Romanian discussion room => Povestea mea => Colţ de jurnal => Subiect creat de: friend din 06 Septembrie, 2004, 04:41:08 p.m.
Titlu: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 06 Septembrie, 2004, 04:41:08 p.m.
De cate ori as fi vrut sa exprim undeva momentele superbe pe care le-am trait pe forum si n-am avut unde! Am creat aici locul pe care mi l-am dorit de atata timp: usor de accesat si fara pretentii. Nicaieri nu-si avea mai nimerit locul decat undeva la sfarsit, pe ultima fila, acolo unde cu totii ne repezim sa notam gandurile pe care nu vrem sa le pierdem. Va invit pe toti ca sa-l folositi ori de cate ori simtiti nevoia. Si ganditi-va si la faptul ca cei raspunzatori de acest forum au si ei nevoie de "guri de aer" care sa ii incurajeze in efortul lor!
Scrieti, e loc suficient pentru toti si oricat de mult am scrie... n-o vom face de ajuns!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 07 Septembrie, 2004, 06:46:22 p.m.
Hai sa incep eu, poate si ca sa ma laud putin dar si pentru ca ceea ce am trait duminica ce tocmai a trecut merita sa fie impartasit cu prietenii mei. Despre cat e de frumos pe Insula Catalina se poate citi in nenumarate locuri. Am fost curioasa cum e "acolo" asa ca duminica am plecat impreuna cu prietenul meu spre locul de imbarcare pe feribotul ce duce acolo. Nu facusem rezervare, drept pentru care am trait emotii intense pana cand am fost anuntati ca mai sunt pe feribot locuri si pentru "rataciti" ca noi. Calatoria pana pe insula a fost placuta, in ciuda vantului puternic produs de viteza cu care mergea feribotul. Si apoi, noi am ales sa stam pe ultimul nivel al feribotului, in aer liber, sa vedem si sa simtim totul. In fiecare clipa aveam in fata un peisaj demn de un tablou extraordinar! Pacificul e un ocean foarte prietenos. Am simtit asta tot timpul cat am fost "pe el". Are un fel de suflet cald si primitor...greu de descris in cuvinte! Insula Catalina este destul de mica, locuita doar partial, si cu toate astea are aeroport. Oamenii au facut acest aeroport in varful insulei. Iar in acest scop au taiat si au sapat in piatra destul de dura! Impresionant! Pe insula am gasit lume multa, veselie, plaja si foarte multa culoare! Totul era asa de colorat, asa de viu incat imi doream sa ma opresc mereu din drum ca sa admir privelistea! De la hainele oamenilor, pana la barcile de la malul oceanului, de la vgetatie si pana la reclamele magazinaselor de pe insula, totul avea culori formidabile! Am mancat intr-un restaurant mic, mexican. Ne-a servit o doamna de vreo 50 si ceva de ani. Simpatica! Plina de amabilitate si cu niste ochi care spuneau ca ea nu are griji in viata asta! Am plecat de acolo ametiti de buna ei dispozitie, desi mancarea nu ne-a impresionat prea tare. Urmatorul pas a fost calatoria cu submarinul. Da, am fost pe fundul oceanului. Am vazut o vegetatie bogata si bancuri de pesti pe care nu i-ai putea numara intr-un an. M-a impresionat jocul sau dansul lor neintrerupt, felul in care isi schimbau pozitia corpului toti, la unison, in virtutea unui instinct pe care noi oamenii nu il vom adopta niciodata, cu toata inteligenta noastra! Insotitoarea de pe vas ne-a povestit ca Insula Catalina are o scoala, o banca, un spital, sapte biserici, doi politisti, trei pompieri, ca viata e destul de scumpa (normal: totul se aduce de pe continent!) dar ca se traieste bine si ca nu ar pleca in alta parte pentru nimic in lume! Cumva mi se pareu pline de sens cuvintele ei! Un colt de Rai, asa poate fi descris cel mai bine acest loc. Din pacate, nu am stat pe insula decat cateva ore. Am colindat magazinele si ne-am cumparat ceva suveniruri, am facut multe poze. Ne-am imbarct pe feribotul ce urma sa ne aduca acasa cu dorinta clara sa ne intoarcem si sa stam macar cateva zile. Eram foarte obositi desi nu puteam spune ca am facut eforturi. Ne plimbasem doar! Eram coplesiti de atmosfera de pe insula! Cand am ajuns acasa nu am mai fost in stare nici sa mancam. Am adormit imediat! Abia ieri am reusit sa ne revenim cat de cat. Am trait cateva clipe la maximum de intensitate! Ne-au ramas amintirile si pozele!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri (e plictisitor?)
Scris de: minerva din 07 Septembrie, 2004, 08:27:22 p.m.
Marti Cu o intarziere de o saptamana plec spre Grecia. Dimineata nu aveam certitudinea ca o sa ies azi din tara asa ca pluteau nori in zona mea. E in jur de 10 p.m. si dupa o coada de 2 ore parasim vama Giurgiu. Pana in Grecia sunt cam 500 de km.
Miercuri 15 euro dati sub denumirea “traditie colega” si pasim in Grecia. E 15.45 am dormit doar 3 ore in masina (cat am stationat) dar acum fac ochii mari am intrat in Promachonas. Intrarea este incantatoare… coaste stancoase imbracate in verdele maslinilor salbatici. In dreapta granita cu Macedonia. Mergem pe acelasi E79 care ne-a insotit plin de gropi pe perioada traversarii Bulgariei (la capitolul asta concureaza cu centurile Bucurestiului). Incerc sa-mi fac o idee despre distante: Kilkis 77 km, Thessalonic 123… Intram in prima localitate Vironea (celelalte le-am stabatut pe centura). Strazi inguste si cotite gen ulite... Privesc casutele ingrijite avand inevitabilul cazan de inox pentru incalzirea apei pe acoperis si curtile cu mult verde, roz si alb. La iesirea din localitate sau poate doar intre curti admir primii maslini ingrijiti. Sunt 2 plantatii: una tanara prin care serpuiesc furtune de irigatii la nivelul solului si una cu pomi maturi care par legati intre ei cu acelasi tip de furtun dar la 1,5-2 m inaltime. Urmeaza alte cateva case fara curti dar cu balcoanele imbracate in flori. Peisajul se schimba in mers… pe stanga apare un fel de delta: apa, insule de vegetatie pasari de balta… Nu stiu despre ce curs este vorba dar dincolo de intinderea asta, in zare, la cel mult 2 km sunt piscuri imbracate in brad si maslin. Imi vine in minte Jurilovca incadrata de munti si… albastrel (oare Paul si-o poate imagina asa?) Peisajul dispare dupa un perete stancos… Zaresc intr-o curticica un imens hibiscus (rosa) de un rosu aprins. Are atatea flori pe crengute incat nu realizez cum de sunt si petale in jurul lui… Ca in toate localitatile de pana acum la intrare este un imens panou cu harta zonei si stradutele localitatii. Soarele arde pe masura ce inaintam dandu-mi senzatia ca si un tricou este prea mult. Acum nici 2 ore am facut o poza prin geamul acoperit de ploaie al masinii iar afara erau in jur de 10 grade (la Sandansckoi-Bulgaria). Peisajul are un calm salbatic care iti atrage privirea sa “cotrobai” in fiecare cotlon… Am schimbat directia spre Kilkis si avem Macedonia in NE. Verdele campului contrasteaza cu zapada de pe munte. Cerul are nuante total diferite: in stanga imbraca muntii ca o ceata albastra (dar fara a ascunde din detalii… este doar o parere ca un voal transparent) care se scurge pana-n sosea dandu-i si acesteia o tenta albastruie in timp ce, spre dreapta, sunt tonuri de bej pana la maroniu si te impiedica aproape sa vezi muntii. Nu am vazut inca un cer asa ciudat delimitat. Digitalul nu surprinde detaliile datorita distantei dar cred ca si fotografiata cu un obiectiv adecvat imaginea ar parea