Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Creaţie literară => Poezii de dragoste => Subiect creat de: friend din 28 Iulie, 2004, 03:25:14 a.m.
-
Azi e bine si e soare.
Chiar si sufletul tresare
La atata frumusete in natura
Ce te-mbie cu caldura
La plimbare.
Vantul doar usor adie
Fata cat sa ti-o mangaie
Si sa-i simti in nari mirosul.
Ici si colo poarta-n dansul
Cate-un puf de papadie.
Primavara iata vine
Si cu zumzet de albine
Si covor de floricele.
Insa ce sa fac cu ele?
Caci tu nu esti langa mine.
Viata plina de culoare
Si livezile in floare
Ar avea alta valoare
Si un alt sens pentru mine.
Dac' acum as fi cu tine
Ti le-as pune la picioare!
-
Poezia a fost scrisa pentru sotia mea in conditiile in care de mai bine de un an sunt plecat in strainatate.
Astept doua randuri de la voi pentru a continua sa postez aici poezii.
Sau poate daca nu ma veti opri scriindu-mi ce nu va place am sa va torturez mult si bine cu astfel de ''opere''.
Oricum ar fi, sotiei mele i-ar facea placere sa vada poeziile scrise aici si ca nu am tinut ascunsa dragostea ce i-o port.
Iar voi veti intelege fiindca si voi stiti sa iubiti.
-
Sper ca despartirea voastra sa nu dureze mult, am trecut prin asta si pot spune ca nu este prea placut sa nu fi langa persoana iubita.
In rest.. felicitari, cred ca va aprecia poeziile tale.
Multa bafta si sa fiti iubiti (sau mai bine zis: sa va iubiti).
-
Multumesc J. S. dar vor mai trece luni bune pana ne vom vedea.
-
M-am hotarat! Voi aduna aici toate poeziile mele ca sa nu stea imprastiate pe site. Asadar, doar aici veti gasi creatiile purtand marca ''friend''. Asta ca sa stiti si... sa le ocoliti! ;)
-
Aceasta este favorita mea, pana acum!
N-ai vrut zalog
N-ai vrut sa-ti las zalog nimic
Atunci cand viata m-a silit
Sa plec departe.
Eu ti-as fi dat sufletul tot
Ca gaj ca am sa ma intorc
Din... "alta parte".
Nici inima n-ai vrut-o cand
Ti-o oferisem insistand,
Sa vezi cum bate.
Ti-as fi lasat-o sa o tii
In cartea ta de poezii,
Ca semn de carte.
Am vrut sa-ti las ceva "sa simt":
Ochii mei blanzi care nu mint,
Buzele-mi pline,
Mainile ce te-au mangaiat,
Ori pieptul tare de barbat
Ce te-ar sustine.
..........................................
Dar orisicate-am zis atunci
Le-ai refuzat cu vorbe dulci
Cumpanind bine:
Cand n-oi putea sa mai suport
Nu dupa ele sa ma-ntorc
Ci... pentru tine.
-
N-am timp de pierdut
"N-am timp acum, sunt prea grabit!
De sarutari imi arde?" - zic.
"Nu-mi mai vad capul de probleme
Iar tu vii cu astfel de scheme?"
*
"Iubitule, putem si noi
Sa stam de vorba amandoi?"
"Acum nu pot ca sa vorbesc.
Vezi foarte bine ca citesc!"
*
"Iubitule!" - "Zii, ce mai vrei?"
"Eu, nu, nimic! Te cheam' Andrei
Sa mergi cu el la pescuit."
"Ce bine-mi pare c-a venit!"
*
"Vreau sa m-asez in poala ta!
Asa e, ca nu sunt prea grea?"
"Vai mie! Ce te-ai ingrasat!
Mai ia-te, fata, de-alergat!"
*
"Ce faci acuma, plangi din nou?
Mai da-o 'ncolo! Hai, nu zau!
Crezi c-am sa te impac, ce crezi?
Mai fa tu mutre... s-ai sa vezi!"
