Totul despre Iubire
Romanian discussion room => Psihologie => Subiect creat de: DIANA din 13 August, 2004, 05:47:29 a.m.
-
Se vorbeste des despre egalitatea dintre sexe. Grupuri de barbati considera ca locul femeii e la cratita (desi se pare ca barbatii sunt mai buni bucatari decat femeile ;)) in timp ce apar tot mai multe asociatii de femei care militeaza pentru drepturi egale cu barbatii. Ce parere aveti?
-
Nu as putea spune ca este egala barbatului ci as
numi-o ... diferita, nici superioara, nici inferioara...ci pur si simplu diferita.De ce ??? Pentru ca are trasaturi de caracter care nu sunt specifice totdeauna barbatului... intuitia de exempul, orientarea spre relatii ( se stie ca femeile petrec mult in compania altor femei si discuta mult), sensibilitatea, empatia, capacitatea de a vedea anumita lucruri mult mai in detaliu decat barbatul.
Parerea mea este ca nici nu ar trebui sa se puna in discutie o anumita egalitate deoarece daca ne uitam in Biblie, Dumezeu spune ca barbatul e responsabil de familia lui in fata lui Dumnezeu ( si apropo de asta se spune ca la judecata de apoi Dumnezeu ii va intreba atat pe sot cat si pe sotie ce au facut cu cel de langa el...adica " Dragul meu ti-am dat o sotie/sot ce ai facut cu el/ea ai ajutat-o sa creasca prin iubirea aratata sau ai frant-o.. va straluci el/ea in fata lui Dumezeu sau va fi ca o zdreanta... fiecare avem responsabilitatea asta constient sau inconstient ), el este capul dar asta nu contrazice un alt pasaj din Biblie care spune ca barbatul si femeia sunt stapani pe trupul celuilalt.
Daca totusi ma gandesc bine in fata Lui ca si fiinte create suntem egali ( nu-i iubeste mai mult pe barbati decat pe femei) dar in ceea ce priveste responsabilitatile incredintate suntem diferiti si felul in care suntem alcatuiti suntem diferiti...... In ceea ce priveste organizatiile de femei care militeaza pentru egalitate parerea mea este ca ele , dragile de ele se simt atat de neglijate si de neiubite incat inceraca sa atraga atentia cumva si pornesc de la ideea ca daca ar avea functii tot asa de sus puse ca si cum au uneori barbatii se vor simti mai bine..... nimic nu poate inlocui sentimentul ca esti iubit si acceptat asa cum esti, nici chiar o functie de presedinte.
-
mult timp m-am consideram o militanta pentru drepturile femeii, pentru egalitate!...apoi mi-a, dat seama ca de fapt militam pentru si numai pentru MINE...fiind femeie nu suportam gandul inferioritatii mele in fata barbatului. primul instinct a fost sa-mi dovedesc adevaratele puteri...si, fara ca ma macar sa-mi dau seama, am inceput sa abuzez de capacitatile mele intelectuale pentru a-mi consolida statutul. nu o data am fost pe punctul de a cadea in ridicol...si asta nu pentru ca as fi fraternizat cu milioanele de femei din lume, ci doar din caza propriei mele ambitii...
mi-am dat seama acum ca cine se straduieste prea mult sa dovedeasca ceva pledeaza de cele mai multe ori pentru o cauza pierduta...
lucrurile adevarate sunt in primul rand cele evidente...cum este faptul ca nu exista egalitate intre sexe!! femeia si barbatul sunt facuti pentru a se completa reciproc...chiar daca uneori au atributii comune. recunosc ca in anumite situatii un barbat isi poate insusi obligatiile femeii si invers, insa exista lucruri pe care cel mai bine le fac femeile, la fel cum unele meserii sunt ecxlusiv masculine.
stii ce face ca Pamantul sa se invarta? fireste ca stiti...v-o spune stiinta...eu va spun ca cea care mentine lumea pe linia de plutire e dragostea!...in lipsa ei totul s-ar narui. una si cea mai importanta dintre atributiile comune ale barbatului si femeii este mentinerea dragostei....dragoste de toate felurile, dar in primul rand dragsotea de cuplu. atata timp cat va exista cate o femeie pentru fiecare barbat putem spera in vesnicia spaciei umane...
in acest context, cred ca problema ridicata de acest topic e insignifianta...cei ce se afla de o parte sau de alta a baricadei (aparatori ai drepturilor femeii sau ai barbatilor) sunt impinsi numai de propria lor dorinta de afirmare si orbiti de egoism.
nu putem exista unii fara altii...femeia numai langa un barbat devine cu adevart femeie, iar barbatul numai printr-o femeie se simte implinit! nu exista relatii de vasalitate aici...exista doar binecuvantare! eu sunt recunoscatoare ca am fost creati asa!
-
Mai, dar pe site-ul asta chiar se intampla "ceva"!
Aici chiar si cel mai indiferent in probleme de religie, cand aude pe cineva spunand raspicat "Eu nu cred in Dumnezeu!", sare ca ars transformandu-se intr-un vajnic aparator al celor sfinte. Cand se pune problema sexului inainte de casatorie marsam cam toti pe autostrada virtutii si a puritatii, uitandu-ne propriul trecut, mai mult sau mai putin indepartat. Acum, cand vorbim despre egalitatea dintre femeie si barbat, iata ca fetele sunt primele cele care sar in a combate acesta opinie. Dar daca si un androgin vorbeste despre iubirea pentru barbati atunci, fratilor, cred ca a venit vremea cand mielul se pupa in bot cu lupul, soarecele cu pisica si... ginerele cu soacra. Si nu-i rau de loc!
Numai ca incep sa vad cum i se ridica din nou tensiunea lui Goddess cand o citi raspunsurile date aici. Cred c-o sa se intrebe daca nu cumva a nimerit din gresala pe site-ul sub acoperire al Miscarii de Integrare Spirituala in "Absolut" (MISA). Si-i dau dreptate, desi ea, a priori, nu are dreptate niciodata: nu crede in Dumnezeu, face dragoste cu prietenul si nu pricepe de ce noi o tot silim sa recunoasca (virgula) c-a ramas in continuare virgina. Anticipez deja raspunsul ei aici spunandu-ne franc si fara ocolisuri ca prefera pozitia "femeia deasupra".
Te rog mult, Goddess, iarta-ma si nu-mi purta pica pentru ceea ce am spus. N-am facut-o cu rautate si te rog ingaduie-mi sa folosesc in continuare imaginea ta de "Gica Contra". Goddess poate reprezenta sinceritatea pura, realitatea imediata versus realitatea virtuala, Conu Leonida fata-n fata cu reactiunea. Trebuie sa-ti marturisesc ca-mi esti simpatica. Ma ierti?
"Cum le stii, tu, Bibicule!"
Ce mai poate insa spune un barbat in fata acestei avalanse de raspunsuri frumoase? Daca mi s-ar sui la cap si as incepe sa spun ca femeia a fost sub barbat de cand lumea si pamantul si asa trebuie sa ramana in veci, dac-as spune sus si tare ca femeia trebuie sa taca si sa-si vada de cratita, ca la altceva nu se pricepe, dac-as consimtii si eu ca femeia trebuie din cand in cand altoita fiindca... "stie ea de ce", dac-as aminti rugaciunea pe care o faceau pe vremuri evreii cand multumeau plini de recunostinta lui Dumnezeu ca nu i-a facut... femei si as mai si rade la bancul cu intrebarea "De ce ajunge femeia din bucatarie in sufragerie? Pai daca i-ai lasat lantul prea lung!", atunci... ati intoarce imediat foaia si ati navali cu toate asupra mea desfiintandu-ma. Apoi m-ati urmari peste tot pe forum si m-ati arde ori de cate ori m-ati prinde. Ba si mai rau ar fi un boicot impotriva topicurilor lansate de mine. Cum ar fi ca nimeni sa nu-mi mai citeasca poeziile? Nu, nu, ar fi prea mult! Va implor, nu-mi faceti asta! N-as putea suporta! :'( :'( :'(
Dar eu va iubesc si nu voi spune niciodata asemenea porcarii! VA JUUR!
Dragii mei, prin ceea ce am facut am urmarit totusi ceva. Stiti ce? Am vrut sa atrag atentia asupra necesitatii existentei organizatiilor feministe. Cel putin dintr-un anumit punct de vedere, aceste miscari isi au rostul pe lumea asta. Cine credeti voi ca a militat pentru obtinerea dreptului la vot al femeilor? Sau pentru sanse egale cu cele ale barbatilor la angajare. Sau pentru dreptul lor de a avea acces la educatie. Sau sa aiba dreptul sa candideze pentru functii de conducere ori de demnitate in stat. O femeie primar ar fi chiar cel mai rau lucru posibil? Cine va atrage atentia asupra voilentei domestice daca nu ele? Barbatii? Sa fim seriosi. De ce-ar face-o!
Priviti, va rog, catre tarile musulmane radicale, acolo unde femeile sunt privite doar ca mijloace de perpetuare a speciei sau roabe ale barbatilor lor. La hindusi, in unele locuri din India, am citit ca la moartea unui barbat nevasta lui este fain frumos arsa de vie impreuna cu mortu' pentru al insoti pe "domnul ei" si pe lumea de dincolo, spre ai sluji. Iar in cazul in care copiii nu sunt suficient de mari ca sa-si poarte singuri de grija... sunt "trimisi" si ei cu parintii lor. V-ati ingrozit deja? Ma opresc, nu va chinui mai mult. Amintesc doar campania care e-n plina desfasurare aici, in Spania, impotriva discriminarii femeii din punct de vedere al salariului primit. Da, pe acelasi post, o femeie e platita mai prost decat un barbat. Si asta se intampla in Occidentul zilelor noastre, in plina democratie si intr-un stat care se vrea de drept.
Multe drepturi de care va bucurati voi, iubitele noaste consoarte, au fost obtinute cu multa lupta de organizatiile pe care azi le privim cel putin cu nepasare. Parerea mea e ca asemenea miscari ar trebui sustinute in atingerea unor scopuri nobile.
***
PS1: Recitesc ceea ce-am scris si nu-mi vine sa cred c-am putut sa fac una ca asta. Eu, un barbat care se da "cocos" in viata cea de toate zilele, m-am gasit sa fac pledoarie pentru drepturile femeii. Si asta, in fata unor femei pe care incerc sa le conving. Sa ma trazneasca daca mai inteleg ce e si-n capul meu!
PS2: Uneori spun lucrurile sub forma de gluma dar va asigur ca intotdeauna in spate exista ceva ce trebuie observat. Va iubesc, din suflet. :-*
-
Intreb: ce face ca femeia sa fie in mare parte exclusa din anumite cercuri, de pilda Masoneria? De ce o femeie are sanse infime fata de un barbat sa ajunga presedinte de stat sau, la un nivel mai mic, sa ocupe un post de conducere intr-o intreprindere? Cine si cand a stabilit aceste reguli, fie ele si nescrise?
-
" De ce o femeie are sanse infime fata de un barbat sa ajunga presedinte de stat sau, la un nivel mai mic, sa ocupe un post de conducere intr-o intreprindere?"
... Pai se considera ca femeia este mai flexibila...poate fi nehotarata...dusa de nas sau...nehotarata in comparatie cu un barbat...de aceea domnii au sanse mai mari in fata candidaturii unei functii in stat ...
Problema e ca inca din inceputuri au fost diferente intre sexe..iar religiile confirma asta.... cred ca religia musulmana dovedeste cel mai bine asta...
-
Inteleg din raspunsul tau ca femeia e mai slaba decat barbatul. Totusi, istoria spune ca Eva l-a corupt pe Adam sa muste din fructul oprit. Cum stau lucrurile?
-
Egalitate!
Cand este vorba de astfel de subiecte, femei vs barbati, fumatori vs nefumatori, niciodata nu se poate pune problema egalitatii!
Femeia si barbatul cred ca sunt egali din punctul de vedere ca sunt toti oameni:)! Sau ar trebui sa fie! Asta este o alta discutie!
Se poate analiza pe mai multe planuri aceasta egalitate:
1. Familie
Nu vreau sa ma gandesc la barbat si femei ca si fiind egali! Ma gandesc la ei ca si complementari! Adica se completeaza unul pe celalalt!
2. Profesie
Initial fiecare are drepturile pe care si le-a castigat, prin studii, prin experienta, prin ceea ce a realizat!
Ulterior fiecare are drepturi in functie de responsabilitati!
Mai pot fi discutatesi alte planuri!
Ca si concluzie! Fiecare OM se naste cu drepturi si obligatii egale si moare cu drepturile si obligatiile care si le-a ¨insusit¨ de-alungul vietii!
Pietro
-
Pietro, te provoc la o analiza si la un raspuns mai profund! Hai, stiu ca poti!
-
Curios lucru si mintea omului! Habar n-am cum in dupa-amiaza asta mi-a zburat gandul aici si mi-am adus aminte de sefa mea, de pe vremea cand lucram in Romania. Eu, director intr-o organizatie multinationala, cu multiple responsabilitati pe cap, dar ea vicepresedinta si membru fondator. Si tot pe capul meu.
Ca o paranteza va spun ca ei ii datorez in cea mai mare masura faptul ca acum sunt in strainatate, dar nu detasat in interes de serviciu, cum ati putea crede, ci renuntand la munca de birou pentru munca de jos. Si aici nu vorbesc de ''Tarile de jos''. Da, pur si simplu m-am saturat si am plecat!
Multe lucruri din acea perioada le am inca proaspete in minte, desi au trecut de atunci 20 de luni. Un lucru insa, in tot acest rastimp, il uitasem cu desavarsire. Si azi, absolut curios, mi l-am amintit.
In destul de multe ocazii sefa-mi arunca vorba: ''Voi, barbatii...!''. Desi erau lucruri care ma priveau exclusiv pe mine, ea arunca referiri la ''toata specia''.
''Barbatii...!'' Cand o auzeam simteam ca ''m-apuca dracii''. (Absolut dezagreabila expresie dar trebuie sa recunosc ca ea reflecta cel mai bine ce simteam eu atunci.) Ea nici nu banuia ce reactie imi provoca pentru ca, fiindu-mi sefa, ma stapaneam INTOTDEAUNA. Avand cu vreo 5 ani mai mult decat mine, si fiind inca nemaritata, aveam motive sa cred ca ne ura, pe noi, sexul frumos.
Fetelor, daca auziti un barbat spunand ''Voi, femeile...!'', puteti fi sigure ca aveti de-a face cu un mojic si un mitocan. Evitati-l! Dar si voi, baieti, de-ntalniti o fata cu aere de ''Voi, barbatii...!'', fugiti cat va tin picioarele. Asta, doar in cazul in care nu sunteti masochisti, fani ai stilului ''domination''. (Acestora din urma regret ca le ofer aici momente de extaz.)
Ce mi-a fost dat sa traiesc de la aceasta fiinta n-am indurat nici de la zece barbati! Si vreau sa va spun ca am adunat ceva ''meciuri'' in viata, pana acum. Mai grav e ca o facea absolut inconstient! Desi am purtat la sfarsit o discutie cu ea, tot nu intelege de ce am plecat ''de la bine''. Va spun cu mana pe inima: sunt de doua mii de ori mai fericit azi, cu toata tragedia pe care o traiesc aici! (Nu plangeti, va rog!)STOP!
Despre abuzul de putere, sau cel spiritual, putem vorbi altadata. Merita un spatiu separat. Daca cineva va dori sa deschida un asemenea topic il asigur ca voi posta lucruri interesante acolo. Daca nu, atunci poate ca voi deschide subiectul eu, dar nu chiar acum.
In alta ordine de idei, este de stiut faptul ca noi, barbatii, avem o reala slabiciune pentru voi, femeile. Daca stii cum sa-l iei pe barbat poti face ce vrei cu el. Te asculta precum un catelus in lesa.
Noi nu putem, in mod normal, refuza usor o femeie. O rugaminte venita din partea ei si facuta asa cum stie ea nu va fi refuzata NICIODATA. Nu spun ca noi, barbatii, suntem niste prosti. Stim foarte bine ce se intampla dar nu ne putem impotrivi.
Daca atunci cand ii faci o rugaminte ii si lauzi calitatile ''incontestabile'', pe barbat il vei avea la picioare. Exemplu: ''Oh, draga friend, te rog, fa tu lucrul acesta fiindca tu stii sa-l faci cel mai bine!'' Sau: ''Cum il faci tu nu-l face nimeni!'', ''Ai vazut data trecuta ce lucru extraordinar ai facut. Eu n-as fi putut face lucrul acesta niciodata!" Si, de aici, o multime de variante.
Lauda-i barbatului inteligenta, puterea sau ce-oi mai vrea tu, minti daca este cazul, exagereaza sau pur si simplu fabuleaza dar vei obtine ceea ce vrei, negresit! N-am taste la calculator cate ocazii d-aste am trait. Am prestat perfect constient, si-n acelasi timp razand copios de mine, ore suplimentare, zile libere sacrificate, hartii, rapoarte, programe, strategii, discutii, demersuri, aprovizionare, curatenie... nu stiu ce n-am facut! Si toate datorita lui: ''Cat de bun esti tu, friend! Nici nu-mi pot imagina cum ar fi viata aici fara tine. Cine ar stii sa faca ceea ce faci tu?''.
Da, se poate profita de pe urma slabiciunii noastre pentru voi dar sa stiti ca nu este frumos ceea ce faceti!
Referindu-ma la Adam si Eva, aproape ca inclin sa cred ca daca Eva era barbat, Adam n-ar fi pacatuit niciodata!
Probabil ca va urma.
-
E magulitor ca un barbat sa ne recunoasca noua, femeilor, puterea de a-i invarti pe masculi pe degete! Sper ca tot mai multe femei vor deveni constiente de armele pe care le au pentru a obtine ceea ce vor, in ciuda faptului ca suntem considerate a fi sexul slab. Ei, uite ca nu e chiar asa si ne-o demonstreaza tocmai un barbat! Si daca vom invata sa folosim aceste arme, poate ca nu ne vom mai smiorcai atata din cauza nedreptatilor (mai mult sau mai putin obiective) pe care le suferim din cauza lor. Curaj, fetelor!
-
Oh, zei! Strapungeti-ma cu traznetele voastre! Mi-e mai usor sa indur focul iadului atingandu-mi talpile decat acest ras plin de satisfactie al femeilor.
Tu, Mare Zeus, indura-te si curma odata firul vietii mele nedemne, aruncandu-mi sufletul in Sheol si scapandu-ma de aceste chiote mult prea stridente.
Tu, Bachus, niciodata nu mi-ai fost drag, dar acum alerg cu convingere inspre tine. Primeste un biet fugar insetat, evadat din ''Tinutul Femeii Absolute'' si care cauta la tine un refugiu. Da-mi sa beau vinuri vechi si nobile sau posirci ieftine, nu sunt pretentios! Numai garanteaza-mi acea salvatoare stare de coma profunda.