un trucaj. Coborand privirea, pamantul e acoperit cu petale albe… copacii isi scutura deja florile… ninsoare de primavera. Mergem inca vreo 3 km si soseaua este incadrata de padure. Florile si arborii imi sunt necunoscuti (doar ici colo cate un tufis cu flori galbene imi aminteste de campurile noastre). Am vazut doua vulpite, iepuri, un arici mic a trecut strada si am incetinit sa-l lasam sa-si continue drumul iar acum pur si simplu am oprit cateva secunde sa admiram un bursucel. Pozitia nu mi-a permis sa-l fotografiez dar l-am privit (n-am vazut bursuci pana azi) si m-am gandit la lizuca apoi la muscatica… Mi-am promis sa fac de data asta insemnari sa o plimb (cu gandul macar) si pe muscata. Zambesc… as fi adus tot hanul cu mine, pe lizuca, albastrel si mai ales pe luceafar. Daca-mi amintesc exact hermes stie greceste si naia banuiesc ca a fost constiincioasa (sper ca nu sughiti copila draga). O crescatorie de struti cu jocul lor imi intrerupe pentru cateva clipe gandurile. Dealurile care urmeaza sunt numai terenuri agricole… un peisaj comun. S-au aprins luminile si privesc doar autostrada. E ca si cum as numara luminitele… Cat am ascultat si privit padurea notand cate ceva m-am gandit ca lipseau doar licuricii. Zambesc… Continui drumul catre Karini aflat la 66 km de aici. Ma rezum la citit panouri. S-a terminat practic ziua. Inoptam la Motel Platamon… maine-l fotografiez (e o placere sa locuiesti acolo)
Joi Am facut cateva poze asa cum am promis. Aseara am dormit 8-9 ore si sunt dornica de “inghitit “ imagini. O luam catre defileu mergand spre Larissa. Peisajul isi recapata farmecul. Pret de cateva secunde am zarit si marea printre crestele muntilor. Sunt 23 de grade iar muntii inzapeziti par nefiresti in decor. Defileul: stanca, maslini salbatici, dafini, migdali infloriti (e atata roz in flori ca gandul s-a oprit la… luceafar). O luam catre Sfanta Paraschiva. Fiind sarbatoare trebuie sa fim rapizi… grecii sunt categorici: nu se circula pe autostrada si nu lucreaza nimeni azi (exceptand benzinariile). Dupa ora 15 nici intrarea in Grecia pana la ora 0 nu mai este permisa. Sunt ghinionista… se repara podetul suspendat care duce la manastire. Sper sa se remedieze pana la intoarcere… Continuam drumul. Am iesit din defileu, pe piscuri sunt acum terenuri agricole. Pentru a le transforma in utile din loc in loc au fost adunati bolovanii si acum formeaza gramezi ciudate in mijlocul verdelui campului care seamana cu musuroaie de cartita avand 3-4 metri diametru. E aproape 14, privesc in voie marea incadrata de crestele inzapezite… La Stilida daca circuli pe sens invers (stanga) poti cobora din masina la 1 m de mare. Localitatea are un aer modern dar si aglomerat: cladiri una langa alta, palmieri inalti, maslini, leandrii. Casutele albe cu 1-2 etaje au o arhitectura fara pretentii si, in majoritate, etajele au cedat o treime din spatiu teraselor. Ca si Karanomylos prin care trecem acum, Stilida a fost puternic afectata de zapezile din ultimele 2 ierni. Palmieri uriasi sunt uscati dand zonei un aspect de toamna in ciuda celor 21-22 de grade si a ierbii de un verde crud. Am trecut pe langa o pepiniera de aproximativ 2 km cu palmieri distrusa mai mult de 90% de frig si zapada. Se pare ca singuri maslinii si dafinii reusesc sa se refaca Am ajuns in Thermopile unde vom si stationa astazi. Chiar aveam chef de o balaceala pe malul “garlei”. N-am reusit sa stau la baza izvorului datorita temperaturii prea ridicate a apei dar la aproximativ 1 km este perfect. Ma chinui putin sa fac poze… trebuie sa vin spre autostrada fiind si multi nudisti. Izvorul se varsa direct in mare dar la construirea autostrazii i s-a modificat putin albia si acum, captat, trece pe sub aceasta inainte de varsare. Zona este nisipoasa, in apropierea izvorului langa site-ul arheologic e un camp plin cu flori roz-violet. Au multe petale si imi vine in minte margaretele: ma iubeste, nu ma iubeste… (s-au terminat petalele la ma iubeste! Floarea m-am indurat doar sa o fotografiez…ca si parte din camp) 200 km pana-n Athina (asa apare notata pe indicatoarele lor). Vom ajunge maine la pranz acolo. Intre timp cu picioarele in garla mi-am facut cateva insemnari. Cred ca m-a prins putin si soarele (pistruiata sunt bine). Fug catre mare. E soare si cald, marea e inca rece dar atat de frumoasa. Are un albastru aproape alb si este linistita ca da senzatia ca-s pe malul unui lac. Se insereaza. Voi mai zabovii aici: noapte buna muscatei si carcotasului, noapte buna luceafarului drag…!
Vineri De data asta am ajuns in zone turistice cochete imbracate in verdeata. La fiecare vila sau motel sunt palmieri imensi. Terasele au copertine galbene, portocalii sau bej, pe fiecare etaj sunt sezlonguri si ghivece cu flori inalte. E multa marmura. Privesc marea ascunsa (ca si muntele) in spatele unei cete alb-albastrui. Vom stationa la Thiva pana-si fac TIR-urile vama apoi insotiti de 3 din ele vom continua calatoria. Desi e soare si cald acum e un vant care ne zboara de pe sosea. Privesc marea si daca inchid ochii sunt cu barca. Peisajul se schimba si el… aduce a “vest salbatic”. Muntii abia daca-s acoperiti cu tufe razlete. Piatra galben-rosiatica, nisip si vantul asta… Am ajuns la Thiva. Suntem intampinati de corturi tiganesti care nu-mi pot imagina cum stau in picioare pe vantul asta. Vama e o curticica pustie in care abia sa incapa 15 TIR-uri asezate ordonat. Numar 9 si… pare plina. Langa vama e o baraca darapanata de cel mult 2 camarute (ca suprafata) in care stau 4 romani. Au venit acum 2 ani la cules portocale. Au inghetat livezile si nu au avut nici bani dar nici n-au vrut sa se intoarca in tara. Lucreaza ocazional in agricultura si mai tot timpul n-au ce manca.. Baietii zic ca-s de incredere… le dau cateva tigari in schimbul pazei masinilor. Au strans cam 3 pachete… Ma uit la ei si incerc sa-i inteleg. Cel mai tanar n-are 22 de ani. Ce-l tine aici? Ce naivitate-l face sa spere ca o sa fie altfel? E 11, plecam din vama pe niste stradute intortocheate… Oprim la un magazine de jucarii (Jumbo). Amplasat cu un turn pe dreapta si unul pe stanga celor 4 benzi (pe sens) ale autostrazii. Avand un culoar de legatura undeva la nivelul 2 are un aer elegant si da senzatia ca poti gasii orice… Nu m-a impresionat in mod deosebit decat ideea arhitectului. Incantata am fost de o sera micuta de unde mi-am luat un dafin si un trandafir pitic cu flori liliachii. Autostrada…Atena 38, 37, … Imi spun ca se circula usor in Bucuresti. Aici nu cred sa se respecte nici o regula sau sa existe una pe care sa nu o incalce soferii. Zeci de Yamaha iti taie fata, masinile ajung de pe prima pe a treia banda intr-o clipa. Incerc sa ma relaxez privind palmierii dintre sensuri. Si totusi e un gen de politete: ai semnalizat poti sa te si incadrezi. Mai ca-mi place la volan! Cat priveste cladirile… imi este confirmata prima impresie: Atena se dezvolta pe verticala! Majoritatea constructiilor se consolideaza si li se adauga 2-4 etaje (chiar mai mult). E drept ca si piscurile care inconjoara orasul sunt remodelate si se construiesc cladiri noi moderne. Momentan nu pot sa mai fac poze. Maine colind la pas.