*
"N-am timp!", "Nu pot!" si "Nici nu vreu!"
Am tot raspuns asa mereu.
Iar azi, cum era de-asteptat,
Sunt singur cuc si mort de beat.
MORALA: Timpul ce-a trecut
fara iubire-i... timp pierdut!
-
Poezia aceasta are si un post scriptum:
Critica voastra m-a schimbat:
Nu mai sunt tantosul barbat
Ce se batea cu pumnu-n piept.
Daca se-ntoarce... eu o iert!
-
Poezia care urmeaza o datorez bunilor mei vecini care m-au tinut treaz toata noaptea.
Fara ajutorul lor n-as fi banuit niciodata existenta unei laturi feminine in sufletul meu!
Lor le dedic, asadar, aceasta minunata creatie somnambulica. Sa citeasca si sa sufere!
Daca, insa, si la noapte vor continua sa chefuiasca, voi apela la acea latura masculina pe care mi-o cunosc deja (a sufletului, tin sa precizez!) si ma voi duce peste ei. Nu de alta, dar mi-e groaza de ce laturi ascunse imi descopar atunci cand ma trezesc in toiul noptii... singur cu mine!
Vis de adolescenta
El, se uita pe fereasta. Eu, ma uit in ochii lui.
Oare, cand o vrea sa vada ca n-am ochii orisicui?
L-am surprins ca ma priveste, uneori, pe ocolis.
Eu mi-as fi dorit s-o faca mai deschis, nu pe furis.
Intr-o zi, ca din greseala, m-am atins de el un pic.
L-am vazut cum se-nroseste, insa, nu mi-a zis nimic.
Sta de vorba cu baietii si de mine n-are 'abar!
Totusi, daca plec din clasa... si el iese pe culoar.
Ca sa-i sar in ochi mai bine n-am mai vrut sa port codite
Si-ndemnata de-o colega m-am vopsit in blond, suvite.
Stiu, nu-i sunt indiferenta! Poa' sa zica cine-o vrea!
L-am vazut - si nu o data - cum privea la bluza mea.
Dar, de ce nu indrazneste? - Ne cunoastem de copii -
Sa-mi spuna ca ma iubeste, nu zic sa facem prostii.
Oh, tu, soarta prea nedreapta, de ce m-ai nenorocit?
Eu ma scurg precum o lava si... tu-mi dai asa iubit!
Pana cand o sa-ndrazneasca eu tot plang, neconsolata.
Stiu deja ce-o sa se-ntample: am sa mor nemaritata!
N-am sa stiu cum e iubita, nici in ziua de apoi!
Este cineva sa-mi spuna ce se-ntampla azi cu noi?
***
Explicatia e simpla pentru cine-i mai versat:
Desi ea e domnisoara, lui... mustata nu i-a dat!
PS: Ce credeti, mi se trage cumva din copilarie?
-
Am aflat
Cand ne intalneam in treacat
Totdeauna doar zambeai.
N-as fi banuit vreodata
Ca de fapt tu sufereai.
Des la vorba ne pornisem
S-am crezut ca te cunosc.
Ca pe-o carte larg deschisa
Te-nvatasem pe de rost.
Ai sa spui ca nu imi pasa:
De voiam cu-adevarat
Ca sa stiu ce e cu tine,
Hat, de cand as fi aflat!
Dar, ciudata intamplare,
Abia azi stiu ce si cum...
Exista oare iertare?
Daca da, da-mi-o acum!
-
Iti cer iertare...in genunchi!
Of! Simt ca te-am intristat!
Ca peste masura, fara voie-am tulburat
Lumina calda a ochilor tai dragi...
Ce pot sa fac acuma eu?
Imi vine sa ma cert mereu
C-am scris ce-am scris!
Imi strig mereu: "Cum mi-am permis?!"
Te-am intristat si nu mi-o iert!
Voi reveni in forta, lucru cert!
Si iti voi arata curand
Ce tare sunt, ce mare sunt!