Hei, Apolo! Eu sunt cel ce te striga! Da, nenorocitul care sta pe buza stancii cu bolovanul acela spanzurat de gat. Acopera-ma cu valurile tale si trage-ma in jos, in abis. Poate ca asa, atarnat cu picioarele in sus, o sa-mi vina mintea la cap, chiar daca va fi cea de pe urma. Atat te mai rog, ca o ultima dorinta: indeparteaza de la mine toate sirenele!
Atlas, prefa-te ca te impiedici si scutura o data pamantul, atat cat sa cad de pe el. Arunca-ma astfel din imparatia ta in bratele lui Cosmos. Prefer exilul pe una din planetele sale, oricare, numai Venus sa nu fie!
Iar tu, Ares, zeu al razboiului, citeste sentinta cuvenita dezertorilor caci, recunosc, mi-am pierdut curajul si barbatia.
Numai tie, Afrodita, nu-ti cer nimic. De la tine insa mi se trag toate!
-
Iata-ma prietenul femeilor si aparatorul drepturilor lor, mai multe si mai importante ca ale noastre, ale barbatilor. (N-ar fi chiar asa rau, daca la iesire nu m-ar astepta cativa baieti sa discutam.) Vreau sa va asigur insa ca nu mi-am spus aici inca ultimul cuvant. Sa lasam acum femeilor un ragaz sa se bucure.
Partizane ale razboiului dintre sexe, va rog, incetati aceasta lupta pentru suprematie. Ea nu-si are rostul. De ce? Va voi spune mai tarziu.
Pana atunci, multumiti-va cu dragostea pe care v-o purtam. :-*
-
Vaaai, ce rau te-am aprins! Ideea initiala a acestui topic nu a fost nici pe departe cea a dovedirii suprematiei vre-unuia din sexe. As fi vrut, mai degraba sa aflu care este limita fiecareia. As fi vrut sa aflu parerea altor oameni in privinta rolului sotiei si a rolului sotului in casnicie. E important sau nu ca femeia sa fie supusa barbatului? Se mai tine cont de "barbat = capul familiei" sau e doar o conceptie demodata? Sigur, discutia a capatat multe alte valente. imi cer scuze daca am lasat loc de interpretari necuminti!
-
PENTRU TOATE FEMINISTELE: daca vreti sa ne fiti egale noua, spargeti bolovani cu tarnacopul, lucrati in minele de carbune cele mai murdare, in santierele cele mai mizerabile, in pecinginea din uzine... carati mobila, taiati lemne, carati sacosele grele cand va intoarceti de la piata, murdariti-va de ulei cand reparati masina, sculati-va de pe scaun cand vedeti un barbat in autobuz sau tramvai, aduceti-ne flori, umpleti-ne de cadouri si de bijuterii, luati-ne in brate la voi cand ne sarutati...
Si in schimb, lasati-ne pe noi, barbatii sa stam acasa si sa ducem o viata de sultani... atata to, doar sa va gatim, sa va facem mancare.In rest, dupamasa vrem doar meciuri de fotbal... Sa ne menajati ca suntem "finuti si sensibili"... faceti voi lucrurile cele grele, vreti egalitate, nu ?
Morala: femeia isi are rostul ei in societate, isi are un rol bine stabilit, conform caracterului ei mai finut, sa zic .Nu e un rol mai prejos decat al barbatului, doar diferit... schimbarea aceasta de roluri nu poate duce la nimic bun pentru femeie, dupa cum sper ca am demonstrat mai sus ;D
-
Pietro, mi-a placut raspunsul tau.
Se completeaza unul pe celalalt!
Nu cred ca trebuie sa demonstram egalitate sau superioritate. Suntem astfel facuti incat impreuna sa ne simtim intreg, pentru a fi fericiti.
-
... nu conteaza sexul ... tot oameni suntem cu totii ... si din cate stiu din Biblie toti oamenii sunt egali in orice ... diferenta intre sexe nu are legatura cu creierasul sau cu altceva...
-
;D M-as mira sa gasesti in Biblie ceva care sa dea de inteles ca oamenii sunt egali intre ei, si mai mult, ca femeia este egala barbatului! Dar daca gasesti un asemenea pasaj, te rog sa mi-l redai si mie.
-
ok talkie:) defapt eram sigur ca era asa:) hai acuma ca tot v-am facut complimente nu te lua de mine:))
-
Lorelei, presupunand ca dupa cateva luni de la prima nastere a ta ramai din nou insarcinata, ce solutie alegi: sa faci avort pentru ca o alta nastere, o noua pauza iti pericliteaza cariera, chiar daca un avort te face responsabila de un pacat in fata lui Dumnezeu sau renunti din nou la cariera, chiar sperand sa poti relua totul de unde lasi, pentru a-ti creste si al doilea copil? Si ciclul se poate repeta. Ar mai fi a treia varianta care ar incalca alte legi firesti si ar fi la fel de absurda: sa renunti la a avea o viata sexuala, o viata de familie.
Eu cred ca orice efort am depune noi ca femei sa ne afirmam in cariera, in societate, in lume, tot nu ne va fi incununat asa cum ne incununeaza copiii nostri, sotii nostri. Si atunci de ce sa ne dezicem de cea mai formidabila calitate a noastra, cea de a purta in pantece copii?
Apoi, se spune ca in spatele fiecarui barbat de succes se afla o femeie puternica. Biblia spune ca barbatul e capul iar femeia este gatul. Asta nu inseamna nici umilinta, nici nevoia de supunere prin forta, nici superioritate insotita de dispret. Stii, era o vorba pe care o voi spune in termeni mai decenti :) : "Daca baba avea un testicul, mergea la razboi!". Cam asa e! Am mai spus-o: lucrurile in lumea asta au un mers firesc. Un mers bine stabilit. Ce, bunicile noastre avea pretentii se afirmare pe scena politica? Si-au vazut de casa, de copii, de cratita, si pentru asta nu li s-a cerut nici sa mearga la coasa, nici sa lucreze in mine. Si nici nu au fost dispretuite sau desconsiderate. Dimpotriva! Crezi, oare, ca oamenii au fost mai putin intelepti pe vremea aceea?
-
Indraznesc a completa la cele spuse de Diana. De ceva timp, adica de vreo 5 anisori, nu mai merg la serviciu asa cu ,,carte de munca'', merg doar in regim de colaborare, caci meseria mea mi-a placut, a fost si este ca un microb.
Intreruperea activitatii a fost un adevarat calvar. Imi era teama sa nu pic, eram foarte nervoasa, casunam pe sarmanul copil care era nevinovat.Odata cu trecerea timpului am invatat sa ma educ, mi-am propus si-un slogan;,,decat o inginera prost pregatita, mai bine o menegera de familie de succes''. Asa m-am considerat, menegerul familiei.Mi-a prins foarte bine sloganul. Asa am vazut ca familia mea zambeste mai des.Cand aveam serviciu nu prea aveam timp sa bucataresc trei feluri de mancare. Dulciurile erau doar la sfarsitul saptamanii. Erau multe goluri, goluri pe care le-am umplut odata cu trecerea timpului.
Sunt o femeie libera, multumita, am prietenii mei cu care marg la o terasa, plaja, cumparaturi, merg la sali de intretinere , pot oricand sa-mi cumpar o rochie dorita, un parfum care-mi place. Nu ma constrange nimeni. Nu am avut impus un alt stil de viata. Nu sunt o sluga.
Nici nu vreau sa fiu egala cu sotul meu, daca as avea acelasi job ca el mi-ar fi rau de mare. Daca n-am avea principii asemanatoare, calitati si defecte care sa se uneasca am fi in sala de judecata pentru divort si partaj.
-
Diana - de ce trebuie sa vezi totul atat de transant: ori alb ori negru! Pai eu aleg o alta a treia varianta, pana in momentul in care imi doresc cu adevarat un copil: contraceptia. De ce sa vreau sa renunt la viata sexuala doar pentru ca nu vreau un copil sau nu mai vreau un copil? In secolul nostru mi se pare absurd ce spui.
Eu cred ca orice efort am depune noi ca femei sa ne afirmam in cariera, in societate, in lume, tot nu ne va fi incununat asa cum ne incununeaza copiii nostri, sotii nostri.
Dar cu evolutia personala cum ramane? Cu drumul spre tine insuti, cu cautarea de sine, cu aspiratiile, visurile noastre? Le sacrificam pe altarul familiei? De dragul regulilor care spun ca femeia trebuie sa fie in primul rand mama si sotie si apoi femeie. personalitate individuala? Sau indiferent de ce visuri, aspiratii avem, trebuie sa "alegem" sa fim ceea ce se asteapta de la noi sa fim, lasand "prostiile" la o parte? Pentru mine nu sunt prostii, sunt lucruri importante, vreau sa fiu in primul rand om (femeie in particular) si apoi pot fi si sotie sau mama si cred ca exista si cale de a le impaca la un moment dat. Adica sa nu ma anulez ca personalitate sacrificandu-ma pentru sot si copii pe care ii voi uri incopnstient pentru asta, oricata iubire le voi arata. In fine, sunt multe de zis, dar fiecare simte in felul lui/ei probabil. Mi se pare insa reductionist sa ma definesc ca om, ca femeie, prin a ma marita si a face copii.
Maria,
nu ti-e teama ca vei descoperii intr-o zi ca golurile pe care spui ca le-ai umplut le-ai umplut de fapt cu lucruri despre care te-ai convins ca sunt esentiale pentru tine dar de fapt nu sunt? Oare chiar asa important sa fie ca cei din jurul tau sa aiba trei feluri de mancare si desert in fiecare zi? Poate ca se pot multumi si cu doua si cu desert gatit la sfarsitul saptamani? Spui ca nu vrei sa fii egala barbatului pentru ca daca ati avea acelasi serviciu ai avea rau de mare. Dar de ce obligatoriu sa aveti acelasi serviciu? Nu poti sa ai un altul care sa-ti placa? Si care sa te implineasca?
Eu cred ca femeile si barbatii nu sunt egali, insa in cu totul alt sens, adica fiecare este "mai bun" (impropriu spus) in altceva, femeile au o intuitie deosebita, o sensibilitatea aparte, uneori o luciditate mai mare decat barbatii, barbatii au forta fizica, au o minte mai organizata etc. E ca si cum ai vrea sa compari strugurii cu visinele sau mai stiu eu ce. De acord ca nu sunt egali, dar asta nu inseamna ca rolul femeii trebuie sa se limiteze la a face mancare, a pastra casa curata si a avea grija de copii. Nici pe departe.
-
Nu Lorelei. Felurile de mancare sunt doar asa o parte a povestirii, in realitate am aspiratiile mele. Oare numai joburile ne pot implini? Oare ne simtim impliniti numai cand colega sau seful din biroul alaturat ne vorbesc de bine?
Serviciul meu mi-a fost placut mereu. M-a implinit atunci cand eram ,,in foc continuu'', acum ma multumesc ca mai pot colabora si asta din vina ,,microbului'',...dar ma simt totusi mult mai bine m-am obisnuit cu statutul de ,,meneger al familiei''. In primul rand pot sa-mi dedic mai mult timp familiei si finutei mele(fetita despre care v-am povestit), asta-i un motiv extrem de implinitor pentru mine. Pot si-am invatat sa multumesc mai usor, am invatat sa cunosc si sa apreciez mai mult ce este langa mine.
Copii mei(baietelul si finuta) ma implinesc mult. Sunt sigura ca sunt mai implinita asa, fara ca numele meu sa fie scris undeva. Crezi ca daca numele mi-ar fi scris pe vreo culegere de matematica, roman sau carte cu benzi desenate, m-ar implini mai mult? Poate vei rade de ceea ce vreau sa spun dar cand istoria se v-a mai schimba, de mine se v-a uita prima. As mai zambi doar cand cei ,, vechi'' si-ar amintii de mine,...si-as fi mahnita!
Scuza-ti-ma dar am impresia ca femeia nu mai este acum femeie,...femeia este doar o MODA! N-am mai auzit demult versuri in care femeia sa fie asemuita cu o fiinta dumnezee, acum femeia-i doar ,,cariera''.
-
Nu, Maria, eu nu vorbeam de cariera, sau nu in primul rand. Dar lasand la o parte felul in care ne implinim fiecare, ceea ce mi-e greu sa accept este, de pilda, de ce musai femeia trebuie sa fie responsabila de cresterea copiilor si nu sa imparta aceasta "sarcina" (bucurie, cum vrei sa-i spui) cu barbatul. De ce musai ea trebuie sa-si ia concediu de maternitate si dupa ce nu mai alapteaza (hai sa zic ca in primele luni are "scuza" asta), de ce musai ea trebuie sa faca mancare in casa si curatenie? Doar pentru ca femeia a facut asta in mod traditional? Ei si? Ce? Toate treditiile sunt bune? Nu zic sa le faca barbatul pe toate, spun doar sa se imparta in mod egal.
Altfel ma voi intreba daca nu cumva barbatul de langa mine numai asta a vazut in mine, faptul ca are cine sa-i creasca copiii, ca va gasi mancare gatita seara cand vine acasa si ca nu trebuie sa-si faca griji in privinta curateniei. Oare nu sunt eu cu mult mai mult decat o menajera-dadaca (hai sa adaugam si amanta)?
-
Lorelei, nu vad lucrurile in alb si negru dar incercam sa discut care ar fi prioritatile intr-o casnicie. Chiar Biblia spune ca o femeie vrednica "face camasi si le vinde si da cingatori negustorului" (Proverbe 31:24), adica stie sa faca bani. Dar tot in Biblie scrie "Cine isi tulbura casa va mosteni vant si nebunul va fi robul inteleptului: (Prov. 11:29). Cu alte cuvinte, cel care isi neglijeaza casa sau are alte prioritati va avea de pierdut. Sigur, putem crede ca le putem face pe toate cu succes, ca putem avea suficienta grija de toate, si de cariera, si de familie. Insa viata e oarecum altfel si atunci suntem pusi in situatia de a lua hotarari drastice.
Imi spui de contraceptie. Nici un mijloc de contraceptie nu este 100% sigur. Deci accidente pot avea loc. Si tot in fata unui asemenea impas ai fi pusa. De asta nu am luat in calcul o asemenea solutie.
Ok, sunt de acord cu realizarea profesionala inainte de casatorie. Dar deja cand faci acest pas, e cazul sa iti schimbi mult viata.
Sa iti urasti copiii pentru ca nu te-ai realizat profesional deplin mi se pare totusi o aberatie pe care cred ca nici tu nu o crezi cu tot sufletul.
Un scriitor american a facut o lista a prioritatilor din viata unei femei casatorite. Pe lista lui, activitatile din afara familiei, a caminului, erau puse pe locul 6 , ultimul, de altfel. Si cu argumente foarte puternice.
Evolutia personala poti sa o realizezi si in cadrul caminului, insa in situatia asta cred ca trebuie sa renunti intr-o masura destul de mare la laurii veniti din afara.
Discutam dar numai atat cat ne simtim bine. Daca la un moment dat discutia iti va crea o stare de discomfort, voi prefera sa o incheiem. N-as vrea sa pierdem compania ta pe aici. :-*
-
Nici un mijloc de contraceptie nu e sigur 100%. De acord. Si totusi... sansele sa ramai insarcinata daca te protejezi cum trebuie (sa nu uitam ca pentru o parte din accidente exsista si pilula de a doua zi) sunt cam ca la loterie. Si hai, castigi o data, dar a doua oara... mai castiga si altul. Mi se pare o aberatie ideea de a renunta la viata sexuala daca nu vrei copii. In fine, aspectul e mai putin important. Revenind la subiect, oricate statistici va face vreun cercetator vreodata ele nu vor reflecta dorintele si nevoile reale ale femeilor, ci poate mai degraba fricile si complexele lor. Ce vreau sa spun prin asta? Ca o multime de femei "aleg" sa fie sotii si mame bune (in sensul de care vorbiti voi, eu cred ca poti fi sotie si mama buna si altfel, dar poate ca vom deschide un alt topic pentru asta) de teama fie ca barbatul le-ar parasi daca nu fac asta (cum sa fie fericit barbatul daca n-are zilnic mancare calda, copiii spalati, calcati si hraniti la ore corespunzatoare, eventual ziarul dimineata si meciul seara la tv - trivializez un pic, desigur, dar esenta ramane), fie ca le bate Dumnezeu, fie ca nu se impaca cu imaginea de sine si mai pot fi alte o mie de cauze. Si aici vorbesc de tipul de sacrificiu de care vorbiti voi, sa renunti la tot pentru ca trebuie sa fii intai de toate sotie si mama.
Cat despre a-ti uri copiii, repet ce am zis in postul anterior, eu vorbeam cumva de o rafuiala inconstienta, poate e mult spus ura, desi nu sunt sigura, dar repet, inconstienta, si care probabil in 99% din cazuri nu iese la iveala niciodata pentru ca sunt aparari mult prea puternice acolo. Cum sa iti urasti copilul? Dar un strain care te-ar obliga sa renunti la o multime de lucruri pentru el l-ai putea uri (repet, poate e mult spus, dar resentimente exista)? Ei, la fel ai putea sa ai niste resentimente fata de copil pe care inconstient il invinuiesti de toate neimplinirile tale, dar sentimentele astea sunt reprimate pentru ca nu poti accepta ca fata de un copil ai voie sa ai si alte sentimente in afara de iubire nemarginita si neconditionata. La asta ma refeream si sunt convinsa ca se poate intampla asa.
Iti spun si tie ce i-am spus si Mariei, nu ma refer strict la cariera, insa sigur ca e importanta si poate exemplul cel mai comun, pot fi o multime de alte neimpliniri sau lucruri (in sens larg) la care renunti pt sot si/sau copil.
N-am inteles exact ce-ai vrut sa zici cu ultima fraza. Mie nu-mi creeaza vreo stare de discomfort discutia. Dar daca de fapt tie iti creeaza ai dreptate o putem incheia oricand. :)
-
Eu nu sunt nici dadaca nici menajera Lorelei draga. Stau si ma-ntreb daca sutele sau poate miile de femei casnice care citesc aceste randuri cum ar trebuii sa se simta, inutile, neimplinite? Imlinirea care este o stare si la fel ca si celelalte stari difera de la temperament la temperament. Nu ne poate implini pe toate acelasi lucru. Nu suntem copii xerox.
Eu imi imaprt treburile cu sotul si copilul meu. Fiecare avem atributii in casa, in familie. Eu ma simt imlinita, nu-mi lipseste nimic si ma repet ca nu-s sub papucul nimanui. Atunci cand am hotarat sa-mi intrerup activitatea am facut-o in comun, am analizat situatia si problemele si-am hotarat ca-i necesar ca sotul meu sa-si schimbe profesia sa se recalifice. Asa ca s-a inscris la ce-a de-a doua facultate asemanatoare cu prima, apoi s-a recalificat, a aplicat pentru un serviciu mai bun. Toate acestea ma implinesc din nou. Acum este un bun inginer si lucreaza la una din marile companii din America(as putea spune din lume). Ca o paranteza Lorelei draga, nu-l intreb niciodata, ori de cate ori luam legatura, cum ii merge cu leafa, il intreb daca este apreciat. Vreau a-ti spune ca-mi salta inima de bucurie cand il vad ca zambeste.
