si vei vedea k vine si iubirea pt el dai lui intaietate nu iubirii ce ai piedut o :d