Dar pan-atuncea, dragul meu
Iertare vreau sa iti cer EU!
Si de mi-o vei da...de vei putea...
In lacrimi calde-o voi scalda!
Nimic nu-i mai de pret acum
Decat iertarea ta, iti spun
Si n-are pret in lumea toata!...
-
Prea ades suferim. Suferinta ne este atat de... nesuferita! Dar putem gasi, oare, un sens in ea?
Prin randurile mele vreau sa-ti aduc suferinta ''mai aproape''.
Suferinta
Suferinta, suferinta,
N-am dorit sa te cunosc.
Dar tu-mi treci peste vointa
Si tot vii, desi-ai mai fost.
Sufletul mi-e cicatrice
Si rani noi am peste tot.
Sub necrutatoare-ti bice
Zic de mult ca nu mai pot.
Am ramas sa plang o noapte.
Si-am zacut intins in pat
Chinuindu-ma de moarte...
Dar de tine n-am scapat.
N-am sa pot sa te induplec
Sa ma lasi macar un pic?
In curand am sa alunec
Si n-am sa ma mai ridic.
Prabusit in drum, pe pietre,
Poate-mi voi gasi odihna.
Stand, golit de sentimente,
Uit de soarta, bate-o vina!
***
''Suflet drag, esti ca o floare
Chiar si-acum, intins pe jos.
Dar... doar prin a mea lucrare
Florile primesc miros!''
-
Just for you
As vrea sa-ti dau ceva din mine,
Sa te sustin, dac-as putea...
Si tot gandindu-ma la tine,
Ti-am dat o zi din viata mea.
-
Pentru toate fetele de pe forum care isi doresc un sot sensibil, romantic si, mai ales,... comunicativ.
Te iubesc! Si de atuncea totul este minunat.
Toate lucrurile-n juru-mi, nu stiu cum, dar s-au schimbat.
Simt ca zbor, ma-nalt, iubito, pana dincolo de nori.
Sarutarile de-aseara n-au ramas fara urmari!
Soapte dulci si juraminte, nopti fierbinti, sudoare rece...
Nici nu stiu, cand sunt cu tine, timpul cat de iute trece.
Te admir, te-ador, te mangai, te sarut, te am... mai vreau!
Cupa plina de iubire pan' la fund cu tine-o beau.
Tu, printesa desfatarii, eu sunt robul ce-ti slujesc.
Cat as vrea sa am odata un prilej sa-ti dovedesc!
Sunt cuprins de pasiune, prins in a iubirii plasa...
Pentru ce doresti acuma ca sa fac curat prin casa?!
Eu vreau sa zbor printre stele, sa colind prin Univers,
Sa ma-ntorc apoi pe Terra doar cat sa-ti dedic un vers.
Sa-ti pun Soarele in palma, sa-nsir stelele pe ata,
Sa-ti agat in par comete... dar nu vreau sa merg in piata!
Scufundandu-ma-n oceane, sa-ti culeg perle din scoici,
De la doua mii de leghe sa te strig... tu sa te-ntorci...
Pasarele, flori si fluturi, e decorul ce-am visat.
Sa te-alint sub bolti de struguri... nu sub rufe la uscat!
Cum sa mai zbor printre stele, din iubire sa ma-nfrupt,
Cand mereu la doua zile-i cate-o treaba de facut?
Tu vezi: toate aceste vise vreau sa ti le-ndeplinesc.
Te rog, nu ma mai distrage: lasa-ma sa te iubesc!
-
Of, draga friend, m-ai emotionat, nu sunt critic literar, dar e atata candoare, simplitate si totusi profunzime in versurile tale. Si cum iubirea in sine e o poezie, de ce nu am elibera-o asa cum o simtim si o traim, nu trebuie sa fie impodobita neaparat in figuri de stil, epitete si metafore, pentru ca ea insasi este o metafora.