Acum voi face un salt si voi spune ca-i chiar musai sa fi casnica atunci cand esti in concediu de maternitate.Alaptarea este chiar necesara. Laptele matern este atat de unic, natural incat nici un alt surogat nu-i ia locul. Femeile care-si iau copilul de la san sub diferite pretexe, ca sanul se lasa sau ca nu-i hranitor, sunt niste criminale in timp al propiului copil. Bebelul are in laptele matern tot ceea ce este necesar pentru o dezvoltare normala prezenta si-n timp. Acolo gaseste anticorpi, vitamine si chiar apa, potolindu-si astfel si setea.
Acum un nou salt si o intrebare. Crezi ca bucatareasa care a lucrat intai la restaurantul din cartier la plamadit de mici iar acum la Hilton este o femeie implinita? Nu stiu de ce dar pentru foarte multe femei implinirea consta in partea materiala, acea parte in care poate sa-si cumpere parfumul x, sau rochia y si nu in evolutia profesionala. Cred ca tot viata VIP-lor este cauza. Multe chiar foarte multe confunda implinirea cu provocarea.
Lorelei draga, de ce nu-ti place sa fi responsabila in ghilimele de cresterea copilului?! Nu crezi ca mai tarziu vei fi bucuroasa de investitia ta? Mult mai multe priviri si mult mai multe persoane iti vor aprecia ,, efortul''.In rezultatul finit se v-a vedea inteligenta, puterea, demnitatea si frumusetea ta sub toate aspectele. Am omis a-ti spune ca pot sa-mi pun daca vreau si menajera dar pentruca sunt foarte pretentioasa in ale curateniei, persoana angajata s-ar simti jignita si urmarita poate chiar timorata de prezenta mea, asa ca decat sa fac pe cineva sa se simta prost mai bine renunt.Sa sti draga ca nu ma simt deloc ostenita sau in jug atunci cand dau cu aspiratorul sau gatesc, cand starng masa, calc sau apretez. Dupa ce-mi termin treaba merg si la cosmetica, sala, cafea sau cumparaturi cu familia sau dupa caz cu prietenii. Nu rare au fost si sunt momentele in care sotul meu m-a asteptat cu masa in timp ce eu eram la cumparaturi. Uite zambesc, mi-am adus aminte de un pranz romantic, atunci cand stateam cu chirie, ne era greu iar bunatatea noastra de pranz era fasole. Pai a asezat sotul meu o fata de masa alba si scrobita, pe masa lumanari intr-un sfesnic de portelan, tacamuri si farfurii bine spalate, si sanatoasa fasole, meniu principal. Bautura a fost o visinata mai veche uitata prin casa, visinata servita dupa masa cu multa dragoste. Asta-i doar un episod din cei 13 ani de casatorie, fara sa imit si sa joc rolul nimanui. Pot sa spun SUNT IMPLINITA!
-
Uf.. Fetelor!
Cred ca nu e vorba nici de cariera, nici de copil..
Ci e vorba de: esti supusa barbatului, sau esti egala lui ? Barbatul doar pretinde/asteapta si esti fericita sa ii oferi, sau ofera si el atentie si iubire si e fericit sa ofere ?
Cum e :) ?
-
Eu as intreba altceva: ce asteptati voi barbatii din partea noastra, a celor cu care vreti sa va petreceti restul vietii? Sunteti dispusi sa ne considerati egalele voastre sau asteptati supunere? Ati suporta ca sotia sa aduca in casa tot atati bani sau chiar mai multi, sa aiba o viata sociala mai plina ca a voastra? Ati suporta ideea ca sotia sa angajeze o dadaca pentru copil pentru a se putea ocupa de cariera? Pana unde merg si sunt acceptate conceptiile casniciei moderne? Curaj! ;)
-
:-[ vorba englezului: "guilty as charged!"
-
Pai "guilty as charged" pentru care varianta? Ca ne-ai lasat cu ochii-n soare sa intelegem ce vrem. ;D
-
Intrebarea ta, Diana, desi binevenita (nu e rau sa vedem ce au de spus si reprezentantii sexului... "urat" sau cum sa-i zicem?), imi arata ca de fapt nu e important ce simtim noi, cum vedem noi lucrurile, ci mai ales ce se asteapta de la noi. Am invatat de-a lungul intregii vieti sa facem ce se asteapta de la noi si vom primi in schimb apreciere, poate chiar dragoste. Totul e un fel de troc, dai ca sa primesti. Poate parintii ne-au oferit dragoste atunci cand am fost ascultatoare (cu alte cuvinte cand le-am implinit asteptarile; subliniez, asteptarile lor, nu pe-ale noastre), poate profesorii, poate alte persoane importante. Am invatat sa facem ce se asteapta de la noi ca sa primim dragoste la schimb, ca si cum am schimba o pereche de pantofi cu o alta. Totul devine atat de inradacinat in noi incat nici nu ne dam seama unde uitam sa mai fim noi si incepem sa fim imaginea noastra, unde uitam sa mai fim noi si devenim ceea ce se asteapta de la noi. Si daca intr-o zi, totusi, ne hotaram sa fim noi? Tot mame si sotii "iubitoare" suntem mai intai de toate?
-
Hm...ma incearca o intrebare care voua s-ar putea sa vi se para banala, insa, din punctul meu de vedere, da o cu totul alta conotatie celor postate aici: de ce nu se intituleaza prezentul topic "Barbatul este egal femeii?" (pana si sonoritatea este ciudata!)
Ideea superioritatii barbatului pare sa fie mai putin o concluzie sau o constatare si mai mult o premiza. Intotdeauna se poneste de la faptul ca barbatul e superior si se merge pe linia argumentelor, respectiv, contraargumentelor, ajungandu-se intotdeauna la o complementaritate confortabila, careria (recunosc!) de multe ori i-am picat eu insami in plasa... Sa-mi iertati indiscretia, dar mi se pare inutila directia asta de abordare. Mult mai practic mi s-ar parea sa incercam sa raspundem la intrebari de genul: cand anume si cum ne-a fost inoculata ideea diferentelor calitative dintre sexe? S-au schimbat lucrurile de-a lungul timpului si in ce fel? Se poate vorbi de o schimbare substantiala de roluri ale barbatilor si femeilor in societatea moderna? N-ar fi exclus sa indraznim sa facem si presupuneri (fie ele si un pic prea indraznete) cu privire la evolutia viitoare a lucrurilor.
S-ar putea totusi sa fie nevoie de mai multa obiectivitate decat suntem capabili, dar ramane, fara indoiala, o provocare :)
Respecte!
-
Daniela, pai daca tot ai venit cu sugestia, de ce nu incerci tu prima sa schitezi un raspuns? Asa ca punct de plecare. Stii ca e o vorba cu "e greu romanul de pornit, dar cand 'il urnesti e greu de-oprit". Deci?
-
Cred ca raspunsul la intrebarea Danielei si la unele intrebari care au fost sau nu puse in aceasta discutie se afla in Geneza 2 din Biblie. Dupa ce Dumnezeu l-a creat pe Adam, "18 Domnul Dumnezeu a zis: "Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el." Daca luam acest fapt ca fiind adevarat, cred ca ideea egalitatii barbatului fata de femeie ar fi una putin exagerata.
Ba da, Lorelei, este oarecum important si ce vrea femeia dar tot in Biblie e scris in Epistola lui Pavel catre Corinteni, :1 Corinteni 11
3 "Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos. " Poate ca revenirile mele la Biblie sunt deranjante la un moment dat, insa cred ca sunt si cele mai relevante avand in vedere faptul ca este cea mai veche carte de pe pamant. Si apoi, nu vad ce argumente mai clare s-ar putea aduce intr-o asemenea discutie. Se stie ca de-a lungul vremurilor femeia a fost jumatatea barbatului si, daca ei trebuie sa se completeze reciproc, atunci asteptarile lor trebuie sa fie in concordanta, nu? Acestea fiind spuse, Lorelei, raman la concluzia ca implinirea femeii tine cel putin in mare masura (daca nu total, in unele cazuri) de implinirea barbatului ei.
-
Femeia trebuie sa fie unealta de satisfactie a barbatului, si sa se bucure ca este si macar atat ??
Mmm.. suna bine ;D
Dar! asta de fapt este imaginea mamei care face totul pentru bebelus.. si exclude ideea de independenta a femeii. Si aplicata apoi si barbatului (si dupa aia se mai plang femeile ca de ce barbatii sunt niste copii ?!).
Eu as vrea o femeie independenta, deoarece dependenta pune pe primul plan satisfactia celuilalt, iar asta ar putea forta sa fii artificial, in loc sa fie autentic..
-
Pai daca stai acasa o perioada de timp, sau esti casnica sa spunem de profesie, inseamna ca nu esti independenta? Daca pot sa merg sa beau apa fara a cere voie inseamna ca-s independenta, daca pot sa dorm in loc sa fac patul inseamna ca-s independenta, daca pot sa spun ca nu-s deacord c-o hotarare din partea partenerului inseamna ca-s independenta, daca hortararile sunt luate impreuna inseamna ca fiecare dintre noi este independent, etc. Pai oameni buni daca suntem atat de independenti desi nu-i prea potrivit cuvantul in cazul mariajului la ce ne mai trebuieste casatoria, doar pentru dota? Prin el vrem oare sa iesim in evidenta? Cu contract sau nu atunci cand stai impreuna cu partenerul iti asumi niste responsabilitati, unele solo altele de comun acord. Cand stai impreuna, viata se schimba oarecum. Este ceva normal nu-i slugareala. Cand deja vorbim de superioritatea unuia sau altuia , balanta nu mai poate fi egala, nu se mai poate vorbi despre egalitate.
Am sa v-a spun o concluzie; majoritatea celor care au scris in acest topic imi face impresia ca sunt persoane al caror mariaj este subred, asa incearca a se ,,razbuna'' oarecum pe neatentiile din timpul convieturii. Cred apoi ca multe/multi au crezut ca mariajul inseamna plimbarii, restaurante, nufarul, poezii, mereu praline de ciocolata, astea asa la nesfarsit. Cand esti doar prieten sau iubit merge sa mai faci cheta, cand ai o familie intervin niste obligatii caci eu am o vorba mare;,,pana-n 40 de ani mai merge sa fi sarac dar dupa esti prost''.
Iaca dragilor ca mie-mi place sa fiu oarecum dominata, imi confera siguranta, protectie. Femeile si cele care recunosc si cele care nu recunosc le face placere sa fie usor dominate(atentie nu maltratate!).
Daniela draga, daca ala nu-i rolul ala nu-i rolul, de ce nu stabilesti tu unul? poate-i bun si se merita?! Fetelor dragi daca o sa vrem doar acea indepentdenta inventata de noi ca de altfel nici nu cred ca-i vreo diferenta, o sa ajungem banci de sperma si incubatoare de sperma. Ca doara ce naiba, luam si noi nitica de la vedeta x, otara de la politicianul y si nitica de la sportivul z si uite asa vom naste copii perfecti.
Sarutari si aceleasi respecte va urez!
-
aviz pentru cei ce nu stiu.
femeia...femeia dragii mei este complementara barbatului.
barbatul, el, este complementar femeii.
adica:
ei (cu sensul de ea si el) se completeaza. din aceasta cauza el e un mecanic bun: sa repare masina cu care ea merge la piata si cumpara mancare sa-l hraneasca, pentru ca apoi el sa aiba putere sa repare masina. si asta e cel mai ordinar (cu sensul de obisnuit) exemplu pe care-l pot da.
hai sa fim si sa fiti seriosi oameni buni...ca pana la urma de-om merge pana-n panze...fiecare barbat are o mama (care e femeie)...stiu, o sa spuneti (cei ce nu sunteti de acord cu acea calitate de a fi complementar) ca barbatul acela scos din femeia mama a fost rodul insamantarii unui alt barbat...si eu voi spune: cati barbati au fost astfel oare, aruncati la gunoi, sau ma rog...ucisi de pastile, avorturi, diafragme, prezervative (vedeti, tot la gunoi).
ce se aude cu doamna care a fost in spatiu mai acum ceva vreme???
scuze...eram complementari.
dupa cum se vede, de comentarii rautacioase toti suntem capabili...
in concluzie si nemaiglumind, fratii mei, tot impreuna traim. hai sa ne facem vietile placute.
v-am pupat!
-
In regula, Lorelei! am sa incerc eu insami un raspuns, dar inainte de asta, intrucat vreau sa ma asigur ca au inteles cu totii propunerea mea, am sa fac o mica precizare. Eu va invit sa discutam acum nu despre modul in care au fost creati barbatul si femeia (ceea ce ne-ar antrena in polemici interminabile, dat fiind faptul ca nimeni nu poate aduce dovezi concludente in sustinerea punctului propriu de vedere), ci despre modul in care a aparut si a evoluat in constiinta oamenilor ideea aceasta a inegalitatii dintre sexe.
Cand ne-am nascut noi exista deja o anumita tendinta generala vis-a-vis de aceasta problema. Cu totii ne-am invatat statusurile sociale si ne-am insusit anumite roluri in societate. O fetita va fi intotdeauna crescuta altfel decat un baietel si, in consecinta, se vor forma ca personalitati sub marca femininului, respectiv a masculinului. Oamenii sunt in primul rand oginzi ale epocii in care traiesc si ale societatii din care fac parte si abia apoi produse ale individualului. Nu ma intelegeti gresit; nu spun ca apartenenta la un sex se invata (e clar ca ne nastem fie barbati, fie femei), insa modul in care se interpreteaza si se concretizeaza in conduita aceasta apartenenta biologica, care va sa zica, bagajul atitudinal care o insoteste, se asimilieaza de-a lungul vietii. Mare parte din acest bagaj, insa, este inmagazinat in perioada copilariei, astfel incat, la varsta adolescentei fiecare are deja formata o conceptie despre sine si se poate autodefini ca atare.
In alta ordine de idei, societatea ne invata, ne constrange chiar sa adoptam anumite modele comportamentale si atitudinale, in concordanta cu sexul caruia ii apartinem. Este un proces firesc si, as spune, esential unei dezvoltari ulterioare normale. Automat, ne sunt transmise, inoculate si conceptiile stravechi cu privire la problemele de interes general, cum este si cazul celei aflate in discutie aici. Ideea superioritatii barbatului ne apare astfel ca fiind mai mult decat o simpla prejudecata; este o traditie, o norma, o lege chiar (termenul este evident fortat), incarnata in mecanismele cele mai profunde ale acestui imens si indestructibil sistem numit societate.
Daca in socitatile primitive acest lucru nu provoca tulburari majore, odata cu aparitia erei capitaliste lucrurile au scapat de sub control. Femeia si-a descoperit potentiale ascunse, a realizat cu stupoare ca si ea poate lucra in afara casei asemeni barbatului, ca neajunsurile fizice nu trebuie sa fie neaparat o piedica in fata realizarii profesionale. Pe marginea tendintei femeii de emancipare au aparut numeroase dispute si controverse. S-au creat miscarile feministe care, desi nu lipsite de ecou, nu au fost suficiente pentru a schimba o conceptie prea adanc inradacinata.
In societatea moderna ecourile despre care spuneam se resimt cel mai acut. Prea putine mai sunt in ziua de azi femeile care mai accepta ideea inegalitatii lor in fata barbatilor. Universitatile sunt deopotriva frecventate de barbati si femei. Posturile de conducere sunt acordate, desi nu in proportii egale, si barbatilor si femeilor. Este adevarat ca nici o femeie nu a ajuns vreodata sa fie presedintele unei tari, insa s-a ajuns in functii mult mai inalte decat ar fi indraznit sa spere macar reprezentantele sexului frumos de acum 100 de ani, sa zicem. Principiile democtratiei sustin procesul de emancipare a femeii, iar ele profita din plin de asta.
Si totusi, vechiile conceptii persista. Este greu, daca nu imposibil, sa stergi secole de traditie in doar cateva decenii. In plus, emanciparea femeii conduce inevitabil la schimbari majore in sfera socialului. Scepticii spun ca este pusa in pericol insasi institutia familiei. Cum vor mai creste copiii si ce se va intampla cu gospodaria daca mama este plecata toata ziua de acasa? Se considera asta ca fiind o neglijare a rolului fundamental al femeii si o violare a statusurilor rezervate barbatilor in societate.
Orisicum, zarurile au fost aruncate. In ciuda tuturor nemultumirilor, nu se poate stopa ceea ce reprezinta o evolutie fireasca a lucrurilor. Este greu de prevazut ce va fi de acum incolo. Parerea mea este ca anii ce vor veni vor aduce noi schimbari de roluri, insa, odata cu succesiunea generatiilor se va instala treptat o stare de normalitate. Timpul are proprietatea de a dilua controversele si de a calma spiritele. Femeia nu va mai sta "la cratita", iar barbatul isi va accepta in mod firesc noii adversari (adversare) pe piata muncii. Sa spunem ca asta e varianta optimista :) Pe cei cu o alta viziune ii poftesc sa si-o faca cunoscuta.
Toate cele bune!