Sambata Am o durere de cap insuportabila datorita zgomotului. E cam 9 dimineata si sunt 18 grade, un soare puternic ma face sa uit. Trag nadejde ca o sa fie o zi frumoasa. Voi vizita portul si imprejurimile. La Monastirion (Akropolis) ajung duminica. S-a inserat. Nu fac decat 2-3 insemnari in rest o sa adaug poze in jurnal. A fost cald. Cred ca era si zapuseala datorata poluarii. N-am bagat degetul in mare dar era asa frumoasa si limpede! Am colindat printre barci, am ajuns la terminalele feriboturilor. Visam sa ajungem pana la Petra si apoi spre insule dar nu mai erau locuri la cursele de dimineata… asa ca am colindat pe stradute si printre pescarii. Am in nari mirosul atat de puternic incat nu cred sa pot gusta pestele cateva zile… (am uitat de miros la capitolul calamar). Sper sa-mi iasa pozele. E aproape 22. Am urat somn usor luceafarului si cred ca in ciuda muzicii la un volum cam mare o sa dorm si eu. Dulce vine dinspre mare somnul…
Vine somnul dar si zgomotul… Nu pot sa dorm asa ca scriu insemnari…la rece. Marea inconjurata de munti stancosi era calma si ondulata din cand in cand de o usoara briza. M-am oprit pret de cateva minute in fata unui Polaris de agrement cu profil indraznet si a unor multicoci de 15-18m In larg se zareau veliere si un yacht. In lipsa cunostintelor legate de “barcute” ma rezum sa afirm ca erau o multime de nave pe care le-am admirat fara a putea spune din ce categorie fac parte. In jur de 2…2.30 am plecat catre pescarie. Vantul sulfa usor iar albastrul m-a retinut inmarmurita inca multe minute. Dupa o alta ora in care m-am invartit printre barci pescaresti am inceput colindatul pe stradutele mici si inguste cu pante abrupte intentionand sa ajung la gara Pireu. Am facut cateva poze cucerita de curtile in care stateau alaturi o masina sau motoreta si…o salupa. Zona e incadrata de palmieri, portocali, leandri. Casutele cochete sunt in majoritate colorate vesel. La fiecare colt de strada una, doua masute unde poti savura lichide dupa gust. Trebuie sa dorm: maine e ziua cea mare.
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 08 Septembrie, 2004, 01:09:08 a.m.
Asa fetelor, ofticati-ne! Dupa ce-am citit descrierile voastre nici unul nu ne-am mai putea rataci chiar de n-am fi fost niciodata pe acolo! (Apropos, prin Madrid n-ati fost nici una? Trebuie sa merg pana la ambasada!)
Chiar m-am simtit alaturi de voi, in plimbare! Ce frumos! Mi-a placut mult! Diana insa ai omis sa spui ca, alaturi de cei doi politisti si trei pompieri, mai erau si sapte preoti. Iti amintesti?
...... Sunt intrerupt de televizor! Acum se difuzeaza o parodie pe Telemadrid. Nu pot sa trec mai departe daca nu va povestesc faza de adineauri! Ascultati!
Pe masa de operatie un tip e tinut de o gramada de asistenti si doctori! Pe picior, sub piele, i se urca usor in sus... un paianjen, parca! Dar dialogul e mortal: replicile curg una dupa alta!
Doctorul sef: - Trebuie sa-i taiem piciorul! Pacientul ingrozit abia poate fi tinut sa nu fuga: - Nuuuuuuuuu.....!!!!!!!! Un alt doctor face o observatie: - O sa ajunga la testicule! Pacientul cu ochii cat cepele urla: - Taiati-mi picioruuuuu.......!!!!!!!!!!! Doctorul, atotstiutor: - Nu-i nevoie! Exista si calea rectului! Pac! Il intorc repede pe gagiu... cu burta-n jos! Doctorul cu o chestie lunga, parca ar fi doua andrele, se pregateste de interventie zicand cu regret: - Pacat ca nu mai avem timp sa dam cu vaselina! Pacientul apuca sa zica totusi: - Intotdeauna e timp pentru vaselina.... Se termina totul, doctorul scoate o insecta urata si pacientul terminat abia mai poate sa sopteasca spre o asistenta grijulie: - As vrea o inghetata, te rog...... - De care preferi: cu vanilie sau cu ciocolata? - Mi-e indiferent. E pentru.... fund!
Da, ce-as mai putea spune eu acum? V-as povesti din plimbarile mele prin Spania, dar de cand cu LoveTime-ul sunt foarte distrat chiar si cand merg prin oras, asa ca nu prea dau importanta la "peisaj". De cand cu voi, am atatea lucruri in minte, ma gandesc intruna aici! Sunt si vesel, cel mai adesea, si port diverse discutii, imaginar, cu voi chiar si pe strada. Cand imi vine in minte vreo idee mai haioasa, trebuie sa intorc usor capul intr-o parte ca lumea sa nu ma vada razand! Exista, iata, si romani fericiti! In strainatate! Asta stiam deja cu totii! Da, dar eu sunt fericit fiindca sunteti cu mine tot timpul si ma simt extraordinar langa voi!
V-as fi povestit deci, cum e prin Spania, dar nu mai am ochi pentru nimic pe lumea asta! Totusi, la urma urmei, toti aveti, cel putin, un cunoscut venit aici. Rugati-l pe el sa va scrie!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 08 Septembrie, 2004, 01:12:30 a.m.
Pentru friend: Credeam ca se intelege de la sine ca sunt sapte preoti, daca sunt sapte biserici! Ca doar n-o fi unul singur care sare de la o parohie la alta, nu? ??? ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 08 Septembrie, 2004, 01:15:56 a.m.
De ce nu? In cate una in fiecare zi! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 08 Septembrie, 2004, 01:16:59 a.m.