Da-mi voie sa raspund poeziilor tale printr-o alta, de dor, de drag si iar de dor, si iar de drag ... - acum da-mi voie sa-ti spun eu bine ai venit in club !- ... caci dragostea adevarata nu tine cont de bariere, ea trece dincolo de timp si spatiu, imbogatindu-ne viata si oferind un sens existentei noastre...
Iubirea mea, e miez de noapte
Imi este dor de-atale soapte,
Imi este dor de fiinta ta
Imi este dor .... dragostea mea!
Si spuneam eu ca ma incearca regretul ca fusul orar este de doar 24 de ore si nu voi avea posibilitatea de a fi mai mult timp cu voi impreuna, dar iata ca de 3 zile va port in sufletul meu, nu imi vine sa mai lucrez nimic, m-a captivat intru totul "familia mea de suflet", din cata iubire aveam, acum s-a inmiit!
De ce am facut aceasta precizare? Pentru ca am fericirea de a ma fi lasat purtata pe aripi de suflet de la un prieten la altul si vazand versurile tale, imi vine sa scriu, sa scriu, sa scriu ... de dor si de iubire - caci se poarta mana-n mana - asa ca o sa incep si in premiera mondiala o sa las sa curga in forma nemodelata ce simteam eu in timp ce zburam ... suflet langa suflet ... presimt ca va fi dragostea vietii mele ...
Te iubesc ca o dorinta
Poate asta mi-a fost scris
Sa fii singura fiinta
Ideal in al meu vis
Te iubesc inaltator
Doamne, cat de dulce e!
Nu e-n lume mai mult dor
Nici fierbibte dragoste
Te iubesc necontenit
Simt si vreau ca sa o spun
Din zenit tu ai venit
Facand tulbure al meu drum.
Te iubesc si e divin
N-am crezut ca o sa fie
Dragoste dar si mult dor
Intr-a iubirii imparatie.
Te iubesc nedefinit
Nimeni nu ti-ar spune asa
Caci de cand te-am intalnit
Imi surade inima.
Te iubesc - efervescent -
Sentiment ce mortii scoala
Nu gasesc medicament
Pentru inima bolnava.
Te iubesc - la tine vin
Vad in vis o adiere
Este chipul tau divin
Aducandu-mi mangaiere.
Te iubesc nepretuit
Tu esti tot si-n toate cele
Inceput esti si sfarsit
Calauza vietii mele.
Te iubesc din rasputeri
Forte cosmice ne leaga
Ce-am trait pana mai ieri
Vreau sa stie o lume intreaga.
Te iubesc electrizant
Cand te vad in fata-mi tremur
Ca de un impuls socant
Cuprinsa parca de cutremur.
Te iubesc si nu-i de-ajuns
Sa-ti arat a mea iubire
Timpul ce din veci s-a scurs
Aducandu-ti nemurire.
Te iubesc cat nu cuprinde
Zare-n zare infinitul
Din nimic un dor se-aprinde
Aruncand in foc pamantul.
Te iubesc atemporal
N-am nevoie nici de spatiu
Timpul trece ca un val
Eu nutresc un greu nesatiu.
Te iubesc precum lumina
Care-n lume da viata
Este oare a mea vina
Ca mi te-ai culcat pe brate?
Te iubesc in nopti senine
Tavalindu-ma prin astre
Sa m-arunc in neant imi vine
In sanul iubirii noastre.
Te iubesc ca un vulcan
Clocotind de energie
Tu razbati din subteran
Daruindu-mi-te mie.
Te iubesc la maximum
Mai mult nici ca se mai poate
As muri, dar nu stiu cum
Inima din piept mi-as scoate.
Te iubesc la nebunie
Tu te-nalti trecand prin mine
Si te-ndrepti spre vesnicie
Ia-ma dragoste cu tine!
Te iubesc primordial
Vantul poart-a mea iubire
Alergand din deal in deal
Ca sa dea lumii de stire.
Te iubesc instantaneu
Pana la dezintegrare
Asta este crezul meu
Si nu este de mirare
Te iubesc efervescent
O iubire in petale
Sentimente-ntr-un torent
Clocotesc curgand la vale.