-
"MARXISM SUB MASCA FEMINISMULUI
“Aşa cum telul final al revoluţiei socialiste era nu doar eliminarea privilegiilor clasei economice, ci chiar orice identificare a acesteia, aşa şi ţelul final al revoluţiei feministe trebuie sa fie… nu doar eliminarea privilegiilor bărbatului, ci chiar şi eliminarea diferenţierii sexuale; diferenţele genitale între oameni nu trebuie să mai conteze din punct de vedere cultural.” [Shulamith Firestone, The Dialectic of Sex (New York: Bantam Books, 1972) pag. 10-11]
“Prima opoziţie de clasă din istorie coincide cu formarea antagonismului dintre bărbat şi femeie în căsniciile monogame, iar prima opresiune de clasă coincide cu cea a sexului femeiesc de către cel bărbătesc.” [Frederick Engels, The Origins of the Family, Private Property and the State (New York, International Publishers, 1942) pag. 58]
“Prima condiţie a eliberării soţiei este să aducem întregul sex femeiesc înapoi în domeniul public, iar aceasta, la rândul ei, cere abolirea familiei monogame ca unitate economică a societăţii.” [Engels, op. cit., pag. 67]
“În ascultarea femeii de bărbat, Engels (dar şi Marx) au văzut prototipul istoric şi conceptual al viitoarelor sisteme de putere, al tuturor relaţiilor economice si chiar realitatea opresiunii în sine.” [Kate Millet, Sexual Politics, (New York, Avon, 1971) pag. 169]
DISTRUGEŢI HETEROSEXUALITATEA ŞI VEŢI PUNE CAPĂT OPRESIUNII
“Hegemonia heterosexuală… este acum erodată şi reformulată. …Formele sexualităţii considerate naturale au fost create social şi pot fi deci transformate social.” (219) “Noile politici sociale se vor concentra pe transformarea relaţiilor sociale şi se vor baza pe acordarea de putere lesbienelor, homosexualilor, prostituatelor de tot felul, femeilor şi celor de culoare.” [Gary Kinsman, “The Regulation of Desire: Sexuality in Canada” de Black Rose Books, 1987]
“Heterosexualitatea, asemenea maternităţii, trebuie recunoscută şi studiată ca instituţie politică: modelul pentru orice altă formă de exploatare.” [Adrienne Rich, “Compulsory Heterosexuality and Lesbian Existence,” Signs: Journal of Women in Culture and Society, 5 No.4 (1980) 637]
“Heterosexualitatea este un obicei adânc înrădăcinat, prin care instituţiile dominate de bărbaţi îşi asigură perpetuarea şi controlul asupra noastră. Femeile sunt ţinute, păstrate şi legate prin teroare, violenţă şi sprayuri cu spermă… [Lesbianismul este] un mijloc ideologic, politic şi filosofic pentru eliberarea tuturor femeilor de sub tirania heterosexuală…” [Cheryl Clarke, “Lesbianism, An Act of Resistance,” în This Bridge Called My Back: Writing by Radical Women of Color, ed. Cherrie Moraga (Women of Color Press, 1983), pag. 128-137]
“Opusul dorinţei heterosexuale este eroticizarea identicului, o identitate în putere, egalitate şi reciprocitate. Aceasta este dorinţa homosexuală.” [Sheila Jeffreys, Anticlimax: A Feminist Perspective on the Sexual Revolution (London: Women’s Press, 1990) pag. 300]
“Heterosexualitatea feminină nu este o direcţie biologică sau o atracţie erotică individuală a femeii faţă de un alt om care se întâmplă să fie bărbat. Heterosexualitatea femeii este un set de instituţii şi practici sociale… Aceste definiţii…vorbesc despre opresiune şi exploatarea femeilor [de către bărbaţi].” [Marilyn Frye, Willful Virgin: Essays in Feminism, 1976-1992 ( Freedom: Crossing Press,1992) pag. 132]
ERADICAREA PATRIARHATULUI
“Trăim într-o societate care îngăduie şi celebrează violul. Într-un stat falocentric, patriarhal, violarea femeilor de către bărbaţi este un ritual care se perpetuează zilnic şi care întreţine opresiunea şi exploatarea sexuală. Nu putem spera să transformăm “cultura violului” fără a ne dedica pe noi însene rezistenţei împotriva patriarhatului şi eradicării acestuia.” [Bell Hooks, “Seduced by Violence No More,” in Stan, Adele ed. Debating Sexual Correctness (New York, 1995) pag. 231]
“Patriarhatul a fost însoţit… de proprietatea asupra persoanelor, începând cu femeile şi progresând către alte forme de sclavie, instituţii de clasă, castă, rang, clase dominante şi bogate, dezvoltarea constantă a unei bogăţii neuniform distribuite şi în final, statul.” [Kate Millet, Sexual Politics, p.156]
ERADICAREA FAMILIEI
“Familia nucleară este un fundament al opresiunii femeii: ea afirmă dependenţa femeilor de bărbaţi, afirmă heterosexualitatea şi impune structuri prevalente de tipul masculin-feminim asupra generaţiilor următoare.” [Feminist Politics and Human Nature]
“Îngrijirea copiilor… este cel mai bine să fie încredinţată celor instruiţi în acest sens, proveniţi din rândul ambelor sexe, care au ales să facă aceasta ca pe o vocaţie… [Aceasta] va submina şi mai mult structura familială şi va contribui la eliberarea femeilor.” [Kate Millet, Sexual Politics, p. 178-179]
“Nici o femeie nu ar trebui să aibă voie să stea acasă şi să aibă grijă de copii. Femeile nu trebuie să dispună de această opţiune, pentru că astfel prea multe femei ar alege să facă aceasta.” [Simone de Beauvoir, Saturday Review, June 14, 1975]
SECRETUL DREPTURILOR PENTRU HOMOSEXUALI: EGALITATEA ÎI VA NEUTRALIZA PE HETEROSEXUALI
“Într-un anume sens este corect…să-i acuzi pe homosexuali şi lesbiene că doresc omogenizarea…dacă activiştii homosexuali vor obţine vreodată deplina egalitate, vor scăpa astfel de nevoia socială de a distinge între hetero şi homosexuali. Secretul celor mai moderaţi activişti homosexuali este promisiunea (sau ameninţarea, în funcţie de valorile tale, n.red.) unei transformări radicale.” [Istoricul homosexual Jonathan Katz în The Invention of Heterosexuality, 1995, pag. 188]
“CERCETAREA” FEMINISTĂ ESTE O RAMURĂ A “AGENDEI POLITICE”
“Implicaţiile corelării agendei noastre privind cercetarea cu agenda noastră politică sunt profunde pentru cercetarea feministă. Probabil cea mai nefirească cerinţă pentru toţi cercetătorii este o dedicare etică în cadrul fiecărei discipline şi/sau instituţii. Pentru a ne implementa agenda noastră de cercetare legată de o agendă politică, trebuie să examinăm barierele instituţionale care stau în calea acţiunilor noastre.” [Sandra Kirby, “Ce-au a face metodele feministe cu etica?” în Women Changing Academe, (Winnipeg, 1991) pag. 168. Kirby este acum profesoară de sociologie la Universitatea din Winnipeg, Canada]
REZULTATELE: STATISTICI PERTINENTE
Potrivit unui studiu al Centrului Naţional pentru Cercetarea Opiniei, numărul femeilor care au declarat că au făcut sex lesbian recent a crescut de la 0,2% în 1988 la aproape 3% în numai zece ani, o creştere de 15 ori. [Revista Studiilor Sexuale 2001; 37:333-343]
În 1997, natalitatea în SUA şi Canada a atins cel mai mic nivel din istorie – 1,6 copii per femeie. (Valoarea necesară pentru a înlocui populaţia este de 2,1. Aşa se explică programele autorităţilor canadiene de atragere de imigranţi din lumea întreagă, n.red.). În Canada, această cifră reprezintă o scădere cu 60% faţă de 1960, când natalitatea era de 3,9 copii. Natalitatea a scăzut cu 15% doar în ultimii 5 ani.
Rata actuală a căsătoriilor în Canada (5 la mia de locuitori) este mai mică decât în 1931, în timpul Marii Crize. A coborât cu 44% faţă de 1970. Rata divorţurilor a crescut cu 35% faţă de 1970. [Canadian Social Trends, Spring 2000] (traducere si adaptare Bogdan Mateciuc) "
-
UN VAL DE NOI CARTI le îndeamna pe femei sa-si depãseascã inhibitiile legate de sexul ocazional. Tipica este “Happy Hook-Up: A Single Girl’s Guide to Casual Sex” (Agatament fericit: ghidul tinerei singure în ale sexului ocazional) care le sfatuieste pe femei sa-si asume cu mândrie etichete gen “curva” si “târfa”.
Autoarele feministe Alexa Sherman si Nicole Tocantins pretind ca le ofera optiuni femeilor (ca la angajare). În mod tipic, adevarata lor intentie este coercitiva si subversiva, în scopul de a le împiedica pe femei sa se marite si sa întemeieze o familie. “Normele societatii se vor adapta dupa noi daca le fortam”, scriu autoarele.
“Noi, femeile, trebuie sa aratam lumii ca avem dreptul sa facem sex fara nici un angajament… Spuneti ‘Sunt o curva! Sunt o târfa! Îmi place sa ma f…!’ si chiar sa vorbiti serios. Societatea trebuie sa se schimbe si sa înceapa sa le încurajeze pe femei sa caute placeri de dragul placerii.” Sexul de placere în cadrul unei casnicii nu apare mentionat ca “optiune”.
Aceasta propaganda perversa este un alt atac la adresa casatoriei si familiei, institutii care ne sustin atat ca indivizi, cât si ca societate. Timp de secole, bancherii masoni de la Londra au folosit “emanciparea sexuala” - sexul neîngradit de casnicie sau iubire - pentru subminarea societatii în favoarea Noii Ordini Mondiale.
În mod natural, femeile sunt monogame. Studii arata ca ele nu gasesc sexul ocazional ca fiind satisfacator si în mare parte îl regreta Asa ca “Agatament fericit” este dedicata ajutarii femeilor sa-si învinga…instinctul natural de a se atasa.
Femeile sunt instruite sa nu-si cunoascã prea bine partenerul. “Încearca sa nu discuti prea mult despre trecutul tau sau al lui. Îl poti întreba însa despre experientele sale sexuale si poti aprecia ce riscuri sunt implicate. Apoi, concentreaza-te pe actiune si numai pe actiune”. Femeilor li se recomanda sa puna capat relatiei dupa una sau doua întâlniri, ocupându-si timpul cu munca sau cu hobiuri.
Nu te gândi “ce va urma, daca te va suna sau te va mai dori. Nu o sa fie asa, draguta. Cel putin sa nu te astepti la asta. Stai linistita… consoleaza-te ca asta e. Caput. Sfârsit. Arunca-l la gunoi. S-a terminat.”
PERVERS ÎNSEAMNA ‘NESANATOS’
Este un lucru rau sa separi sexul de procreare si sa-l reduci la placere. Nu afirm ca sexul trebuie limitat la procreare. Spun însa ca e conceput pentru a avea loc în contextul social si psihologic al procrearii, adica în cadrul unei casnicii sau relatii de durata.
Dumnezeu a facut ca femeile tinere sa fie atragatoare cu un anume motiv, iar asta se reduce în timp odata cu fertilitatea lor. Barbatii sunt atrasi de ele. În mintea lor de bondari, placerea este separata de procreare. Îsi depun samânta si trec la urmatoarea floare, fara sa le pese de consecintele asupra femeii.
Emanciparea sexuala încurajeaza acest comportament primitiv si porcin, si o invitã pe femeie sa dea curs propriei exploatãri si degradari. Barbatului i se permite sa ia singurul lucru care-l intereseaza si sã ignore umanitatea femeii în termeni de ciclu de viata ca sotie, mama si bunica.
Actul sexual reprezinta esenta angajamentului ei pentru viitorul sot si copii. Femeile care au avut mai multi parteneri gasesc cã e dificil sa se lege de un singur barbat si în consecintã si lui îi va fi greu sa se ataseze de ea. Anulati inocenta unei femei si veti obtine un barbat, cu un comportament sexual masculin, care îi trateaza pe parteneri ca pe obiecte.
Avem apoi doi masculi încercând sa se relationeze. Asemenea homosexualilor care nu pot forma o familie biologicã, ei vor ramâne singuri, izolati si obsedati de sex. Sexul ocazional este o alta forma de masturbare, dar mai riscant, cu mai multe necazuri.
În zilele noastre, ne straduim sa ne amintim ca actul sexual reafirma ritualul procrearii, în care oul este fecundat (sau nu) si se creaza o noua faptura capabila sa-l cunoascã pe Dumnezeu. Sexul gratuit este promovat în scopul distrugerii familiei. Bancherii care au finantat comunismul (si feminismul) vor ca statul sa-l înlocuiasca pe tata ca si cap al familiei.În viziunea lor, familia viitorului nu va avea sot sau tata. Idee parca luata direct din cartea “Brave New World” a lui Aldous Huxley, unde copiii sunt nascuti în eprubeta.
CONSECINTE
Feminismul este în mare parte raspunzator de transformarea femeii într-un obiect sexual prin subminarea identitatii ei ca sotie si mama. Dati-mi voie sa va reamintesc de teoreticienele feministe care îi urasc nespus pe heterosexuali si familia biologica.
În cartea “Feminist Politics and Human Nature” (Politica feminista si natura umana), Allison Jagger, profesoara de filosofie la University of Colorado, scrie ca familia nucleara este “piatra fundamentala a oprimarii femeii: afirma dependenta femeii de barbat, afirma heterosexualitatea si impune structuri de caracter masculine si feminine asupra generatiei urmatoare”.
Ideologia feminista urmareste sa distruga casatoria, care este temelia stabilitatii sociale si individuale. Scopul, identitatea, valorile, sprijinul, tovarasia si dragostea noastra depind toate de relatiile noastre familiale. Din cauza declinului familiei cauzat de feminism, relatiile barbat-femeie au fost reduse la nivelul de sex si astfel otravite. Fiecare barbat si femeie a devenit un potential obiect sexual sau pradator. Nu conteazã daca cineva e casatorit sau minor. Nimeni nu e lasat pe dinafara.
Barbatii care nu devin soti si tati si continua se le vada pe femei ca pe obiecte sexuale sufera de o dezvoltare deficitarã. Zeci de reviste cu tâte si funduri întretin o atitudine adolescentina. Nu exista nici o revista dedicata tatilor.
Tinerele femei de astazi îsi dedica energia lor sex appeal-ului. Barbatii sunt atrasi de sex, însa daca ramân, ramân pentru alte calitati ale femeii. Cineva a spus ca nimic nu e mai sexi ca inteligenta.
CONCLUZIE
Traim într-o societate aflata în gheara maligna a unei filosofii totalitare, dracesti, sa-i spunem neo-comunism. Marii bancheri vor sa-si extinda monopolul pentru a ne controla trupurile, mintile si sufletele. Tehnicile de razboi psihologic experimentate în timpul razboaielor sunt îndreptate împotriva noastra. Sub masca “protejarii” femeii sau a drepturilor homosexualilor, heterosexualii sunt permanent atacati la scoala si în mass-media.
Tactica o reprezintãacampania de a aborda casatoria heterosexuala si “casatoria."
-
Lord Saladin, poate era mai simplu sa ne dai direct link-urile. Oricum, astept cu nerabdare comentariile tale la acest articol care mi se pare mai mult decat interesant.
Pentru o lectura mai facila consultati:
http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/feminismul-demascat_2370.html
http://ro.altermedia.info/familiesocietate/slut-pride-traiasca-sexul-ocazional_2356.html
-
http://www.9am.ro/revistapresei/Incredibil!/17233/Barbatii-sunt-mai-inteligenti-decat-femeile
-
Ady, iti inaintez aceeasi rugaminte ca si lui Lord Saladin: comenteza, te rog, continutul articolului la care ai facut trimitere, in caz contrar toti cei ce-l vor citi vor fi indreptatiti sa creada ca formularea "barbatii sunt mai inteligenti decat femeile" iti oglineste credintele...este adevarat, in opinia ta ?
-
Daniela, am o singura observatie de facut unui mesaj anterior al tau: spui ca nimeni nu poate aduce dovezi concludente in sustinerea punctului propriu de vedere in legatura cu modul in care au fost creati barbatul si femeia. Cu toate astea, eu cred ca trebuie sa ne raportam la ceva, sa luam o teorie sau alta ca fiind adevarata, pentru ca altfel discutia nu duce nicaieri. Revin, cele doua mari religii ale lumii spun ca femeia a fost creata ca "ajutor potrivit" pentru barbat. Ce spun alte teorii? Stim ca a existat o epoca a matriarhatului care a cazut in favoarea patriarhatului. De ce? Daca nu pornim de la momentul creatiei, daca nu tinem cont de una sau alta din credinte, din ceea ce spune istoria, nu avem baza de discutii. Iar a ne dezice de istorie e ca si cum am spune ca parintii nostri nu sunt parintii nostri! Cred ca subiectul este deschis si altor teorii.
-
Diana, crezi ca discutia, asa cum am deschis-o eu, s-ar purta altfel daca am porni de la premiza superioritatii sau inferioritatii barbatului? Eu vorbeam despre evolutia in plan mintal a ideilor, despre mentalitati, nu despre un adevar suprem pe care nu cred ca voi ajunge sa-l aflu in timpul vietii.
Optarea pentru una sau alta dintre teoriile pe care le aminteai ar insemna alunecarea in subiectivitate si atunci ne-am intoarce la replici de atac-aparare, sfarsind prin a ne simti fiecare lezati in amorul propiu. Am incercat sa dau un ton ceva mai teoretic discutiilor la acest topic tocmai pentru ca mi se parea ca raspunsurile aveau conotatii prea personale.
Sunt de acord cu tine in privinta istoriei - trebuie sa tinem cont de ea. Dar istoria, asa cum o inteleg eu, inseamna obiectivitate, ceea ce nu pot spune despre religie. Am evitat intentionat sa abordez problema dintr-un punct de vedere religios deoarece, in primul rand, nu sunt foarte bine familiarizata cu textele religioase incat sa intretin o conversatie solida si, in al doilea rand, nu cred ca asta e cea mai buna cale spre formularea unei concluzii cu privire la problema aflata in discutie. Repet, pe mine ma intereseaza cum s-a schimbat de-a lungul istoriei mentalitatea oamenilor, caci daca ar trebui sa raspund la intrebarea exacta: "este sau nu femeia egala barbatului?" as raspunde: da, barbatul si femeia sunt egali!, dar n-as putea sa argumentez stiintific, ci m-as baza doar pe instinct sau, cel mult, pe argumentele eticii si moralei, dar nimic mai mult. Nu cred ca un astfel de raspuns ar fi satisfacator.
-
Da, de acord, dar pentru a vedea cum a evoluat omul mental, trebuie sa vedem de unde a pornit, cum a fost el la inceputuri, nu? :)
-
Nu cred ca egalitatea barbat-femeie este teorema, definitie sau stiinta. Nu poti vorbi despre aceasta egalidtate, independenta ca despre ceva matematic. Nu cred ca la deschderea topicului ,, inventatorul'' s-a gandit la vre-o lectie de istorie. Si oare istoria nu-i facuta din cele ,,personale''? Nu omul a evoluat datorita stiintei ci stiinta datorita omului. Foarte multe teorii, studii, cercetari se fac pornind de la cele personale. Apoi s-a vorbit mai mult despre egalitate barbat-femeie privind ,, independenta'',...ori independenta nu mi-o poate rezolva nici o filosofie sau stiinta doar libertatea mi-o poate deslusi. independenta= libertatea persoanei= puterea mea propie.
Diana te rog dezvolta subiectul alaturand pasaje biblice.Sunt importante.
-
independenta= libertatea persoanei= puterea mea propie.
Maria, daca ai trai intr-un stat totalitarist, ai mai spune asta? Libertatea persoanei este un drept fundamental al omului, inscris in toate constitutiile statelor democratice. Limitele libertatii tale de actiune sunt trasate de normele politice si juridice existente in societatea careia ii aparti. Libertatea este doar o iluzie. In realitate, suntem in permanenta constransi de sau la ceva, dar, intrucat asta face parte din normalul nostru cotidian, ajungem sa nu o mai constientizam si sa ne numim liberi. Te poti mandri, cel mult, cu o libertate nestavilita de gandire si de exprimare, insa in plan practic, concret, posibilitatile de actiune iti sunt limitate. Si nu este doar cazul femeilor, ci si al barbatilor. Politicile democratice sustin emanciparea femeii si ofera drepturi egale toturor cetatenilor respectivei tari, indiferent de sex.
Si totusi, in ciuda literei legii, prejudecatile la adresa femeii persista si in ziua de azi.