E adevarat ca sunt si romani fericiti in strainatate. E tot atat de adevarat ca prietenia cu voi e ceea ce ne ajuta enorm sa fim fericiti. Ne e greu de multe ori dar toate trec in momentul in care venim sa stam cu voi! Multumiiiiim! Si...va iubim!!!!!!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 08 Septembrie, 2004, 01:24:49 a.m.
Adica sa munceasca sapte zile pe saptamana cand multi din ei si-au ales "meseria" asta tocmai ca sa munceasca doar doua zile pe saptamana?! Or fi si oameni din astia, dar nu cred ca sunt aici in America! ;) In insula Catalina cu atat mai putin! E prea frumoasa viata acolo! Si apoi, nu stiu daca sunt prea multi lunisti, martisti, miercuristi, joisti, etc.! :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 08 Septembrie, 2004, 01:46:37 a.m.
Dar... dominicani sunt? ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 08 Septembrie, 2004, 08:04:17 p.m.
Am simtit capcana si o evit! :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 09 Septembrie, 2004, 11:42:12 a.m.
Eram odata dupa o zi foarte incarcata, intr-o perioada destul de tensionata, la serviciu. Trebuia sa fac oficiile de gazda pentru cativa oaspeti ce urmau sa viziteze timp de doua zile "Centrul" nostru. Impreuna cu un prieten, tocmai aflat in acel moment acolo, am iesit in intampinarea musafirilor. Pe cand ma indreptam spre poarta, pur si simplu, m-am simtit deodata eliberat de toata povara pe care o simtisem in ultimele zile. Inexplicabil dar adevarat. Tot numai zambet, imi intampin oaspetii, pe care nu-i mai vazusem niciodata inainte, cu foarte multa prietenie, chiar familiaritate. Dupa saluturile de rigoare, ei ma intreaba unde pot parca masina, care era in strada la ceva departare de noi. Eu insa, ii intreb ce masina au. "O Dacie" zic ei. "Aa, pai atunci o puteti lasa si-n strada!" replic eu vesel nevoie mare. Au ras. Apoi, bineanteles, am bagat masina in curte.
Timp de cateva ore am tinut-o tot asa. La aproape fiecare intrebare de a lor eu raspundeam cu cate o remarca vesela. Va imaginati ca eram cu gura pana la urechi, zambind, cand vorbeam cu ei. Si ei radeau! Dar, lucru absolut de neanteles, prietenul meu, desi radea si el, din cand in cand le atragea atentia oaspetilor mei ca eu, de fapt, glumeam. Bineanteles ca glumeam! Ce rost are remarca lui? Si am continuat sa radem, pana cand ne-am despartit, lasandu-i sa doarma.
Mergand spre casa, rememoram momentele vesele. Ma simtisem excelent si eram fericit, eliberat de orice grija. Mai ales ca de vreo cateva zile ma tot confruntasem cu stres si tensiune! Si minunandu-ma de mine ce "vorbe de duh" am fost in stare sa rostesc, adorm tarziu in noapte. Cred ca dormeam si zambeam!
A doua zi, suna telefonul. Raspund. Nimic neobisnuit! Era sefa mea, care ma suna indiferent de ce zi sau ora era! Cel mai adesea, ca sa-mi ceara cate un sfat. Conversez relaxat, consecinta a noptii trecute. Discutia se duce inevitabil catre oaspetii pe care ea ii "preluase" de dimineata. Toate bune si frumoase pana cand, ea neavand secrete fata de mine, imi marturiseste ca a avut deja o mica discutie cu unul dintre musafiri. Cel mai important, de fapt. Avusesera un mic "sfat" legat de ceea ce vazuse el acolo, doar strict profesional. Devin curios. Ea nu ii impartasea insa punctul de vedere si credea chiar ca discutia aceea fusese neavenita. Stateam, ascultam si in sinea mea incuviintam totul. Pana cand... a venit vorba de mine. "De mine?" - zic eu, deja banuitor. Dar nu va speriati, ii spusese doar lucruri bune! Pana acolo incat a sfatuit-o... sa-si caute alt colaborator!
Ce-mi reprosa? Ca paream neserios si ca spusesem o multime de "grozavii"! De fapt, toate glumele mele. Si atunci mi-am amintit de prietenul meu. Cautase, saracul, toata seara sa "dreaga busuiocul"! Se vede insa treaba ca nu prea reusise mare lucru. Nu mi-era teama de reactia sefei mele, ea cunoscanu-ma bine si stiindu-mi felul. Dar ce impresie produsesem de fapt musafirilor! Acesta era, intr-adevar, lucrul care m-a pus pe ganduri.
In ochii celor care ma cunosc bine, treceam drept un tip serios si respectat, dar si mereu cu o vorba buna sau o gluma pe buze. Totusi pentru aceia care ma intalnesc doar ocazional, se intampla sa par fie un tip extrem de serios, fie un "bufon". Depinde in ce moment m-au intalnit. De se intalnesc acestia si vorbesc de mine, nu reusesc sa cada la pace, fiecare vorbind parca de altcineva.
Prietenii mei dragi, daca ajungeti sa cititi prin acest coltz de jurnal, va las aceste insemnari. Nu stiu in care moment m-ai intalnit. Dar daca ti-am parut fie intr-un fel, fie in calalalt, vreau sa-ti spun ca imi pare rau. Tendinta va fi sa devin extrem de serios, totusi nu vreau sa renunt nici la veselie. Cei ce ma cunosc spun ca sunt un tip echilibrat, totusi uneori gresesc, exagerand. In privinta veseliei, mai ales, cand ma pornesc... greu ma opresc! Dar tineti cont, doar acolo unde ma simt cu adevarat bine si in largul meu sunt vesel. In rest, sunt doar... serios. Nu pot decat sa va indemn sa ma cunoasteti mai bine. Pentru excesele mele, insa, imi cer inca de pe acum scuze.
Dar ma cunosc bine si va spun ca, din pacate, leac nu este pentru mine. Tot ce se mai poate face e sa am cate un prieten prin preajma care sa ma traga de maneca si sa "dreaga busuiocul". Acestuia, ii sunt recunoscator, inca de pe acum, pentru ajutor, desi, prietenului de atunci, nu i-am multumit niciodata. :-[
Va pup, cu drag.
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri (parere)
Scris de: minerva din 09 Septembrie, 2004, 12:08:01 p.m.
Am zambit friend. Multumesc! Sper sa nu fii..."doar serios" prin zona asta. Cu veselia... cred ca nu vrea nimeni aici sa "dreaga busuiocul" ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 09 Septembrie, 2004, 10:52:24 p.m.
Din incapatanarea poporului spaniol!
Un spaniol se scoala dis de dimineata, isi pune pelerina pe spinare si porneste la drum. La un moment-dat ii iese in fata Dumnezeu si-l intreaba: - Unde te duci, omule? - La Zaragoza! - Se zice: "...daca o vrea Dumnezeu!" - Si daca vrea si daca nu vrea, eu tot ma duc la Zaragoza! Atunci, pac, Dumnezeu il transforma intr-un gandac si-l arunca intr-o fantana. Dupa sase ani il scoate si-l face iarasi om. Acesta isi pune pelerina in spinare si da sa plece, cand, Dumnezeu, il intreaba: - Incotro, omule? - La Zaragoza, unde altundeva! - Se zice: "...daca o vrea Dumnezeu!" - Si daca vrea si daca nu vrea, eu tot la Zaragoza ma duc! Atunci, pac din nou, Dumnezeu il transforma intr-un gandac si-l arunca in fantana. Dupa sase ani il scoate de acolo si-l face om la loc. Acesta isi arunca pelerina pe umar si-si zice: "Gata, m-am invatat minte!" Dumnezeu: - Unde mergi omule? - La Zaragoza sau... in fantana! :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 09 Septembrie, 2004, 11:08:15 p.m.