Te iubesc transcedental
Numai tu poti intelege
E taria unui val
Ce-n iubire face lege.
Te iubesc - veni raspunsul
Starnit parca de ecou
Tu amplificai impulsul
Strigand : " te iubesc si eu!"
Te iubesc - e sfant cuvantul
Ce-n iubire da putere
Arde-n flacari absolutul
Mistuind a mea durere.
Te iubesc imaculat
Soare bland si clar de luna
Si-o voi face neincetat
Sub a timpului cununa.
Te iubesc de nedescris
N-o pot spune in cuvinte
Daca mi-ar fi interzis
M-as strica de tot la minte.
... si mai pot, dar astept provocari, parca in fiecare strofa as fi raspuns unei teme.
Va multumesc din nou ca existati si ca impreuna cautam sa scoatem tot ce e mai bun din noi, sa propovaduim iubire, sa semanam iubire sa iubim iubire.
Dragi prieteni va iubesc
Doniacris va spune asa
Vreau ca sa va multumesc
C-ati intrat in viata mea!
-
... si revin ca sa iti spun
Draga "friend", prieten bun,
Tot romanu' e poet,
Inimos si om destept!
Astept versuri sa mai scrii
De dor, iubire, bucurii.
Ai vazut ca nu e greu
E suflet din sufletu tau!
Multa bafta iti doresc
Si vreau sa-ti reamintesc
Forumu-i in sarbatoare
La poezia urmatoare!
Serios!
-
:) mi-a placut ce ai scris. promit sa raspund provocarii. bun venit versului tau!
-
Cu gândul la voi, botanistele singure, pasionate de frunze ce par fără viaţă.
Spune-mi, ce mai faci, iubito?
O, spune-mi ce mai faci, iubito!
Mai porţi in ochii tăi frumoşi
Surâsul vesel, plin de viaţă,
Ce-mi încânta de dimineaţă
Ochii mei mici şi somnoroşi?
Pe buze, oare-ai mai păstrat,
Din picuri de sirop de fragi,
Nectarul care-n clipe dragi
Cu voluptate l-am gustat?
Spune-mi, iubito, ce mai faci?
Mai ai în păr parfum de flori,
Ciorchini de struguri la ureche
Şi coapse fără de pereche?
Mai simţi în sânul tau fiori...?
Ecoul ne dădea răspuns
Când ne strigam iubirea-n munţi,
Prin rouă alergând desculţi
Şi-mbrăţişându-ne-n apus.
Spune-mi, iubito, tu nu uiţi?
Iar dacă-n minte ne-am aprins,
Să ne-aruncăm fierbinţi în mare
Şi să strigăm cu voce tare
Că ce-am trăit n-a fost doar vis!
Iubito, mai priveşti în zare?
Râzând sub picături de ploaie
Ţinuţi de mâini ne-am învârtit
Şi fericiţi nici n-am simţit
Sub noi pământul că se-nmoaie.
Iubita mea, tu n-ai fugit?
Mă uit de-atunci cu dor în urmă
Şi-ntr-un oftat îmi vărs amarul...
Pe buze s-a uscat nectarul
De când nu suntem împreună.
Iubito, iară facem anul!
***
Ţi-am scris acum - şi nu-i firesc
Să spun din ceea ce e-n mine! -
Ţi-am scris, căci vreau să ştiu de tine!
Da, da!!!
Sau poate... fiindcă te iubesc?!
-
draga Robert,
ti-am citit poezia si nu am putut sa nu remarc acel cuvant: "frunze" , evident, n-am putut sa ma abtin sa nu ma simt oleaca botanista si eu. dupa cum ai vazut (daca ai vazut), sirena, zisa si Lorelei, m-a innebunit cu frunzele ei, faceam ce faceam si tot la frunzele ei poposeam si o mai luam putin razna..ah, frunzele.
nu te supara, te rog, ca m-am bagat si aici un pic in seama raspunzandu-ti... :)
te astept sa mai scrii poezii frumoase!
cu prietenie,
m