M-ati convins, insa, ca este nevoie sa pornim inainte de toate de la textele biblice. Pana acum am inteles, din posturile voastre, ca femeia a fost creata ca un fel de stalp de sustinere pentru barbat. Femeia e gatul, iar barbatul capul. Care va sa zica, Dumnezeu i-a creat omului (barbatului) mai mult decat un ajutor de nadejde (ceea ce, in fond, se poate traduce prin "sclav"), i-a oferit o fiinta care sa-l implineasca, sa-l intregeasca si sa-i ofere echilibru. Am inteles bine?
Daca e asa, atunci cum se explica toate exemplele din Biblie, si nu numai, in care femeia joaca roluri disctructive, semanand, prin simpla sa prezenta uneori, discordie si haos? Stim cu totii mitul pacatului originar, cand Eva a muscat din fructul interzis, atragandu-l si pe Adam in pacat. Mai apoi, aflam ca Solomon a fost sedus de o printesa staina si determinat sa ridice templu zeilor pagani, atragand o serie de nenorociri asupra Israelului si sfarsind prin a fi detronat. In acelasi mod Ahab a cazut in mrejele Izabelei, pricinuind ani intregi de seceta. Daca toate aceste sunt incercari la care i-a supus Domnul pe credinciosii Sai, atunci este firesc sa presupunem ca femeia a fost creata ca o provocare, ca singurul ei rost pe acest pamant este sa ii ridice barbatului obstacole pe care el sa invete sa le doboare sa se devina astfel mai intelept? Inseamna ca frumusetea, farmecul cu care a fost inzestrata femeia este, de fapt, o unealta, un pion pe traseul devenirii continue a barbatului. Pentru asta credeti ca am fost create?
-
in urma unui studiu, s-a dovedit ca in opinia femeilor, egalitatea acestora cu barbatii reprezinta de fapt, inferioritatea barbatilor...
-
RebecKa, m-ai bagat in ceata cu studiul de care vorbesti in mesajul trecut! Vreau detalii concrete.
Andro, nu, nu ai dreptate, facerea femeii ca ajutor potrivit pentru barbat nu se treaduce prin "Scalva", intrucat si barbatul are multe indatoriri fata de ea.
Apoi, e adevarat, sunt multe exemple in Biblie in care femeia a avut rol distrugator, ins sunt poate la fel de multe in care a avut rol mantuitor. Citeste povestea lui Nabal si a lui Abigail sau povestea lui Rut. Sunt primele exemple care mi-au venit in minte, insa iti mai pot da.
Maria, am vazut tarziu postul tau. Mi-e teama ca nu inteleg foarte bine la ce fel de citate te referi. AStept sa revii!
-
Si inca ceva: daca omenirea a intrat in pacat din cauza unei femei (Eva), printr-o femeie a venit si izbavirea lumii. In fond, Maria, mama lui Isus a fost o femeie fara pacat in fata lui Dumnezeu, totusi, o femeie obisnuita pe care El a ales-o sa il nasca pe Fiul Lui! Ce binecuvantare mai mare poate exista?! Daca femeia ar fi fost in dizgratia lui Dumnezeu, cred ca El ar fi gasit o alta cale pentru nasterea Fiului Lui. Sau si Isus este un mit nedovedit inca? :)
-
Andro, nu, nu ai dreptate, facerea femeii ca ajutor potrivit pentru barbat nu se treaduce prin "Scalva", intrucat si barbatul are multe indatoriri fata de ea.
Diana, nu te contrazic (sunt departe de a impartasi conceptia femeia=sclava babatului), dar te rog oricum sa-mi spui care sunt mai exact indatoririle barbatului fata de femeie, conform textelor biblice ?
Uite, promit sa citesc recomandarile tale si sa revin cu eventuale comentarii. Pana atunci (cu riscul de a face exces de zel :) ) iti mai adresez o intrebare: pana la urma, care dintre variante crezi ca a prins mai bine in constiinta oamenilor: femeia ca sclav sau femeia ca fiinta binecuvantata?
In ceea ce priveste afirmatia Rebeckai, cred ca se refera la faptul ca in ultimul timp femeile se fac vinovate de aceleasi prejudecati ca si barbatii...pledeaza pentru inegalitatea dintre sexe, dar in sens opus - barbatii ar fi cei inferiori. Sunt partial de acord cu asta (nu cu inferioritatea barbatilor, ci cu afirmatia Rebeckai :) ) Intr-adevar, feministele "inraite" au tendinta de a aluneca uneori in extrem (vezi citatele aduse de Lord...cateva sunt mai mult decat sugestive). E vorba, cred, de o inevitabila schimbare de tactica: femeia a trecut dintr-o lunga si obositoare defensiva, intr-o fortata (as spune chiar disperata) ofensiva. Era de asteptat sa se intample asa si cu siguranta lucrurile se vor complica si de acum inainte.
-
Maria, recunosc ca am simtit o urma de nemultumire in ultimul tau raspuns (si nu neaparat legata de modul in care evolueaza discutiile la acest topic). Sper din suflet sa ma insel...mi-ar parea rau sa te simti in vreun fel lezata de cele postate de mine, iar daca este intr-adevar asa te rog sa ma scuzi...nu asta a fost intentia mea.
Nu cred ca egalitatea barbat-femeie este teorema, definitie sau stiinta. Nu poti vorbi despre aceasta egalidtate, independenta ca despre ceva matematic.
Ai perfecta dreptate! nu este nimic matematic in ceea ce priveste egalitatea/inegalitatea dintre sexe. Eu una n-am sustinut niciodata asta! Termenul de "egalitate" nu este folosit aici in sens propriu-zis matematic...Nu cred ca s-a gandit nimeni sa puna femeia si barbatul intr-o ecuatie, sa-i adune sau sa-i scada pe unul din altul :) (mi se pare chiar hilar)
Diferentele dintre sexe sunt de ordin calitativ, nu cantitativ si cred ca nu gresesc cand spun ca la modul asta se poarta discutiile aici. Nu stiu ce anume din mesajul meu ti-a dat de inteles ca asa as vedea eu lucrurile. Probabil ca te-a indus in eroare directia de abordare pe care am propus-o...
Am intrat si-am postat aici ca-mi mersese la suflet denumirea saitului(romaneste), provocarile, contradictiile, poezia, totul... N-as putea sa scriu intr-o rubrica de psihologie lectii de istorie.
Nu vreau sa necajesc, revin la ce-am mai spus ca cititul fara aplicatiune este nul.Nu stiinta ne-a facut pe noi ci noi stiinta. Cuvintele pompoase, melodioase se digera mai greu, nu numai in literatura si-n viata,...simplitatea gadila auzul si sufletul si face sa fie gustat si retinut[...]. Oameni buni, fete si baieti, scriitori si privitori este un sait al iubirii, este un timp al iubirii. Ganditi liber, asa ca-n familie, cu sortul de bucatarie la brau, cu moate-n cap, cu cartea-n brate, cu iubita sau iubitul la piept, cu ofuri si scapari, cu refulari, bucurie sau lacrimi.
Nu intamplator am ales sa citez aici cateva dintre afirmatiile tale postate la topicul "Declinul Lovetime-ului", ci tocami pentru ca mi se pare ca oglindesc aceeasi urma de ostilitate din partea ta - ostilitate pe care incerci sa o proiectezi asupra noastra, daca-mi este permis sa adaug. Voi incerca in cele ce urmeaza sa-ti explic de ce este asa.
"Lectii de istorie"?! Cred cu tarie cele postate de mine sunt departe de a reprezenta lectii, si cu atat mai putin de istorie. Ti se pare ca nu am fost destul de joviala sau destul de pliata pe specificul acestui site cand am postat acel topic? Sa ma scuzi tu pe mine, de data asta, ca nu pot sa tratez superficial un subiect atat de important ca acesta (cel putin in viziunea mea asa este). De cand e Lovetime-ul excusivist? De cand sunt primiti numai vesnicii indragostiti, filosofii neobositi, credinciosii neclintiti si de cand sunt indepartati realistii, scepticii, necredinciosii? Atata timp cat au ceva de spus, consider ca toti trebuie primiti fara tratamente preferentiale. Sau nu e asta politica site-ului? Daca nu e asta, inseamna ca eu sunt cea care am inteles gresit cum stau lucrurile aici de la bun inceput...
Problema diferentelor dintre sexe nu este o stiinta in sine, ai dreptate, insa poate fi abordata stiintific. Explicatii, teorii pot veni din diverse domenii - antropologie, istorie, filosofie, literatura, sociologie, psihologie (colectiva sau diferentiala) etc.etc. Se exclud desigur stiintele exacte, care nu au ca problematica omul. Nu vad, deci, de ce am limita discutiile numai la sfera religioasa sau la cea a psihologiei individuale, cand exista atatea surse de posibile raspunsuri.
Stiu ca majoritatea membrilor Lovetime-ului (eu, incluziv) se afla aici manati de interese de sorginte, hai sa zicem, preponderent animista si crede-ma ca nu mi-a scapat niciodata din vedere specificul propriu-zis al forumului (!!!) Dar, tocmai pentru ca suntem la sectiunea de "Psihologie" (care este, din cate stiu eu, o stiinta, ci nu un ritual de confesiune) nu vad nimic in neregula in modul meu de a trata prezentul subiect.
Spune-mi tu, ce preferi: serii intregi de exemple personale si discutii interminabile in contradictoriu pe marginea lor, finalizate cu concluzii la fel de personale (cate capete, atatea idei), sau exemple (fapte!) cu un grad inalt de generalitate, care sa faca, in final, posibila extragerea unei concluzii comune? Eu una cred ca, pentru un subiect ca cel aflat in discutie, a doua varianta e mai potrivita...aici nu discutam despre dragoste, ca la alte subiecte, ci despre o realitate sociala! Nu ne putem astepta sa extragem raspunsuri din simple divagatii filosofice la o problema de asa natura!
Oricum, vezi tu, fiecare e liber sa se exprime cum vrea. Eu nu am impus nimanui sa adopte stilul meu de a aborda lucrurile...am facut doar o propunere. Daca se vor gasi persoane care sa doreasca (si sa fie capabile) sa continuie discutiile la acest nivel, voi contribui si eu cu cea mai mare placere. Daca nu, voi ALEGE sa nu mai postez la acest topic...doar sunt atatea altele in care as putea sa ma implic. Iar daca tu imi vei dovedi, vei reusi sa ma convingi de ce anume este gresit modul meu de a aborda acest subiect, atunci da! iti voi da dreptate, fara nici cea mai mia ezitare si ma voi opri. Pana acum am inteles doar ca nu se potriveste cu specificul Lovetime-ului si ti-am argumentat de ce nu-ti dau dreptate...Poate ca de fapt nu se potrivetse cu ceea ce astepti tu de la Lovetime si atunci se cam schimba datele problemei...dar ce stiu eu?
Nu pot decat sa sper ca m-am facut inteleasa de data asta. Cu ocazia asta tin sa mai spun (sa declar, mai bine zis) ca prezenta mea pe acest forum nu este si nu a fost vreodata motivata de vreo dorinta de-a mea ascunsa de a demitiza ceva sau de a discredita pe cineva in vreun fel! La fel ca si decizia de a participa la anumite discutii pe forum, si prezenta mea aici este arbitrara...Nu vad ce motiv asa avea sa-mi stric placerea pe care mi-o prilejuesc putinele momente in care am ocazia sa schimb idei cu cativa oameni inteligenti, prin a-i provoca sau constrange in mod constient la discutii inutile...Ar fi , in primul rand, o pierde de timp pentru mine.
PS: Maria, incearca, te rog, sa nu interpretezi ce am scris acum ca pe un atac la persoana. Am tinut mortis sa-ti explic tocmai pentru a clarifica problema si pentru a putea merge mai departe fara reminiscentele acelor orgolii sau "antipatii" de care aminteai cu ceva timp in urma la topicul "Declinul Lovetime-ului". Recunosc ca eu sunt sensibila la subtilitati si reusesc sa ma aprind destul de repede, de asta n-am putut, oricat m-am straduit, sa ignor mica "intepatura" pe care mi-ai trimis-o :) Asa-s eu, mai repezita. Am insa certitudinea ca vei fi rezonabila si vei vedea, dincolo de nuanta un pic cam prea agresiva a acestui mesaj, intentia mea sincera de a impaca spiritele.
Cu tot respectul si cu cele mai sincere urari de bine,
Daniela
-
Eu cred ca in mod esential putem vorbi de doua tipuri de diferente fundamentale intre barbati si femei: cele innascute si cele dobandite prin educatie, cultura, religie, mentalitate in general. Primele tin in principiu de forta fizica si poate (doar poate) de o oarecare inegalitate de nivel de inteligenta in absolut (IQ). A, da, si sa nu uit, si de tip de manifestare sexuala, desi aici lucrurile nu sunt inca foarte clare. Insa marea majoritate a diferentelor intre sexe tin de modul in care am fost crescuti si educati si da, ai dreptate andro, de istorie. Tin de istorie pentru ca omenirea se vede ajunsa intr-un punct fix dupa milenii intregi de organizare sociala patriarhala. Rolurile si statusurile femeii si ale barbatului sunt atat de inradacinate prin traditie incat ni se par naturale, dar nu sunt, sunt exclusiv dobandite. Si nu numai rolurile si statusurile, ci si inclinatiile afective.
Toata lumea sustine sus si tare ca femeile sunt mai sensibile decat barbatii in mod structural. Nimic mai gresit. Fetitele insa sunt educate sa fie delicate, sensibile, fragile etc, iar baieteii sa fie dominatori, duri, robusti etc. Crestem in spiritul asta care ne este atat de tare inoculat incat il asimilam ca fiind firesc, natural. De unde (revenind la discutia mai veche) si ideea ca rolul femeii e in bucatarie, langa masina de spalat si in camera copilului. Nimic din toate astea nu este natural, totul tine de social si de cum am fost crescuti.
-
Sunt usor nedumerita, ajutati-ma! Nu gasesc nici un capat , asa ca intrebare; ,, cum trebuie atunci sa fim educati, care este formula magica a educatiei, evolutiei personale pentru o ,,istorie''buna? Oare nu traditiile, educatia, cultura si mentalitatea au facut istoriile? Daca acestea toate sunt calitati sau defecte de ce nu-s naturale? Ba da sunt naturale ca-s temperamente doar ca unele au fost cultivate altele nu. Posesivitatea, calmul si alte caractere se transmit genetic de la parinte fiu la fel ca si cele de natura fizica.
-
Apropos de naturalete, nu cred ca ideea de familie (care sta la baza societatii, sau ma rog, a stat si inca sta - nu intuiesc un viitor ideii de familie) este atat de naturala.
Daca ne-am uita in jur, observam ca animalele (deci ce tine strict de natural) nu "practica" ideea de familie..
Acolo fiecare sex are rolul lui, fara idei ca masculii lei sunt mai feroci decat femelele leoaice, sau ca femela caine este mai sensibila decat dulaul.
Eu cred ca barbatul a manipulat femeia, destul de mult. I-a lasat universul casnic, in care a facut-o stapana, i-a spus ca acolo e menirea ei, ca el este extraordinar de fericit daca ea tine casa, a creeat normele sociale, nevestele model ridicate pe piedestal, cat de bine calca, cat de supuse sunt, cat de cuminti si ascultatatoare, cat de vrednice, cat de neobosite, cati copii cresc..
Normele sociale au interzis femeii accesul la invatatura, la viata politica, la orice implica organizarea societatii.. si asta e istoria nu ? Si nu avea cum sa se revolte, initial, deoarece barbatii erau cei care aparau tribul, aparau imperiul, etc, erau eroii si li se facea totul pe plac. Pana si religiile au fost facute in asa fel incat femeii sa i se interzica egalitatea in fata barbatului. De fapt Biblia e putin contradictorie, se spune pe alocuri ca asa cum femeia isi iubeste barbatul, asa si barbatul sa-si iubeasca femeia, iar in alte parti ca femeia nu are voie sa vorbeasca in fata barbatului.
E drept, chiar si cu toate religiile si normele sociale, barbatilor totdeauna le-a fost lasat liber accesul la prostituate, pe cand femeia era blamata rau daca incalca sacrilegiul (instaurat de barbat) familiei si pe egoul si mandria barbatului, si se ducea cu altul.
Si iata, femeia descopera acum aceasta inegalitate sociala, iar unele aleg sa treaca la polul opus, feministele, si sa devina la randul lor asa de agresive precum au fost barbatii.. Le inteleg, problema este ca daca barbatii au fost agresivi si nu s-a ajuns la un echilibru ceva, nu se va ajunge nici daca femeile devin agresive.
-
Sa inteleg ca trebuie sa urmam instinctul de turma?Adica sex asa prin boscheti, cu urmari de copii la punga, cancere rezultate in urma avorturilor facute la babe, boli venerice, etc.
Pai daca casatoria nu-i o rezolvare, familia nu-i o rezolvare pentru o femeie libera, atunci care-i? Scuze, trebuie sa ma simt vinovata ca 8 luni pe an stau si-mi astept sotul fara a face sex? De ce oare sunt o femeie incatusata, de ce oare nu sunt libera?. Dati-mi voi teoria va rog, poate-am fost oarba! :o
Care-i modelul stiintific, clasic, de femeie libera, independenta?Sa fiu eu oare manipulata? Ce fel de independenta imi recomandati?
Daca barbatii au practicat din vechime prostitutia, n-au facut-o impreuna cu femeile?
Dragelor, suntem unice, independende...fara noi n-ar exista VIATA.Ciclul menstrual face ca femeia sa fie unica. Nici un ovul nu poate fi fecundat daca femeia este lipsita de ciclu.Ura! suntem unice! face-ti nazuri si-o sa vedeti ca barbatii vor muri de ciuda ca n-au urmasi. Carui barbat i-ar conveni sa-si traga sufletul la batranete si langa el sa aiba doar o halba de bere(ha, ca cea din reclama) in loc de mostenitor?
-
:) Maria, te rog nu ma interpreta gresit (sau poate e vina mea si nu m-am exprimat cum trebuie).
Eu cand am vorbit de disolutia ideii de familie, nu m-am referit in contextul ca femeia e independenta si de aceea nu vor mai exista casatorii.
Daca nu va mai exista familie, asta nu inseamna ca va fi haos peste tot, si nimeni nu va mai interactiona cu sexul opus! Eu cred intr-o societate de oameni inteligenti, in care fiecare e liber sa alega cum sa isi petreaca mai bine timpul liber, si ce sa faca cu libertatea lor.
Exista si acum cupluri care traiesc ani de zile fara sa se casatoreasca si fara sa tina sa se casatoreasca. Si o mare parte din cei care se casatoresc, vor divorta in cativa ani (statisticile spun ca rata cu care lumea divorteaza a crescut foarte mult), dar totusi nu e nici un haos nu ? Lumea va continua sa munceasca, cluburile sa existe, amuzament/relaxare, statiuni, tehnologia sa evolueze. Deci nu vor fi maimute. Femeile normale vor dori barbati normali.