Ma apropiam cu pasi repezi sde usa magazinului. Eram foarte grabita! La doi pasi de mine, o femeie la vreo 45 de ani, foarte grabita si ea sa intre in magazin. Deschid usa si o invit sa intre prima. Mi se parea ca oricat de tare m-as fi grabit, pentru politete trebuia sa gasesc timp. Femeia a acceptat invitatia mea dar nu a ezitat sa ma intrebe de ce am facut gestul respectiv. I-am spus, incercand sa pun la bataie tot tactul de care eram capabila, ca incercasem sa dau dovada de respect fata de ea. A izbucnit cu furie si cu intelegere in acelasi timp si mi-a spus: "Ma consideri batrana! Multumesc! Si eu care ma simteam tanara si plina de viata!" . Am ramas "masca"! Nu stiam cum sa reactionez si nici unde am gresit sau cum ar fi trebuit sa actionez! Cu siguranta daca intram eu prima in magazin s-ar fi gasit cineva care sa ma acuze de impolitete sau chiar mai rau, de nesimtire. Asa ca...unde dai si unde crapa! si acum eu ce sa fac? Sa-mi iau zilele? Nici gand! O sa fiu cea care sunt in continuare! Cei din jur...sa creada ce vor!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 10 Septembrie, 2004, 12:20:57 a.m.
2004-01-28 Nu am gustat niciodată plăcerea trezirii la 5 dimineata. E mult mai târziu si abia sunt în fata oglinzii... Privesc cum din inima-mi coboară un paianjen. De mi-ar anunta musafiri! Zâmbesc personajului cu ochii verzi–albastri. Nu cunosc încă pricina împacării neasteptate dintre inimă si minte. Aseară mă contraziceam cu soarta. Incercam să-I explic (fară a astepta răspunsuri) că visele nu ne pot minti. Credeti că s-a lăsat convinsă? A început “aducerea la realitate”: -Stai cu picioarele pe pămant!(ce vorbă prăfuită) Te îndepărtezi de cel ce erai dar si de cel ce esti, te cheamă amurgul în singurătate… -Si ce să fac în singurătatea fiintei mele? -Sunt toate lucrurile neîmplinite acolo! -Să rămân întru mine? Incă exist... M-a purtat soarta înspre cărări de strigoi înzeiti. Incerca să-mi arate că toată credinta mea se spulberase. Se juca mizerabil ducându-mă dinspre mine spre afară. Intr-un târziu mi-a arătat norii… Nu mai stiu ce a fost… Grădina mea-si chema sânzienele. Erau atâtea nuante de cer! Zâmbesc proaspăt ivitei plăsmuiri. Inăuntru-mi sunt locuri negre, la tâmple am deja câteva fire argintii dar... pot evada către începutul de lumină.
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 10 Septembrie, 2004, 03:28:17 p.m.
Vreau sa va fac partasi veseliei mele de azi dimineata! Stiti ce am ascultat? O gramada de melodii cu... mesaj! Ordinea insa a fost cea care mi-a placut, in mod deosebit! Veseliti-va cu mine! Va recomand si voua discografia!
(EA) Hi-Q: Vara mea :) (EL) Bere Gratis: Ultrafete ;D (EA) Angels: Toate fetele mainile sus! :) (EL) Hi-Q: Totul va fi bine...! :D (EA) CHIC: Atinge-ma! :-* (EL) Hi-Q: As vrea! :o :P (EA) Angel: Zapaceste-ma! :-* .....(EL) Hi-Q: Nu pot face nimic.... :'(
Cui ii lipsesc piesele, insa, cu regret, trebuie sa-i spun ca...."Nu pot face nimic!" :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 10 Septembrie, 2004, 04:26:22 p.m.
Si eu zambesc : "Eu beu Putin...Putin cate putin Pan` cand capu meu Pe umeri nu mai pot sa`l tzin Si am sa beau Atata pan` cand o sa aflu cine poate sa`mi spuie Cat sa beau sa`mi fie numai bine"
Zi buna! Ps: Ai avut dreptate friend poate ca m-a imbatranit putin pesimismul dar...chiar 95 de ani!:)) am revenit mai aproape ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 10 Septembrie, 2004, 05:13:53 p.m.
Mi-ai dat dreptate? Eu cred ca toti incepem sa avem pareri mai bune despre noi, ca suntem ba mai tari, ba mai destepti, ba... mai tineri, dupa ce... am baut atata! ;D
Hai, noroc!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 10 Septembrie, 2004, 05:32:55 p.m.
"Si ochii tai cand ma privesc Patrund prin mine, innebunesc Astept sa vii sa-mi furi inima"
Si o intrebare nu va suparati: ... si tie dreptate de ce ti-am dat? :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 10 Septembrie, 2004, 05:42:13 p.m.
Vorba ta! :-\
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 10 Septembrie, 2004, 05:56:50 p.m.
"Si ochii tai cand ma privesc Patrund prin mine, innebunesc Astept sa vii sa-mi furi inima"
Eu tocmai raspundeam la "de ce nu inseala barbatii", cand am citit asta, asa ca...
"Pe trotuar alaturi salta Doua fete vesele. Zau ca-mi vine sa-mi las balta Toate interesele!" :P
Dar, am acum o noua dilema: "Hac!....eu cu cine... votez?" ::) ...Pana la urma!
PS: Am declansat, iata, campania... electorala! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 10 Septembrie, 2004, 06:51:27 p.m.
Nu te-ntinde broasca-n tau! Ca nu-i taul tat al tau! Na, c-o iau si eu razna.!.. ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 10 Septembrie, 2004, 07:12:49 p.m.
Tie-ti... convine! :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 10 Septembrie, 2004, 08:37:49 p.m.
Dragii mei, stiti cum parem aici, pe forum? Super! Am primit urmatorul mesaj de la... cineva........ nu spun cine..... persoana importanta! Iata mesajul, il copiez pentru voi:
"Am impresia (dupa felul in care vorbiti) ca va cunoasteti de o viata. Lucrul asta pe mine personal, ma face sa ma simt si mai in largul meu in aceasta "familie" a Love-time-ului."
Pupicii nu i-am copiat! ;)
Va vine sa credeti?
Nici mie! ;)
Dar, zau, mi-a dat o idee! Haideti sa gasim cate un cantec, stiut de multi, care sa ilustreze spiritul "LoveTime"! Sau, macar parti din el, laturi ale acestui spirit pe care il gasim aici si la a carui caldura ne dezmortim sufletele!
Eu fac deja o propunere:
Gasca mea Nu poate sa stea Linistita... Nici o clipa! Hai si tu, Daca simti asa, Vino-n gasca mea!
Ah, ce ma bucur!! :D
PS:Precizare importanta: gasca = gashca! Nu confundati! :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 10 Septembrie, 2004, 08:45:40 p.m.