Oare a satisface asa zisa dorinta launtrica a barbatilor de a avea mostenitori, nu este o compensare a femei de genul - uite, eu sunt supusa tie, dar uite ce beneficiu iti aduc facandu-ti mostenitori si deci sunt foarte importanta ?
A te considera unica fiindca esti femeie si ai ciclu mie cel putin, scuze ca zic, e un pic narcisistic, pentru ca nu e meritul tau personal, sau rodul vreunei stradanii de a ajunge la feminitate. E natural, lunar, asa te-ai nascut. Unde e unicitatea cand 2.5 miliarde de femei sunt la fel si ele ?
Eu nu ma laud ca am muschi mai puternici ca ai unei femei, si ca as putea-o s-o domin fizic. Nu e meritul meu, asa a fost sa fie.
Daca barbatii au practicat din vechime prostitutia, n-au facut-o impreuna cu femeile?
Au facut-o cu femeile pe care nu le-au putut controla.. Dar pe majoritatea le-au tinut acasa :) asteptandu-i doar pe ei.
-
Revin, cele doua mari religii ale lumii spun ca femeia a fost creata ca "ajutor potrivit" pentru barbat. Ce spun alte teorii? Stim ca a existat o epoca a matriarhatului care a cazut in favoarea patriarhatului. De ce?
Diana, revin la un mesaj mai vechi de-al tau in incercarea de a schita un raspuns satisfacator. Iata ce scrie Norman Goodman in "Introducere in sociologie" despre aceasta problema:
"Schimbarile in rolurile traditonale ale genurilor nu s-au produs fara lupta. Practicile initiale au reflectat ceea ce a ajuns sa fie numit sexism, ideea ca un sex (de obicei cel feminin) este, inerent, inferior celuilalt. Sexismul este similar rasismului prin aceea ca se refera la o intreaga categorie de indivizi, se bazeaza pe atribute fizice si reduce probabilitatile economice si sociale ale indivizilor respectivi.
Ideologia sexismului isi are originea in parerea ca barbatii sunt, in mod natural, superiori femeilor. Sistemele de credinta ale majoritatii religiilor importante ale lumii sustin aceasta idee, deoarece in Vechiul Testament ("Binecuvantat esti Tu, O, Stapane Dumnezeul nostru, Rege al Universului, ca nu m-am nascut femeie"), in Noul Testament ("Barbatul este imaginea lui Dumnezeu si reflecta gloria lui Dumnezeu; dar femeia este reflectarea gloriei barbatului"), iar in Coran ("Barbatii sunt superiori femeilor datorita calitatilor prin care Dumnezeu le-a dat superioritate")."
Ideea de baza care traspare din aceste afirmatii este ca oamenii au interpretat textele religioase asa cum au crezut de cuviinta, in conformitate cu timpurile in care traiau. cand barbatul a capatat putere economica si politica a purces, in mod firesc, la interpretari in favoarea lui, subminand rolul femeii prin trimitere la Cuvantul Domnului. Aici inclin sa fiu de acord cu IUlian:
Eu cred ca barbatul a manipulat femeia, destul de mult. I-a lasat universul casnic, in care a facut-o stapana, i-a spus ca acolo e menirea ei, ca el este extraordinar de fericit daca ea tine casa, a creeat normele sociale, nevestele model ridicate pe piedestal, cat de bine calca, cat de supuse sunt, cat de cuminti si ascultatatoare, cat de vrednice, cat de neobosite, cati copii cresc..
Si totusi, in ciuda parerii generale, cauza prabusirii definitive a matriarhatului in favoarea patriarhatului nu a fost de natura spirituala. Apelarea la textele religioase nu a fost decat un adaos la shimbarile firesti, inevitabile din societate. Ele nu au facut decat sa adanceasca un fenomen deja dezlantuit si, prin asta, de neoprit, cu baza in insasi evolutia social-economica a lumii.
Specialistii spun ca trecerea la patriarhat a fost marcata istoric de aparitia familiei monogame si a proprietatii private.
Pana la un punct, bunurile apartinau intregii colectivitati (acest lucru era posibil, pe de o parte, datorita numarului limitat de membrii ai unei ginti si, pe de alta parte, datorita relativei izolari in care se traia...inrudirea cu membrii din afara colectivitatii respective era practic interzisa) si erau impartite in mod egal fiecarei familii, urmand sa fie trasmise urmasilor pe linie materna, de asemena in proportii egale. Acest sistem succesoral era, insa, mai mult conventional...pamanturile erau oricum muncite la comun, iar profitul impartit egal intre toti membrii. Institutia familiei era ea insasi conventionala, casatoriile putand fi cu usurinta dezlegate de ambele parti.
Parea sa fie forma perfecta de organizare. Viata era linistita si nemultumirile de ordin material aproape inexistente...pana cand, barbatul a realizat ca fameia era inzestrata cu o prea mare putere sociala. Cum am mai spus, mostenirile erau matriliniare, ceea ce insemna ca toti copii erau considerati urmasi ai mamei, neluandu-se in considerare contributia tatalui la actul de procreara (la acea vreme femeia dispunea de un statut privilegiat, conceptie izvorata din ideea naiva, simplista conform careia ea ar detine puteri creatoare de natura divina, fiind prin aceasta ocrotita de zei). Acest fapt ridica probleme reale in momentul in care se punea problema ruperii unei casatorii, intrucat principalele avutii ale familiei (exceptand uneltele si ustensilele folosite la muncile agricole) ii ramaneau femeii urmand sa fie trasmise copiilor, care ii ramaneau (culmea! :) ) tot ei.
Dandu-si seama de disproportia creata de acest sistem stamosesc, barbatul a gasit solutia ideala: a institutionalizat treptat familia monogama stabila (formata dintr-un barbat si dintr-o femeie si greu de desfacut), impunandu-i femeii fidelitate absoluta. Interzicandu-i femeii relatiile sexuale cu alti barbati, inchizand-o in interiorul familiei ce nu admitea dezlegare, barbatul se putea proclama ca singur contribuitor la procrearea copiilor si putea, totodata, sa-i pastreze pe acestia impreuna cu avutiile familiei pe partea lui. Se pare ca acesta a fost inceputul oprimarii sexului femeiesc de catre cel masculin.
Treptat, asa cum spunea si Iulian, barbatii si-au atribuit din ce in ce mai multa putere. Faptul ca ei si-a rezervat muncile din afara casei, lasand-o pe sotie sa se ingrijeasca de cele trebuincioase gospodariei si de cresterea copiilor a fost o stategie bine gandita - in felul acesta ei capatau puterea economica si statutul de intretinatori ai familiei, care se oglindeste perfect, din punctul meu de vedere si in conceptia ca barbatul e capul, iar femeia gatul... In acelasi timp a aparut dorinta de inavutire, oamenii incepand sa fie din ce in ce mai interesati de progresul matrial. Au inceput de asemenea sa fie permise si tot mai mult realizate contactele cu alte colectivitati. Trocul a devenit comert. Proprietatea obsteasca a devenit proprietate privata si au aparut diferentele de clasa.
Iar femeia, ei bine, femeia a ramas unde a fost plasta...la cratita :)
Toata lumea sustine sus si tare ca femeile sunt mai sensibile decat barbatii in mod structural. Nimic mai gresit. Fetitele insa sunt educate sa fie delicate, sensibile, fragile etc, iar baieteii sa fie dominatori, duri, robusti etc. Crestem in spiritul asta care ne este atat de tare inoculat incat il asimilam ca fiind firesc, natural. De unde (revenind la discutia mai veche) si ideea ca rolul femeii e in bucatarie, langa masina de spalat si in camera copilului. Nimic din toate astea nu este natural, totul tine de social si de cum am fost crescuti.
Lorelei, ai dreptate in ceea ce priveste rolul educatiei, al socialului in general in ceea ce priveste aceasta mentalitate sexista, insa este la fel de adevarat ca situatia actuala este rezultatul unui poces evolutiv firesc al societatii. Daca nu s-ar fi facut trecerea la patriarhat, societatea asa cum o stim noi astazi nu ar mai exista...ar fi cu totul altceva. Pe cat de inevitabila a fost aceasta evolutie a lucrurilor, pe atat de inevitabila este acum rasturnarea situatiei. S-a ajuns intr-un punct in care noile perspective nu se mai pot mula pe mentalitatile invechite; feminismul e in floare si isi atrage tot mai multi partizani nu numai din randul femeilor, ci si dintre barbati. Ne indreptam, se pare, spre o noua etapa evolutiva aflata sub egida luptei de "eliberare" a femeii. Suna un pic cam dramatic, stiu! :) poate ca este intr-adevar dramatic... Ideea de ansamblu e ca societatea in care traim permite femeii, in limitele acceptabilului, sa se afirme, sa-si recastige drepturile si libertatile. Astazi divortul nu mai este stigmatizat, libertinajul este acceptat si chiar incurajat (vezi mass-media), numarul mamelor singure creste pe zi ce trece, invers proportinal cu numarul casatoriilor. Multi fac judecati de valoare si isi exprima nemultumirea fata de ce se intampla...Se spune ca ne indreptam spre un inevitabil si tragic final, spre eradicarea traditiilor si anularea demnitatii. Lupta femeilor este considerata un fel de incapatanare care ne va conduce pe toti spre dezumanizare, insa mie mi se pare ca aceasta idee, in sine, este o prejudecata. Am aratat mai sus ca rasturnari de situatie la 180 de grade au ami avut loc de-a lungul timpului si atunci nu ne-am pierdut ca specie, nu ne-am anulat, ci am trecut pur si simplu intr-o noua etapa. Desigur, nu spun ca ne-am putea intoarce la matriarhat (ar fi total inadecvat), dar mi se pare dezirabil si realizabil (in viitorul nu tocmai indepartat) formarea unei conceptii egalitariste. In fond, adeptii feminismului se zbat pentru egalitate, nu pentru demostrarea inferioritatii barbatului.
Sa inteleg ca trebuie sa urmam instinctul de turma?Adica sex asa prin boscheti, cu urmari de copii la punga, cancere rezultate in urma avorturilor facute la babe, boli venerice, etc.
De ce oare sunt o femeie incatusata, de ce oare nu sunt libera?. Dati-mi voi teoria va rog, poate-am fost oarba! :o
Care-i modelul stiintific, clasic, de femeie libera, independenta?Sa fiu eu oare manipulata? Ce fel de independenta imi recomandati?
Astea ar fi contraargumentele de ordin etic si moral...exact ce spuneam mai sus: in paralel cu miscarea feminista se formeaza si o miscare anti-, ale carei premize nu sunt tocmai lipsite de fundament. E adevarat ca la prima devere, cand ne intoarcem privirea spre societatea contemporana, ne apuca groaza! Multe femei interpeteaza gresit proaspetele dreputuri obtinute...daca familia nu ma mai obliga sa ma casatoresc, atunci n-o mai fac niciodata! daca tot s-au inventat prezervativele, de ce sa nu profit? ce, e vina mea ca am ramas insarcinata? nu a contribuit si el? de ce sa ma lupt singura? Cam asa gandeste marea majoritate a femilor in ziua de azi. Aici intr-adevar e o greseala de interpretare! Miscarea feminista este condamnadata pentru ca nu este inteleasa cum trebuie nici macar de femei...de ce mai miram atunci cum de au barbatii asa conceptii inchistate si cum de isi permit sa ne trimita mereu la bucatarie?! Pana nu se vor gasi destule capete care sa inteleaga cu adevarat mentalitatea feminista si sa o aplice, nu vom face altceva decat sa ne luptam cu morile de vant, sa starnim furtuni in paharul cu apa si sa ne batem prosteste in "palose si sabii" alias "lingura si furculita".
Maria, tie ti se pare absurda intreaga situatie...Pentru ca tu esti impacata cu tine insati si cu ceilalti, nu intelegi de ce atata tam-tam, la ce nevoie de lupta, asa-i? Pune-te in locul unei femei mai putin norocoase, cu vreo 5 polzi acasa si un barbat betiv si pe deasupra "cu dare de mana" (intelegi tu) si spune-mi atunci in ce masura te-ai mai putea considera libera? Faptul ca tu ai norocul sa fii ferita de prejudecati si scutita de agresiuni fizice si psihice nu insemna ca toata lumea e asa. Iti dai seama ca nu se poate isca un uragan dintr-o pala de vant...Cei care au pornit de la bun inceput feminismul nu s-au imbatat cu apa chioara, ci au luat pozitie fata de situatia concreta existenta in lume. Prejudecatile sunt reale. Faptul ca femeilor li s-a limitat de-a lungul timpului libertatea de actiune (si chiar de gandire, as adauga) este iar real!
Modelul ideal de femeie independenta?! Femeia pe pozitie de egalitate cu barbatul la toate nivelurile sociale si, mai ales, la nivel de mentalitate! Iata, asta se urmareste...schimbarea mentalitatilor.
Inca ceva...daca tot ai adus vorba de manipulare...esti ferm convinsa ca nu te afli sub influenta unor tehnici bine organizate si aplicate de manipulare? Iti amintesc ca manipularea presupune ca cel vizat (manipulat) sa aiba iluzia deplinei libertati de actiune, prin aceasta distingandu-se de persuasiune.
Si iata, femeia descopera acum aceasta inegalitate sociala, iar unele aleg sa treaca la polul opus, feministele, si sa devina la randul lor asa de agresive precum au fost barbatii.. Le inteleg, problema este ca daca barbatii au fost agresivi si nu s-a ajuns la un echilibru ceva, nu se va ajunge nici daca femeile devin agresive.
Iulian, oricum, cred ca la nivelul asta femeia da dovada de ceva mai mult fair-play :P Ea nu cere suprematie, ci doar egalitate! Poate ca este nevoie sa se treaca printr-o perioada de revolta (fie ea si violenta) pentru a obtine rezultate. Oamenii raspund la agresivitate mai prompt decat la vorba buna, deh! :)
In ceea ce priveste cealalta afirmatie a ta:
Apropos de naturalete, nu cred ca ideea de familie (care sta la baza societatii, sau ma rog, a stat si inca sta - nu intuiesc un viitor ideii de familie) este atat de naturala.
Daca ne-am uita in jur, observam ca animalele (deci ce tine strict de natural) nu "practica" ideea de familie..
Acolo fiecare sex are rolul lui, fara idei ca masculii lei sunt mai feroci decat femelele leoaice, sau ca femela caine este mai sensibila decat dulaul.
...iti dau dreptate numai partial. E just ca animalele nu cunosc fenomenul de familie, dar asta pentru ca ele nu formeaza societati. Ai intuit foarte bine faptul ca familia asa cum o cunoastem noi nu este naturala. A existat si mai exista inca o intreaga disputa pe marginea naturii familiei. Se pare ca toate dovezile concura spre faptul ca familia a fost precedata in timp de aparitia societatii, ba mai mult, familia in sine n-ar fi altceva decat o consecinta, un produs al societatii. Cu alte cuvinte, la baza formarii ei stau chiar mecanismele sociale, cu intreg bagajul de norme, traditii si legi care le insotesc. Cea mai buna dovada in acest sens cred ca este faptul ca nu se poate vorbi de familie fara a se face referire la situatia concreta a societatii din momentul expunerii. Si aici intervine si reversul: insesi societatea a ajuns sa se oglindeasca, sa resimta efectul shimbarilor in sistemul familial. In momentul de fata cele doua realitati se impletesc si se interinfluenteaza si, de aceea, este firesc sa presupunem ca institutia familiei va continua sa existe (cu trasformarile de rigoare) tot atata cat va exista si societatea.
Dar destul despre asta...nu vreau sa ne indepartam prea mult de subiectul topicului. daca vrai, am putea sa continuam discutia intr-un topic distinct.
Valeu! m-am cam lungit. Imi cer scuze daca v-am obosit..am vrut sa va raspund tuturor si mi-e teama ca am cam exagerat cu explicatiile. Astept oricum reactii din partea celor care au avut rabdare sa citeasca pana la sfarsit.
Toate cele bune!
-
Daniela draga sunt norocoasa in ale mariajului caci am fost instare sa aleg.Femeile care stau sa-si tabaceasca pielea sunt si ele libere, doar ca nu stiu s-o faca. Sunt atatea legii si institutii in tara asta si-n lumea asta care apara femeia. Asemenea femei ori sunt invatate cu tabaceala ori sunt nesigure pe ele. Sunt femei care sunt dependente de barbatii nu pentru ca n-ar putea fi independente ci pentru ca nu stiu a lupta, nu-s sigure pe puteri;le lor. In aceste situatii nu poate fi vorba de dorinta de libertate, independenta.
Da, am inteles lectia doar ca n-am primit nici un raspuns; ,,cum trebuie sa arate femeia independenta, care-i statutul ei, cum ar trebui sa fie respectata? Daca ceea ce este pana acum nu-i si n-a fost bun, atunci cum?
Eu nu pun accent deosebit pe actul casatoriei, dar pun accent pe statutul de familie. Chiar si fara acest act al casatoriei, nu-ti poti face bagajele asa hodoronc-tronc, doar ca partenerul sau partenera are o perioada proasta si nu poate fi atent la tine. Familia nu-nseamna certificatul de casatorie, inseamna statornicie. Am avut ocazia ca-n vacantele mele sa-ntalnesc oameni bogatii, milionarii Americii. Am vazut in ochii lor multa suferinta, dor, poate regret. Au atat de multi bani, succes, dar seara acasa nu-i asteapta nimeni, poate uneori un amant sau o amanta, care intr-o zi va pleca. Multe dintre ele(ma refer strict la femei) sunt vedete de televiziune, au emisiuni intregi in America, gustate si respectate ca persoana si apreciate ca femei de afaceri,...dar n-au pe nimeni. Sa sti ca nu-i poveste ceea ce spun. Nu totdeauna ceea ce ne imaginam c-ar merge se si potriveste. Un poti face un model de femeie, fara sa vrem, cu voia sau fara voia noastra intra acea traditie, educatie care nu se potriveste cu intregul. Ca ne place sau nu traditia nu-i o crima, ma repet ca traditia si educatia sunt cele care fac istoria. Daca n-ar exista traditii si educatii individuale, pe persoana, comunitate, tara sau stat atunci nimic nu s-ar putea transmite.Cum am putea vorbii de vechile civilizatii daca n-am pleca in primul rand de la traditii? Ce-am putea spune despre ele? Haidem atunci intr-un alt topic si povestiti-mi despre civilizatia az-teca, egipteana sau oricare alta, cu rugamintea de-a nu folosii cultura sau traditii. Ce mi-ati putea spune?Ca erau inalti, scunzi blonzi sau bruneti. Alt ceva? Ha! daca ma gandesc bine si la aceste trasaturi m-as putea lega nitel de traditii, educatii. :-*
PS. Va rog nu ma lasati in ceata, destupati-ma si aduceti argumente cu femeia independenta. Cum trebuie sa arate ea?
-
Da, am inteles lectia doar ca n-am primit nici un raspuns; ,,cum trebuie sa arate femeia independenta, care-i statutul ei, cum ar trebui sa fie respectata? Daca ceea ce este pana acum nu-i si n-a fost bun, atunci cum?