:D eu numai gasca... vedeam (fara sh)... noroc cu ultimul vers
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 10 Septembrie, 2004, 09:10:24 p.m.
Intreb: "Bisericutze pe forum sau...care pe care?" :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 11 Septembrie, 2004, 02:23:40 p.m.
Citind cel putin ultimele replici, si pastrand acelasi spirit, ma gandesc la sotioara mea scumpa, care zice acum:
Barbatelul meu cel bun, Pe unde Doamne sede? Sta saracu' cred ca-n drum Si indura foame... sete! Doamne ajuta-l, daca stii, Departe nu dovdeste! Cred ca numai la copii Si la mine se gandeste! :'(
PS: Aceasta nu e o propunere care sa ilustreze spiritul "LoveTime", nici macar o latura a lui! Stiu... ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 12 Septembrie, 2004, 09:02:45 p.m.
Reiau aici o "vorba" spusa de cineva:
"Cica un politai spunea odata: daca eram prost si pe mine ma facea mama inginer!"
Avand in vedere strict propria mea experienta, pot sa spun ca are dreptate: daca eram destept... ma faceam politist! :-\
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 12 Septembrie, 2004, 09:14:38 p.m.
Ca tot veni vorba, vreau sa urez "BAFTA!" tuturor studentilor aflati in aceasta perioada in... "focuri"!
Am zis "in focuri", ceea ce nu-i totuna cu... "in calduri"! ;)
LoveTime iti ureaza... BAFTA!... iar la anul... sa nu se mai intample!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 12 Septembrie, 2004, 09:46:14 p.m.
Si de la mine Bafta. Si apropo de ce nu m-ai intrebat friend iti spuneam eu sa te faci politai:))
Un inginer
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 12 Septembrie, 2004, 10:35:56 p.m.
No... ase, drajilor... Lumea se imparte in ingineri si politai...
Sad si cujet... oare io ce mi-s? :)
Iaca nu stiu... Dar si eu beu. ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 12 Septembrie, 2004, 10:44:27 p.m.
Sad si cujet... oare io ce mi-s? Iaca nu stiu... Dar si eu beu.
Se vede, din moment ce nu mai sti... de tine! :D
Si cred ca esti inginer, din moment ce... bei atata! ;)
Inc-un rand!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 05:13:27 a.m.
iubitul meu a spus ca daca te duci intr-un restaurant si vezi intr-un colt stand la o masa un barbat singur, care fumeaza si bea alcool, sigur omul respectiv e inginer! Iar iubitul meu nu e decat un...inginer! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 13 Septembrie, 2004, 10:53:08 a.m.
Prea va legati de ingineri frumosilor. Incep sa ma simt ;D Si uite cum cineva (prefer in loc de nimeni ;)) a facut sa se dea lumea de gol. Eu ma bucur egoist... si stiti de ce? Mesajul era: ... cica un politai spunea Minervei: daca eram prost si pe mine ma facea mama inginer :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 10:01:13 p.m.
Oops! :-X
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 13 Septembrie, 2004, 10:07:13 p.m.
Am intimidat? :(
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 10:08:12 p.m.
Ai mai pus un barbat cu botul pe labe...sau cu ciocul pe gheare! Bravo! ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 13 Septembrie, 2004, 10:09:43 p.m.
nu vreau... da el tot "din casa" dar... l-am iertat
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 10:10:15 p.m.
Biiineee... ;)! Stati sa vedeti!
Lansez o intrebare pe forum: Stie cineva varsta Minervei, cu adevarat? :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 13 Septembrie, 2004, 10:10:58 p.m.
95 ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 10:20:01 p.m.
Da! Da! Da! ;D ;D ;D
Mi-a aratat buletinul! Scanat, pe mail!
Va dati seama ca altfel nu incepeam o "relatie" cu ea! ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 10:21:49 p.m.
Puteam sa jur ca nu e o relatie tocmai normala intre voi! Va urez... Sa traiti o mie de ani si tot noi sa va ingropam! ;D ;D ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 13 Septembrie, 2004, 10:23:01 p.m.
Conita traiesti 100 de ani, mori tanara si te ingroapa conasul :D :o
Ps.: Aduc ajutoare!!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 10:29:20 p.m.
Mi se pare mie, sau se cam leaga cineva de batranica mea?? :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 10:32:35 p.m.
Nu ti se pare! Asa e! ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 10:41:15 p.m.
Ave, Diana, o, zeita a vanatorii! Ce ma fac? Am intalnire cu tot staful de zeite in seara asta. Cred ca o sa il numim si pe Friend Jupiter Tonans... Sper sa fie o lupta dreapta ;).
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 10:45:38 p.m.
Si... chiar trebuie sa zic si eu ceva? :-\ Na, ca am spus! ;)
Diana! Tu cu cine tii? :P
Dar ca sa fie lupta echilibrata ar trebui sa fii cu... ei!!! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 10:49:45 p.m.
Ave si tie, Gordius! Astia care inca nu sunt zei se cred cam mari si puternici! La lupta! Eu tin...cu mine! Si cine nu tine cu mine e impotriva mea! :P Deci, cine e cu mine/ Sa stiu impotriva cui lupt! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 10:52:28 p.m.
Diana, Diana, stai! Si eu tin... tot cu tine! Vin in tabara ta ca vad ca tu... nu ai dusmani pe aici! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 10:55:14 p.m.
Eu tin cu... hmmmm... pot sa ma mai gandesc? :)
Diana, imi cer iertare pentru celalalt topic, dar inca ma invart ametit ca un satelit printre rubrici, pana imi fac o harta :). Sunt incantat sa te cunosc!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 10:58:46 p.m.
Fii linistit! Daca nu imi placeai de la inceput, te evitam eu! Aviz amatorilor! ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 11:02:29 p.m.
Sunt onorat, Diana :).
Apropo, pe ce ne luptam? :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:06:14 p.m.
Eu... ma retrag!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:06:46 p.m.
Sa ne batem in iubire! Pentru iubire! Pe iubire! Cu iubire! Din iubire! Maaama! Friend cred ca bate din palme! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:08:00 p.m.
Da! fiindca a apucat sa se retraga! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:10:08 p.m.
Adica ne lasi fara...adversar?! :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 11:12:13 p.m.
Sa ne batem pentru iubire... iar armele noastre vor fi florile! Pai cam cred ca suntem in aceeasi tabara. :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:12:17 p.m.
Stiam eu ca nu o sa ma primesti... langa tine! :'(
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:12:53 p.m.
Nu, eu vreau sa te...cuceresc! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:14:21 p.m.
Bine! Vino... stii tu unde! :-*
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:15:51 p.m.
E...o invitatie sau o provocare? Ca sa stiu daca il iau sau nu pe Gordius cu mine! ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:17:07 p.m.
Daca e o invitatie, vii cu el? :-\
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:19:17 p.m.
Tu cum ai prefera? ;D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 11:21:23 p.m.
am inchis ochii si m-am rusinat! :-[ :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:21:38 p.m.
Gordius, m-ai parasit?! ???
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:22:36 p.m.
Ia-ti armele ...florile...si hai la lupta!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 11:23:37 p.m.
Un cavaler ratacitor niciodata nu paraseste o domnita la ananghie. ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:24:39 p.m.
O domnita pusa pe razboi si inarmata pana in dinti... ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 11:26:08 p.m.
Mi-e sa nu se schimbe rolurile si sa apere pana la urma domnita pe cavaler :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 13 Septembrie, 2004, 11:30:12 p.m.
M-ar flata o asemenea dovada de forta si darzenie din partea adversarului nostru! Fii linistit! e pasnic! Si apoi, luptam cu flori in loc de arme, nu? :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:35:16 p.m.
Despre mine e vorba? Eu, pasnic? Sunt mai rau ca Don Quijote, caci vad in oricine numai... dusmani! Nu v-ati convins?
Ostenii mei, sa inaintaaam... in directia opusa! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Gordius din 13 Septembrie, 2004, 11:36:36 p.m.
Ahaaaaa, stii cum se spunea: osteni, in spate sunt turcii, in stanga tatarii, in dreapta lesii, asa ca... inainte, vitejii mei! :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 13 Septembrie, 2004, 11:38:49 p.m.
Asa... se spunea! :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 14 Septembrie, 2004, 12:32:14 a.m.
Si...pe domnita unde o lasati? :)
Titlu: Ganduri de drag pentru voi
Scris de: DIANA din 14 Septembrie, 2004, 03:18:07 a.m.
Ma plimb pe forum si sunt singura. Doar cativa "guests" rataciti. Imi inchipui ca dormiti cu totii si ca eu veghez ca somnul sa va fie linistit si odihnitor...ca pacea gandului meu pentru voi se cuibareste in sufletele voastre! Somn usor, dragii mei prieteni!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 14 Septembrie, 2004, 08:17:20 a.m.
Buna dimineata, prieteni dragi! E randul vostru sa "mishunati" pe aici! Va iubesc! :-*
Titlu: Re: Coltz de jurnal - mesaj pentru Diana ;)
Scris de: minerva din 14 Septembrie, 2004, 10:36:05 a.m.
Multumesc pentru ganduri. Acum realizez cum faci in calitate de zeita binefacatoare sa protejezi campurile si mai ales sa vindeci miraculos. Ca zeita a vanatorii... nu prea te vad ucigand animale si... nici insensibila la dragoste ;) E randul meu sa-ti daruiesc crenguta de maslin. Ne vedem mai tarziu cand pentru un timp vor avea ambele lumi ochisorii mari.
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 14 Septembrie, 2004, 06:31:13 p.m.
S-a facut ziua si pe partea asta de glob. Sunt somnoroasa si nervoasa din cauza celor care au venit sa taie iarba din curte si fac un zgomot infernal. Sunt in preajma! :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 15 Septembrie, 2004, 12:39:15 a.m.
Asta noapte am avut un cosmar. Visam inca discutiile de aici de pe forum si la "faza" aceea cu "cine" contra "cui" au aparut alte doua "ajutoare" alaturi de mine! Nu dau nume, nu-i cunoasteti! ;) Eu m-am bucurat!
Dar atunci care e cosmarul? Pai la mesajele lor de "adeziune" eu raspundeam foarte incantat si frumos! Cand insa dau la un moment-dat sa recitesc fragmente din discutie... stupoare: toate replicile mele erau aiurea, fara nici o legatura, neinteligibile macar! Una scriam eu si alta aparea pe site!
Ca de fiecare data, de fapt! ;)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 15 Septembrie, 2004, 02:58:57 p.m.
15 septembrie - azi a inceput scoala! :'(
Friend ureaza tuturor liceenilor de pe forum "Spor la invatatura!".
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 15 Septembrie, 2004, 09:32:43 p.m.
Doar pe timpul nostru incepea scoala pe 15 septembrie! Ehe...cum trece timpul si noi imbatranim... :(
Titlu: Re: Cel ce nu spune nimic - ganduri
Scris de: minerva din 16 Septembrie, 2004, 09:41:00 p.m.
Zbor deasupra cerberului (prima fila de jurnal)
Era acolo… Trebuia să spună ceva… O fi fost blazarea, sentimentul că poate nu merita sau o pudoare nedefinită? Ceva nu funcţiona… Dacă-şi scria jurnalul s-ar fi judecat pentru ceea ce nu spune. Trupu-i semăna cu o colivie în care e închisă pasărea. Insă pasărea e mare iar colivia… A încercat să iasă, să dea din aripi, a încercat să se domesticească… Dacă s-ar fi iniţiat în exorcism? Oricum era în transă. Ar fi găsit maestrul… Simţea sufletul vietii, avea vitalitatea. Ştia… Sufletul numelui îl socotise de prisos iar acum acesta nu o mai proteja… Şi-ar fi dorit asemeni eschimoşilor să-şi alăture mai multe nume pentru a vibra de energii. Asistenţa cânta un fel de imn, foarte grav, foarte lent. Auzea voci, râsete, cuvinte nedesluşite şi apa… Ii era frică de apă. Mereu îi fusese frică de apă. Putea fi stăpânul furtunilor dar nu apa… Şi cuvintele acestea nedesluşite… Să vorbească despre sine… De ce nu despre flori, despre iarbă sau soare? Descurajată şi obosită, decentă sau… Rămânea în final "Cel ce nu spune nimic".
23.01.2004
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Lord_Saladin din 21 Septembrie, 2004, 03:26:37 p.m.
Fuga mea...si revenirea...
Deja imi devenise greu... forumul acesta imi parea ca o piatra de moara ce o purtam in spate... inca imi rasunau in minte vorbele ei : "...si ce ai scris acolo pe forum, m-a facut sa descopar un om pe care acum il urasc!"... Asta se intamplase prin 23 si 24 august... ce coincidenta... ziua in care comemoram evenimentul in care Romania a schimbat partea in razboiul mondial... in care trecuseram de partea Aliatilor pentru a invinge agresorul... Dar pentru mine aceste zile au avut o alta semnificatie.... in zilele acelea, si eu am schimbat partea, e drept, fara voia mea: schimbasem fericirea cu nefericirea... schimbasem iubirea cu ura... schimbasem imbratisarea calda a iubirii, cu stransoarea rece si de fier a singuratatii. Mi-a spus ca ma uraste... mi-a spus ca unul din motive este acest forum, in speta ceea ce am scris in el... am scris aici ceva ceea ce a facut-o sa ma urasca... nu imi dau seama ce, dar ceva trebuie sa fie. In fine, sfatuit de bunii mei prieteni Adi si Elena (sper sa ii conving sa vina si ei aici candva, sunt oameni de nota 10 , s-ar integra cu siguranta), mi-am dat seama ca nu aceasta fata (femeie), era cea pe care mi-o doream. Cu toate ca am iubit-o mult, cand am fost impreuna. Dar timpul a trecut, si odata cu aceasta problema a manelelor am inceput din nou sa imi pun acele intrebari... scriu intr-adevar ceva rau ? Am scris intr-adevar ceva compromitator ?Intr-adevar, acest gen muzical nu prea... nu merge cam deloc cu forumul acesta. Manat de aceste intrebari, am hotarat sa o rup cu acest forum... odata pentru totdeauna, si sa ma pierd in ceata vremii..Am plecat din cauza acestor ganduri... ca ceea ce scriu pe forum e compromitator, si automat, ma pune intr-o postura negativa in fata celei ce o voi iubi candva in viitor (sa speram ca va veni... ). Dar , Minerva m-a facut sa reconsider aceasta hotarare a mea de a pleca... m-a asigurat ca in cele ce le-am scris nu ar fii ceva compromitator, ce sa "alunge dragostea"... Si de aceea, am hotarat sa revin. Asa ca, m-am reintors.... va multumesc tuturor :)
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 21 Septembrie, 2004, 03:45:17 p.m.