Maria, este o neintelegere la mijloc. Eu nu am spus ca ceea ce a fost pana acum a fost prost. Cred ca s-a observat in posturile mele incercarea expresa de a nu face judecati de valoare. Orice ai zice, faptele sunt clare, iar concluzia: se cere altceva! Maria, nu eu am inventat feminismul. Desigur, poti sa alegi sa crezi ca toti cei care il sustin sufera de un fel de delir in masa, dar nu stiu cat de util e...asta nu schimba cu nimic situatia!
O sa ti se pare o gogomanie ce-ti voi spune acum, dar ma incumet oricum...Societatea (ca sistem, ca realitate) a devenit, intr-o anumita masura, exterioara omului, in sensul ca functioneaza dupa altfel de legi, are o dinamica proprie, independent de evolutia individuala a omului. S-a ajuns intr-un punct in care societatea il face pe om si nu invers. Davada? oricine s-a nascut intr-o societate si a apucat sa-si traiasca primii ani (sau chiar si numai primele luni) din viata in sanul ei, nu se va mai putea niciodata desprinde total de influentele ei (chiar daca se trezeste vreun excentric sa lase balta totul si sa plece in pustietate, efectele mecanismelor tipului de societate in care a trait anterior se vor repercuta acut asupra existentei sale viitoare, vor ramane incarnate in structurile sale cele mai intime).
Nu totdeauna ceea ce ne imaginam c-ar merge se si potriveste. Un poti face un model de femeie, fara sa vrem, cu voia sau fara voia noastra intra acea traditie, educatie care nu se potriveste cu intregul. Ca ne place sau nu traditia nu-i o crima, ma repet ca traditia si educatia sunt cele care fac istoria. Daca n-ar exista traditii si educatii individuale, pe persoana, comunitate, tara sau stat atunci nimic nu s-ar putea transmite.Cum am putea vorbii de vechile civilizatii daca n-am pleca in primul rand de la traditii? Ce-am putea spune despre ele?
Imi pare ca tu intelegi traditia in sensul strict de vechi, conservatorist. Ei bine, traditia inseamna, asa cum o inteleg eu, mai mult de atat. Ea insasi evolueaza. Chiar si fara sa deti prea multe cunostite de istorie, poti foarte usor intui o schimbare a tratitiei de-a lungul timpului. Traditiile, obiceiurile, moravurile difera de la o societate la alta si chiar si in cadrul aceleiasi societati in momente diferite. Lumea nu este statornica...atributul ei esential este schimbarea, evolutia. Traditia exista in si prin societate, ci nu in paralel cu ea. Traditia nu se tese la nivel individual (nu poti vorbi de traditia mea sau a ta sau a unei anumite persoane), ci la nivel comunitar. Este impropriu sa incerci sa aplici treditiile de acum cateva sute de ani la societatea actuala. Feminismul nu desconsidera traditiile (poate ca peste o suta de ani el insusi va reprezenta o traditie).
Ceea ce se intampla acum cu societatile industrializate este, asa cum am ami spus, firesc si inevitabil. Asa zisa "revolta" afemeii reprezinta o etapa dintr-un lung proces evolutiv. Aaaa! ca asta ar putea echivala, din punct de vedere moral (subliniez, moral), mai degraba cu o involutie, e alta poveste.
Oricum ar fi, moral sau imoral, progresist sau degradant, ideea e ca se intampla si nu poate fi oprit! Tot ce mai poate face omul in situatia asta este sa emita previziuni cu privire la viitorul apropiat, sa anticipeze o etapa, cel mult doua.
Iata ce trebuie sa intelegi: feminismul este firesc, a aparut exact in momentul in care trebuia sa apara si se va sfarsi numai atunci cand va fi complet epuizat, nici un moment mai devreme.
Maria, nimeni nu incearca sa te schimbe fortat. Tu ai intr-adevar libertatea de a te sustage noilor tendinte, prin raportare la credintele in care ai fost crescuta si pe care le incorporezi in personalitatea ta. Pentru copiii copiilor tai insa, aceste tendinte, care tie ti se par atat de agresive, vor fi ajuns deja reguli (asa se explica, de fapt, continuele conflicte dintre generatii).
Limitand discutia la prezent, am impresia ca tu nu intelegi de fapt teza fundamentala a feminismului. Spui ca femeia este respectata, dar ca nu stie sa-si atraga respectul, ca este libera, dar se complace intr-o situatie degradanta doar ca sa aiba de ce se plange si aduci ca argument faptul ca statul emite tot mai multe legi in favoarea ei. Nu uita insa ca s-au purtat lupte pentru aceste legi...
Incearca sa privesti imaginea de ansamblu...Femeile au intr-adevar libertati democratice, dar nu este de ajuns. Vor eliberarea de prejudecati, de mentalitatile discriminatorii care exista de la instaurarea patriarhatului incoace. Feministii nu spun prin asta ca ar trebui sa i se permita femeii sa savarseasca grozavii si atrocitati (sa-si ucida barbatul, sa-si abandoneze copilul, sa dea foc la casa doar pentru ca vine stresata de la servciu etc.). Legea trebuie respectata de barbati si de femei deopotriva. Repet, feministii nu desconsidera traditiile si bunul simt, ci, din contra, incearca sa schimbe ceea ce este deja lipsit de bun simt, ceea ce se opune legii firii. Suntem egali? Atunci sa fim tratati ca atare, dar nu doar in acte sau in fapte, ci si prin atitudini, deci la nivel mintal. Intelegi?
Oooof! Nu stiu cum sa explic ca sa ma fac inteleasa cat mai bine...Uite, un exemplu concludent: o femeie pe care o bate sotul si e vai de capul ei (financiar, fizic si psihic vorbind) si care atunci cand se intalneste cu prietenele la barfa incepe sa trambiteze sus si tare ce nenorociti sunt barbatii si ce bine-ar fi daca am putea sa-i impuscam pe toti, ei bine, o astfel de femie nu impartaseste ideaul feminismului. Este doar o biata ignoranta, a carei infima educatie nu-i permite sa vada mai departe de cutia in care traieste. O femeie independenta va pleca la primul semn de agresivitate din fata sotului, isi va cladi o alta viata, se va realiza profesional si va cauta pe cineva care sa sa o respecte si pe care sa respecte la randul ei, dar asta nu inseamna ca cel pe care l-a parasit se se va schimba si el...nu! va continua cu siguranta sa batjocoreasca femeile, sa le considere sclavele lui si bune numai de sex si de facut mancare! O feminista va incerca sa schimbe intocmai aceasta conceptie.
Sper ca am fost destul de convingatoare...
Numai bine!
-
S-a ajuns intr-un punct in care societatea il face pe om si nu invers. Davada? oricine s-a nascut intr-o societate si a apucat sa-si traiasca primii ani (sau chiar si numai primele luni) din viata in sanul ei, nu se va mai putea niciodata desprinde total de influentele ei (chiar daca se trezeste vreun excentric sa lase balta totul si sa plece in pustietate, efectele mecanismelor tipului de societate in care a trait anterior se vor repercuta acut asupra existentei sale viitoare, vor ramane incarnate in structurile sale cele mai intime).
Nici in pustietate nu mai poti pleca, vin dupa tine si te baga la spital sub sedative :) ca de ce nu reusesti sa te integrezi, sau vin dupa tine sa-ti dea bani si sa te cheme inapoi.
Da, am inteles lectia doar ca n-am primit nici un raspuns; ,,cum trebuie sa arate femeia independenta, care-i statutul ei, cum ar trebui sa fie respectata? Daca ceea ce este pana acum nu-i si n-a fost bun, atunci cum?
Am sentimentul ca se discuta despre independenta femeii raportat numai la exterior.
Daca unei femei i se intampla X si ea e independenta, va decide sa Y. Daca nu e independenta, va decide sa altceva..
Mi se pare putin gresit sa definesti indepenendeta dupa exteror, eu vad independenta ca o stare de libertate interioara, stiind ce iti doresti si incercand sa obtii asta, nefiind orbit(a) de dependente sau principii inflexibile care sa te indeparteze de latura ta afectiva. Poate o tipa independenta, la primul semn de agresivitate din partea sotului ei nu va decide instantaneu sa plece, fiindca doar ce a descoperit ca ii place acea latura usor agresiva a lui.
Maria, tu mie imi pari o fire independenta, ti-ai ales contextul in care te afli, si ai ales bine! Intrebarea este.. ai fost doar norocoasa ? Presupunand ca nu ai avea caminul la care sa te intorci seara, si ai fi si tu singura precum bogatii de care vorbesti, ai suferi la fel ca ei ?
Ce vreau sa zic este ca ei nu sunt de fapt independenti. Sunt dependenti dupa ideea de camin, cauta libertatea in exterior, alaturi de cineva continator, si nu in interior.. Nu sunt cu adevarati liberi si independenti fiindca atunci fericirea lor depinde de un "significat other". Si pa pa independenta si libertate.
Mie independenta imi pare, repet, un echilibru interior in care ti-e bine, fara ca asta sa fie influentabil de un context exterior (de ex. prezenta unui partener de lunga durata). Fiindca altfel nu e chiar independenta, e doar o agatare de celalalt. Asta evident, nu inseamna ca nu te-ai simti bine langa un partener fain, bine ales. Ideea este cum ai fi fara acel partener, ca sa vezi cu adevarat independenta..
Si cand un om e cu adevarat independent, abia atunci isi poate da seama cat respect are nevoie de la ceilalti, samd.
-
Am sentimentul ca se discuta despre independenta femeii raportat numai la
exterior[...]Mi se pare putin gresit sa definesti indepenendeta dupa exteror, eu vad independenta ca o stare de libertate interioara
Iulian, depinde de perspectiva. Ai dreptate, independenta este relativa. Raportata la individualitatea fiecarui om, ea este intr-adevar intrinseca si, in consecinta, perfect specifica respectivei persoane. Oamenii sunt liberi sa se autodefineasca ca persoane si prin asta CU TOTII SUNTEM INDEPENDENTI! Dar mai exista si o alta forma de independenta, aceea a unei anumite categorii de oameni. Daca nu ar exista stratificari de clasa, de etnie, de varsta, de gen etc. atunci n-ar mai exista nici conceptul de independenta colectiva.
Ideea de libertate a femeii este generica, transcede individualul. Eu ma simt libera si independenta in sinea mea si sunt! dar genul femeiesc per ansamblu nu este sau, ma rog, nu atat cat ar trebui. Independenta la nivel de masa se oglindeste in mentalitati (mi se pare suparator sa revin mereu la asta...o sa devina un laitmotiv pentru mesajele mele :) ). Suna putin fortat sa definim independenta prin raportare la atitudinile si credintele celorlalti, dar asta e mersul. Femeile (intentionat nu am spus femeia) vor sa li se recunoasca nu independenta individuala, pe care oricum o au ca drept prin nastere, ci independenta sociala!
Ai dreptate, de fapt si de drept, daca pornim pe linia asta filosofica de interpretare, ar trebui sa ne dam seama ca independenta in sine este o himera, prin simplul fapt ca se raporteaza intotdeauna la ceva, la altceva (nu neapart la un significant other...poate fi o persoana, dar la fel de bine poate sa fie un lucru, un ideal). Depindem intotdeauna de ceva, dar asta nu inseamna ca trebuie sa facem o tragedie din asta si sa nu mai gasim nici un rost vietii si lumii in care traim.
-
Ok, andro, iti spun unde in Biblie se gasesc referiri relevante pentru subiectul discutat. Nu iti dau citatele intrucat cred ca o sa iti faca mai mare placere sa cauti singura pasajele respective.
1 Corinteni Cap. 7 Vers. 2
1 timotei Cap. 3, Vers. 2
1 Corinteni, Cap. 7, Vers. 4
Proverbe, Cap. 31
1 Petru Cap. 3, Vers. 7 Mi se pare deosebit! :)
Astea le-am gasit, mai la repezeala, dar mai sunt. Si apoi, toate poruncile, legile, indrumarile din Biblie referitoare la legaturile dintre oameni se revarsa asupra casniciei. Suntem indemnati la rabdare, compasiune, mila, bunatate, blandete, sprijin, etc. unii fata de altii si cred ca e mult mai la-ndemana sa fim asa cum ni se cere in casnicie, in relatia cu sotul sau sotia, decat cu cei din afara. Deci acolo, in camin, trebuie sa inceapa lucrurile care apoi se vor vedea si in exterior, nu invers. Un barbat care e aspru cu sotia lui, nu va putea fi bland cu colegii de munca. Etc.
Stii, m-am tot gandit la ce spuneai intr-un mesaj anterior, cum ca femeile in Biblie sunt in general ispite, pacatoase, si mi-am dat seama ca ai dreptate. Cam toate au fost "surprinse" pracurvind sau curvind. Asta o sun cu un fel de jena fata de sexul nostru. Cu toate astea, cred ca fiecare caz in parte are particularitatile lui si nu e bine sa judecam inafara lor. Asta o spun si ca sa mai atenuez putin din "vina". :)
-
Intrebarea asta imi aduce aminte despre un banc despre constitutia animalelor.
Mare consiliu mare, in jungla, se aduna animalele ca sa stabileasca o noua constitutie.
Aceasta cuprindea urmatoarele drepturi fundamentale:
1. Dreptul la viata
2. Dreptul la posesiune
3. Dreptul la libera exprimare
4. Dreptul de vot
5. Toate animalele sa fie egale intre ele.
Dupa multe dezbateri, o noua constitutie a fost alcatuita
Arata cam asa :
1. Nici un animal nu are voie sa ucida decat daca este absolut necesar.
2. Toate animalele au dreptul de posesiune pana cand aceasta posesiune le este instrainata.
3. Toate animalele se pot exprima liber, dar vor fi trase la raspundere pentru asta.
4. Toate animalele au dreptul de vot, mai putin hipopotamii, rasii, hienele, crocodilii si maimutele.
5. Toate animalele sunt egale intre ele dar unele sunt mai egale decat altele. :)
Nu cred ca poate fi facuta comparatia intre doua fiinte, care daca n-ar impartasi acelasi genom, ar fi complet diferite. Sa zicem ca fiecare sex imparte se bucura de diferite libertati. Dar suma libertatilor si constrangerilor zic eu ca este egala. Si vorbim despre o gama foarte larga de femei. Nu putem baga in aceeasi oala toate femeile din lume. Asta ar insemna sa comparam libertatea Reginei Elisabeta cu libertatea unei femei din Orientul Mijlociu. Si la barbati este la fel.
-
deja mi se pare de-a dreptul ostracizanta expresia asta din titlu' topicului pentru cel putin unul dintre sexe...Ar trebui sa se inteleaga asta...intr-un final!
nu am starea necesara sa fac uz de polemica acum asa ca ma voi limita la a spune doar ca daca femeie se vrea "egala" barbatului ar trebui in loc sa-si care cratitele in salile de simpozioane si sa bata la unison cu polonicele in masa ca sa se faca auzita, mai bine ar cumpata la o forma de rescriere a legilor societatii care sunt oricum patriarhale si care nu admit femeie pe picior de egalitate cu barbatul. Daca o vor face cu cap vor avea de castigat..daca nu, vor continua sa fie slavite ba in maternitati, ba la luptele in noroi, ba in bordeluri...doar atat.
-
daca se pleaca de la ipoteza inferioritatzii ca marime a sexului feminin relativ la cel masculin,putem aseza chestia pe observatzii empirice ..si putem chiar,dat fiind faptul probat empiric,stabili ca sexul masculului este superior sexului femelei.si problema superioritatzii intzepeneste in mod vizibil si absolut a i c i.in rest,daca un oarecare individ care in mod aleatoriu sa trezit cu organe genitale masculine,este capabil,CAPABIL,ca demostreze ca este superior ,nu numai unui sex opus,sau nedeterminat,sau similar,ci tuturor la gramada,fara sa invoce consideratzii religioase puerile,facile,patetice,si fara a fi considerat bolnav mintal,este invitat gentilmente sa se prezinte cu materia asta la instantzele aferente.daca nu,consider eu personal,ca tema suprematziei masculului datorita organelor sale genitale si a calitatzii hormonilor pe care le poseda din cauza asta,tre sa inchida ochii aici.adica,n am intezeles,barbatul munceste in ...mina..munceste pe luna,escaveza materia planetara,sta deasupra..e prezidentele onorariu al "tzipatului carpatzilor..",da daca il santajezi din punct de vedere sexual,cu placerea la care nu rezista,ii scade capacitatea intelectiva instantaneu la 1%.cine e mai fratzilor,atunci,superior?voi facetzi munca bruta,iar noi avem abilitatzi de manevrare a masei vostre mintale.si nu numai.pe mine personal,ma irita modul in care se pune problema.nu suntem egali intre noi ca indivizi,ca suntem diversi,dar plecam de la premiza egalitatzii in dreptul de a demostra ca suntem superiori intr un anume domeniu.ar fi prea simplu pt voi,sa va abrogatzi in mod absolut suprematzia numai si in mod ingrat,datorita faptului de a va fi nascut cu acele benedette organe genitale.organele genitale nu va garanteaza suprematzia inteligentzei si nu au aceste capabilitatzi in genere..organele genitale garanteaza(atunci cand nu se sufera de impotentza..sau sterilitate)procreerea.consider ca sunt aliberata de prejudecata casatoriei,a necesitatzii procrearii,a necesitatzii absolute a raporturile sexuale..voi barbatzii,plecand din zorii hominidului primar ,atzi plecat cu prejudecatzi de prepotentza la bord,care ne au stagnat afirmarea plenara.dar vom recupera.nu va ingrijoratzi.si era vorba de munca bruta..pai dati mi voie sa va anunt ca nu e apanajul masclului.eu am taiat o cartutza de lemne,am sapat,am carat saci,am facut in somma,ceea ce trebuia sa faca tata.cu 70 de kg,si 1,73..si important,sex feminin,as vrea sa mi datzi exemplul unei activitatzi incadrata la categoria munca bruta,care depaseste in grad de dificultate a suportarii,durerile facerii pe care le suporta o f e m e i e.va rog tare mult.da numai daca putetzi.sunt emancipata ,independenta de ajutorul misericordios al inteligentzei vreunui barbat oarecare,si de asta ma mir ca se pune problema inferioritatzii..in viatza mea,nici o inteligentza masculina binefacatoare nu mi a pus in traista.am obtzinut totul ,prin medierea capacitatzilor mele,uzandu mi "modesta","banala","patetica","deficienta","inferioara"...etc,etc.inteligentza pe care mi o confera posesul unui sex feminin.(oare acest poses este cauza?)astept cu nerebdare un barbat care sa vina sa mi urle in fatza ca e superior.sa vina sa ma sfideze.sa vina drept,si maiestuos,punandu si invedere genitalitatea si crezand ca asa ii voi confirma absoluta marime spectaculara a ...inteligentzei.sa vina.(!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!).
-
din nou problema egalitatii! :(
in primul rand te sfatuiesc sa te calmezi...se vede ca esti foarte afectata...daca te agiti in felul asta nu te va ajuta ci..dimpotriva...si inteligenta noastra...puterea noastra ca femei poate fi afectata si redusa...in primul rand de stari nervoase care nu ajuta in nici un caz la gasirea unei solutii...
ai cerut sa vina un barbat sa te contrazica...uite ca am venit eu care in nici un caz nu sunt barbat si nu ca sa te contrazic ci sa iti expun alt punct de vedere....
in primul rand...sunt deacord ca nu e prielnica aceasta 'superioritate' a barbatului si ca in foarte multe cazuri femeile sunt mult mai puternice si capabile decat 'sexul tare'...dar...nici nu cred ca noi...femeile in general...ne dorim acea egalitate deplina...eu una nu mi-o doresc...
vorbei de puterea fizica...asta intradevar depinde de la persoana la persoana...sunt multe femei mai puternice decat multi barbati dar...daca vorbim la modul general cred ca barbati stau ceva mai bine la capitolul asta si...pe mine una nu ma deranjeaza asta....
ca barbati sunt foarte usor de manipulat si de influentat de catre femei...da...din nou sunt deacord...sunt multe femei destepte care probabil fac ce vor din orice barbat doar prin vorbe...dar cate din aceste femei stiu sa 'manevreze' barbati in mod constructiv? cate femei stiu sa isi foloseasca aceasta 'putere' net superioara barbatului pentru mai mult decat propriul interes? si atunci...unde e beneficiul acestei puteri ???
vorbeai de durerile faceri...oameni buni...suntem in 2007...mileniul III...nu mai vorbim de acele dureri ale faceri insuportabile decat in cazul femeilor slabe si ... prea putin informate....exista atatea metode pentru a face din acel moment doar unul din cele mai frumoase momente din viata incat acest argument mi se pare foarte depasit si chir incorect...ca sunt foarte multe femei care vor sa se ascunda in spatele unei sarcini grele si a unei nasteri terifiante...sunt...dar acele femei inteligente si puternice de care tu vorbei stiu ce sa faca pentru ca sarcina si nasterea sa fie doar o bucurie si pentru ele si pentru...barbatul...de langa ele...
vrem cand nastem sa avem un barbat langa noi nu??? vrem sprijin si dragoste...vrem siguranta si confort....de la cine?..de la acei barbati usor influentabili si cam prostuti nu???...nu e chiar asa draga mea...
fiecare are plusurile si minusurile lui...doar de noi depinde cum profitam de ele...noi nu suntem nici mai destepte nici mai chinuite...iar ei nu sunt mai puternici sau favorizati...suntem oameni...iar aceasta lupta pentru egalitate este atata de prost inteleasa....
ne dorim sa ni se deschida usa la masina sa coboram dar vrem sa fim egale, vrem ca ei sa faca primi pasi intr-o relatie dar vrem sa fim egale, vrem sa fim considerate fiinte gingase si delicate dar vrem sa fim egale...si ce mi se pare mai grav...ca multe nu mai vor toate acele mici 'favoruri' ci doar sa fie egale....si atunci? diferenta dintre sexe care mai este ??? doar de sex ??? :-X
eu imi doresc o lume cu multe diferente dar cu echilibru...asa mi se pare frumos si interesant...iar aceasta lupta nu face decat sa creeze complexe ambelor categori si sa lipseasca tot mai multe femei poate de cel mai frumos dar al nostru...feminitatea :(
'ai grija ce iti doresti, e posibil sa se intample'
-
mare adevar ai grait catty, vreau si eu sa vad femeia care o sa ragaie dupa 2 beri, in timpul unui meci. ;D ;D ;D
-
vreau si eu sa vad femeia care o sa ragaie dupa 2 beri, in timpul unui meci.
ai grija ce-ti doresti :D
-
voi chiar nu vreţi să înţelegeţi că nu suntem unii mai egali decât alţii? bărbatul e complementar femeii şi femeia e complementară bărbatului. "egalitatea" nu se măsoară în râgâieli, epilări sau bicepşi...egalitatea se măsoară în completarea celuilalt...jumătatea de măr. înţelegeţi voi?
-
cu sigurantza in timp ce mi citeai in mod superficial textul priveai un meci de box si astfel surescitata catty draga,ai reusit sa ajungi la concluzia eronata ca tonusul textului meu era nervozitatea isterica.nu te ingrijora,cazul este similar petei de culoare violeta care se formeaza pe retina cand acesta se deplaseaza de pe albastru pe galben.asta era punctul unu.punctul doi:te invit gentilmente,sa subscrii normelor deontologice de exprimare elementare,adegvand persoana substantivelor personale la limitele in care esti competenta,adica persoana I sg.nu a IIa plural.pe scurt,termeni ca:"noi,femeile in genere"sunt eronatzi.eu subcriu la categoria femei.numarul de persoana ma implica prin urmare,in mod abuziv,in ceea ce spuneai tu acolo.si nu sunt de acord.pe urma,nu potzi sustzine cu atata ..ingenuitate orice tip de opinii,care nu te privesc personal,ci "femeile in general",pt ca doar un mare psiholog care a studiat psihologia feminina pe un considerabil esantion de exmplare si o poate permite.terzo:expresia:"multe femei sunt mai puternice decat multzi barbatzi",este echivalenta cu expresia:o infinitate de plopi sunt mai inaltzi ca o infinitate de boschetzi,si cu asta nu faci decat -ca sa ma exprim lejer-o tautologie.nu zici nimic verificabil empiric.si ar trebui sa ne invatzam,daca tot pretindem ca suntem mai inteligentzi in 2007,ca tre sa ne abtzinem de la afirmatzii nefondate si absolut gratuite.ca o oarecare specie de mascul poseda un lucru mecanic muscular superior altuia,nu are nici o importantza,in ceea ce ma priveste.nu e asta axiologia valorica absoluta,cu atat mai mult cu cat o astfel de categorie nu exista.quarto:ca femeile sunt capabile sa manevreze reziduul materiei cerebrale din minicutia craniana a unor specii de masculi susceptibili la astfel de manevre,in scopuri care nu sunt adiacente folosului umanitatzii(tu poemeneai de uzufructul acestei metode "in propriul(condamnabil)interes..),nu ma intereseaza.eu am vrut ca accentuez asupra capacitatzii nostre in sine,de a face asta..care ma gratifica chiar.quinto.si cel mai important:eu nu pot ,deducand din spusele tale,sa o iau pe mama de o parte,si sa i raspund in urma afirmatziei sale precum ca a suferit ingrozitor cand a nascut,ca e slaba,incorecta,neinformata si proasta,in comparatzie cu femeile inteligente ale mileniului III.fii sigura ca femeile inteligente nu sunt specifice anumitor ani.in cazul de fatza ,anului 2007.si in plus,nici o femeie inteligenta nu ar face bravura prosteasca de a sustzine o nastere fara dureri.caci nu era vorba de placerea de a fi mama.asta este incontestabila.dar de aici si pana a veni cu sfaturile astea compatibile cu legile futile ale lui murphie ,e un hazard extrem.si inconstient.daca nu vrei sa ma crezi a priori,incearca a posteriori,repetand acest pasaj din textul tau,mamei tale.si incearca sa ti l mai repetzi si tzie,cerebralizandu i termenii,sa vedem in ce masura crezi ceea ce spui.in rest,toata summa infernum pe care ai mai dedus o acolo,nu stiu de unde, la ce ,si cum de are legatura cu textul meu..imi dau un time uot de 15 minute ca sa ma mir in legatura cu asta."v r e m sa fim considerate gingase si delicate,dar v r e m sa fim egali.."iar pluralul,iar afirmatzii nefondate si deductzii cauzale logic imposibile...of.of.impulsivitatea asta.eroarea logica a generalizarii pripite pe care o faci..si asta era numai un ex..sa intzeleg,in cele din urma,ca o fata fiind gingasa si sensibila,este inferioara ,pt ca nu e brutala,masculinizata...plina de atribute masculine?pai una de aia,nu numai ca nu ar fi superioara,ci inferioara chiar oricarui tip de feminitate.draga catty,ii dai cu hazardul,si i dai ,dar fi atenta la semnificatzia si la logica a ceea ce afirmi.ia mai citeste odata.ce legatura au atributele de feminitate cu atributele de masculinitate,de ce intra astea intr o competitzie a valorilor?ca nu intzeleg.daca tu incerci sa determini logic concluzia,acesta este ca pt a fi egale cu masculii,ar trebui sa fim ..masculi.si este o stupiditate.nu vorbim aici de egalizare prin uniformizarea absurda a caracteristicilor masculine,sau prin la fel de absurda,uniformizarea a celor feminine ca reper al valorilor de superioritate la care tre sa subscriem in calitate de indivizi.aici vorbim de inteligentza,care nu apartzine in mod absolut nici barbatzilor,nici femeilor.fiecare individ,indiferent(!) de sexul sau,poate demostra cat este de superior.si nu suntem in masura sa asertam asa,gratuit,ca vreunul dintre sexe a demostrat de alungul timpului in mod prevalent acest lucru,in detrimentul,si oftica altuia.nu ,nimic nu se de a gata,totul se cucereste cu capabilitatzi.k?
-
cineva are nevoie de vitamine sa treaca de iarna asta.nu zic tot pt ca o sa fiu penal asasinat...la cos aruncat.
prea multa "psihologie bolnava" ca sa zic asa in acest post.In afara faptului ca psihologul de serviciu a fost tot femeie, nu pot sa zic decat atat:
Fara barbati..lesbianismul ar deveni legal.
-
m-am gandit un pic ce replica sa iti dau...si zic asta pt ca se vede clar ca postul tau a fost un mic atac la adresa mea...sau cel putin a ideilor mele...
nu am inteles de ce te-a deranjat asa rau ca am avut pareri diferite de ale tale...dar cum fiecare are dreptul la opini...si cum vad ca nu vrei sa renunti la nervi si replici acide...imi raman doua variante...ma contrez in continuare cu tine sustinandu-mi ideile(probabil ar trebui sa adopt si eu un ton mai agresiv...eu stiu...) sau...te las in pace sa crezi ce vrei tu...stiind ca restul probabil mi-au inteles mai bine punctul de vedere si generalizarile pe care le-am facut....
eu nu am vrut decat sa iti arat un alt punct de vedere al unei fete...si sunt perfect constienta si in cunostinta de cauza la tot ceea ce am scris...daca tu asta ai simntit-o ca un atac...imi pare rau...nu asta a fost intentia...
numai bine si ai grija de tine in aceasta jungla...
-
Eu zic sa va temperati amandoua tonul. Afirmatii de genul "in primul rand te sfatuiesc sa te calmezi...se vede ca esti foarte afectata...daca te agiti in felul asta nu te va ajuta" sau "u sigurantza in timp ce mi citeai in mod superficial textul priveai un meci de box si astfel surescitata catty draga,ai reusit sa ajungi la concluzia eronata ca tonusul textului meu era nervozitatea isterica.nu te ingrijora,cazul este similar petei de culoare violeta care se formeaza pe retina cand acesta se deplaseaza de pe albastru pe galben." sunt oarecum deplasate (acuma nu ca n-ar mai trebui un pic de sare si piper forumului din cand in cand ;D ;D)
Buuuuun, acuma dupa ce am facut un pic pe moderatoarea 8), hai sa zic si eu doua vorbe legate de topic. :D
subscriu la ceea ce a spus andera a propos de faptul ca punctul slab al barbatilor (un fel de calcai al lui Ahile modern) este sexualitatea. Stiti, era o vorba legata de ce este casatoria? "Pentru femei este plata pe care o primesc pentru sex" iar "pentru barbati concesia pe care o fac pentru sex". ;D In fine, lasand gluma la o parte, the girl has a point here!
subscriu la ceea ce a spus catty ca nu stiu daca noi femeile ne dorim aceasta egalitate. in plus mie chiar imi pare ca catty nu a generalizat un "noi" femeile decat la nivelul discursului, caci la nivelul argumentelor chiar a subliniat nu o data ca sunt barbatii si barbati dupa cum si femei si femei.
subscriu la ceea ce a spus semiramis, exista, cred, o complementaritate masculin / feminin (stiau misticii astia asiatici ce stiau cu Yin si Yang-urile lor). Mai cred insa ca exista o inegalitate chiar in sensul de inegalitate la nivel de mentalitate, deci puternic conotata social. De care e greu sa scapi, insa miscarile feministe au facut deja primii pasi. Si un argument solid ca aceasta exista este ca miscarile feministe au militat pentru egalitatea sexelor, nu pentru superioritatea femeilor, ceea ce arata ca aveam un "avans" de recuperat...
Sigur, discutia poate continua la nesfarsit si probabil nu se va opri aici, problema e spinoasa si cu multe resurse. sper insa sa o facem cantarind argumente si nu atacuri la persoana! :)
-
consider inca ca metoda mea a fost de a lua unul cate unul argumentele lu catty si de a le contesta in mod valabil.nu am nik cu persoana nimanui.nu mi permit luxul de a fi intzeleasa gresit.ar fi un lux peste demnitatea mea.daca nu suntetzi convinsi,observatzi bine cine a argumentat in acesta polemica.poi,polemica este o forma de discurs literar legiferata de academia romana.si o utilizez in virtutea acestui drept.in plus,persoanele au dreptul la opinii de orice natura,au dreptul sa le si publice.dar tre sa fie constiente ca odata cu asta,isi asuma responsabilitatea semnificatziei cuvintelor ,si eventuale critici ,care se fac in virtutea aceluiasi drept la opinie.asta e tot.
-
"cu sigurantza in timp ce mi citeai in mod superficial textul priveai un meci de box si astfel surescitata catty draga,ai reusit sa ajungi la concluzia eronata ca tonusul textului meu era nervozitatea isterica" iti suna asta a polemica de tip argumentativ? care e argumentul care iti sustine o asemenea afirmatie?
-
luati o pauza, altfel cred ca o sa fiu nevoit sa organizez un meci de box. pe bune.
-
egalitatea femeilor cu barbatii reprezinta de fapt, inferioritatea barbatilor...
asta e adevarul. nu va mai certati atat.
-
"cu sigurantza in timp ce mi citeai in mod superficial textul priveai un meci de box si astfel surescitata catty draga,ai reusit sa ajungi la concluzia eronata ca tonusul textului meu era nervozitatea isterica" iti suna asta a polemica de tip argumentativ? care e argumentul care iti sustine o asemenea afirmatie?
asta este o eventuala deductzie care reiese din modul in care ea a reusit sa mi deformeze tonalitatea discursului.in primul rand ,care era de fapt al doilea,draga noastra amica catty,ma sfatuia,nu am resusit sa mi dau seama pe ce baza,sa mi calmez agitatzia si nervii.eu,in calitate de autoare a textului ,care sustzine ca stie ea mai bine care a fost tonul si intentzionalitatea acelui discurs,observand eroarea,judec chestia .si consider ca am identificat deficientza pe care mi o reporta gratuit,intr o eventuala surescitare a lu catty insesi.sindromul e proiectzia,unul din celelalte nenumarate procese psihice (sublimarea,identificarea,refularea,lapsusul,etc)care se desfasoara cu totul normal in capu nostru.cazul era analog in opinia mea,formarii unei pete de culoare violeta cand retina se deplaseaza de pe albastru pe galben.ea si a deplasat probabil capacitatzile de ..interpretare din centru focal al unei chestii surescitante pe textul meu de natura antipodica,iar efectul a fost o impresie de truculentza a textului meu.vreau sa zic ca "il stato di animo"are mare importantza in toate activitatzile nostre.si eu am folosit acesta teorie.intr un mod mai ironic.am lamurit?
-
pe bune daca pot intelege pentru ce atata agitatie...
cineva a expus o parere...eu am vrut sa dau un sfat si o parere...se pare ca sfatul a fost inteles gresit(poate nu m-am exprimat tocmai ok)...mi-am cerut scuze...
de ce atata efort depus aiurea sa umplem cat mai multe randuri cu indignare si cuvinte cat mai pompoase???
nu am vrut sa supar pe nimeni cu nimic si nici acum nu vreau...dar nu crezi ca te legi prea mult de subiectul asta si in loc sa intaresti ideile ce le sustineai incepi sa le pui in umbra?
in fine...treaba voastra... :-X
-
cuvintele pe care le utilizez eu nu figureaza in vreun volum,numit:" Dex de cuvinte cu pompa si escorta"...poate si cu boleroul lui marcel ravel,in cd.pt aprehendarea mai intai ,a notzunii de caravana.. ci in dexul obisnuit al limbii romane.am trecut de putzin in 2007,si n am avut timp sa ma informez,poate exista.e normal sa crezi ca mi umbresc opiniile,ca citesti pe timp de noapte..lumina e slaba.
-
PS mic. e Maurice, nu Marcel. :D
-
gata...s-a terminat meciul?ce ma bucur...just chill girls...
-
s-a terminat. si e remiza. trebuie sa se rejoace?
-
Dupa cum se spune "toti oamenii sunt egali".
Deci ,fiecare om ii este superior altui om prin ceva.
-
Pai eu cred ca te contrazici nitel.Prima data afirmi ca toti oamenii sunt egali ,iar apoi concluzia: "Deci ,fiecare om ii este superior altui om prin ceva".
-
Dupa cum se spune "toti oamenii sunt egali".
Deci ,fiecare om ii este superior altui om prin ceva.
şi pe mine m-ai pierdut... ???
-
cred ca vroia sa spuna ca se compenseaza,lucrurile se intrepatrund...eu asta am inteles... ::)
-
Dupa cum se spune "toti oamenii sunt egali".
Deci ,fiecare om ii este superior altui om prin ceva.
Va pasa ca ma contrazic?
Peste tot se afirma cum ca oamenii ar fi egali.Eu nu o cred pentru ca fiecare om in felul lui ii este superior altuia prin ceva.De exemplu voi stiti mai multa psihologie ca mine,dar ar trebui sa mai cititi si printre randuri ,nu le luati chiar motamo.
-
Toti oamenii sunt egali... Dar numai in fata lui Dumnezeu. Aici e un pic diferit.
-
am tot ezitat sa scriu aici.de ce?din simplul motiv ca eu sunt de parere ca noi ne alegem cat de *egali* suntem unii fata de ceilalti.
se poate spune ca cineva ne trateaza cu superioritate,numai daca noi lasam lucrul acesta sa se intampla,si nu avem ambitia sa demonstram ca putem.
trebuia sa privim inainte,nu in sus,nu in jos...si sa stim ca daca noi avem capul plecat,ceilalti ne vor calca in picioare.
nu spun nici ca trebuie sa fim superiori,unii poate chiar ar avea motiv,dar aceasta superioritate se arata si prin modestie.nu esti mai bun decat cel de langa tine daca te lauzi ca ai facut *nnn* lucruri,desi poate chiar le ai facut.
cum spuneam...sa privim inainte,nu in jos,dar nici in sus
-
PS mic. e Maurice, nu Marcel. :D
[/quote .multzumesc ca m ai corectat.am verificat si am constatat eu insumi..( ;))