"Daca n-am vorbi intr-una despre noi, ce ar mai afla cei din jur? La randul nostru, culegem cate ceva de la altii. E firesc sa se supere cineva in aceasta morisca vesnic in miscare" Subiectivi fiind, vom "injura" fiecare in tabara lui. Tine de cald si, in afara de asta, de unde sa luam atata perfectiune?
Bun revenit!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: instinkt din 21 Septembrie, 2004, 05:53:56 p.m.
Muzafer, sincer iti spun, ca sunt fericit ca ai revenit. In fond si la urma urmei, stau si eu si ma intreb daca cea care m-a facut sa sufar atata timp a citit vreodata ceva din ce am scris eu pe forum. Am scris destul si despre ea si despre mine, dar nu cred ca a avut curiozitatea vreodata sa intre sa vada ce gandesc. Stie ca intru pe acest forum, pt. ca il aveam deschis o data cand a avut ea treaba la mine in departament. Si l-a vazut...
Acum sa pun si eu o fila in acest "coltz de jurnal"...
...Azi e marti. Mai exact, 21 septembrie 2004. Cate lucruri nu s-au intamplat pe aceasta data... As vrea sa stiu macar unul... Pentru mine a fost o zi normala pana acum. Monotonia in care am ajuns ma omoara. In fiecare zi, ma trezesc la aceeasi ora, in fiecare zi, vad aproape aceleasi fete, in aceleasi autobuze care ma conduc la servici. Eu fac o ora pana la servici. Si dimineata, si seara, am timp sa ma gandesc la multe lucruri. Si aproape in fiecare zi, tin "contabilitatea" la ce am realizat in ziua respectiva. De o vreme incoace, lista mea este goala. Acum vreo 2-3 luni de zile, puteam sa ma gandesc in fiecare zi, de cate ori am luat-o in brate sau de cate ori i-am spus ca o iubesc. Daca ajungeam la concluzia ca nu i-am spus deloc in ziua aceea, o sunam imediat si ii spuneam, aproape tipat: "TE IUBESC PUIUTUL MEU ! Stiai ca tu esti viata mea ???" Si imi raspundea: "Dar tu stii lucrul asta ???"... O alta lacrima se scurge acum pe obrazul meu stang. Curge incet, incet si parca ma doare. A ajuns la barbie si de aici,.... drumul ei s-a terminat. In acea lacrima au fost cateva imagini ale Loredanei, care mi-au venit fugitiv in minte.. Ce ciudat. Le am inca in minte...
Peste 3 ore plec acasa. Cu acelasi autobuz, la aceleasi ore, ajungand in acelasi loc... Acasa, in patul in care, pana nu demult, o gaseam pe Loredana... Si ma astepta...
Titlu: Intai pentru Muzafer!
Scris de: friend din 21 Septembrie, 2004, 06:19:15 p.m.
:) Iata un Muzafer nou! Sau e tot cel vechi? As vrea sa fie acelasi, dar si cu ceva nou in el. Poate ca acum ai capatat mai multa incredere in noi ceilalti, suficienta sa te faca sa treci peste micile observatii pe care uneori le primesti. Ai vazut, poate, ca nu exista rea intentie in nimic din ceea ce se intampla, ci doar grija pentru o treaba cat mai bine facuta pe acest forum.
Bine ai revenit, Muzafer, cel vechi si nou in acelasi timp! :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: DIANA din 21 Septembrie, 2004, 06:40:08 p.m.
Pe mine va rog sa ma menajati ca abia m-am trezit si inca nu sunt tocmai pregatita de bucurii si surprize asa de mari! Mai am nevoie de cateva secunde!................Gata! Pot sa tip de bucurie ca Muzafer a revenit cu ganduri bune intre noi! Felicitari sincere, Muzafer! Da' ce sperietura ne-ai tras!... :-*
Titlu: Iar acum pentru instinkt
Scris de: friend din 21 Septembrie, 2004, 07:05:37 p.m.
Dragul meu instinkt,
Imi amintesc faptul ca ceea ce reprosai relatiei tale trecute a fost o anume monotonie. Insa ceea ce spui aici nu pare sa confirme deloc aceasta idee.
Acum vreo 2-3 luni de zile, puteam sa ma gandesc in fiecare zi, de cate ori am luat-o in brate sau de cate ori i-am spus ca o iubesc. Daca ajungeam la concluzia ca nu i-am spus deloc in ziua aceea, o sunam imediat si ii spuneam, aproape tipat: "TE IUBESC PUIUTUL MEU ! Stiai ca tu esti viata mea?? " Si imi raspundea: "Dar tu stii lucrul asta?? "
Ceea ce v-a lipsit a fost altceva! E bine sa stii ce anume. Din toate cele pe care ni le-ai impartasit pana acum, razbate parerea ca doar tu ai intretinut aceasta relatie. Eventual, EA doar raspundea initiativelor tale. S-o fi facut... din obligatie? Sau sa se fi simtit sufocata? Sau nu stim noi totul?!
Cat despre "vindecare", ramane cum am stabilit! "Toate isi au vremea lor", spune Biblia. "Plansul isi are vremea lui si rasul isi are vremea lui". Ca o mangaiere, retine de aici faptul ca plansul nu este pentru nimeni vesnic!
In amintirea vremurilor in care ma simteai mai "legat" de tine, cu prietenie, friend, bolovanul tau mult iubit. ;)
Curaj!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: instinkt din 21 Septembrie, 2004, 07:26:13 p.m.
Friend, nici nu stii ce vesel am inceput sa fiu dupa ce am vazut replica ta, cu "bolovanul"... Intr-adevar, imi pare bine ca am inca aceasta "povara" langa mine si crede-ma ca nu vreau sa tai prea curand sfoara cu care suntem legati de acel bolovan. Si dupa cum evolueaza lucrurile, cred ca nu voi apuca sa te trag la fund. Ci ma vei ajuta sa tai acea sfoara si o sa razbat, alaturi de tine... Iti multumesc si tie si multumesc tuturor celor de pe forum, pt. faptul ca va gasesc in fiecare zi aici !
Va imbratisez pe toti ! (oare am loc ? ::) ca sunteti cam multi) :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Lord_Saladin din 21 Septembrie, 2004, 07:57:56 p.m.
In fond si la urma urmei, stau si eu si ma intreb daca cea care m-a facut sa sufar atata timp a citit vreodata ceva din ce am scris eu pe forum
Ma bucur foarte mult de faptul ca, intocmai ca o familie iubitoare, m-ati primit inapoi pe mine, "fiul risipitor". In orice caz, Instickt, imi pare foarte rau ca si tu ai suferit din dragoste... Stii, la mine, as putea sa marturisesc ca fosta mea a fost o nesimtita... si indraznesc sa cred ca si la tine a fost la fel... cred ca cel mai bine ar fii sa le uitam , si sa ne vedem de viata... avem incurajarea unor prieteni asa de buni...
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 21 Septembrie, 2004, 08:02:50 p.m.
"fosta mea a fost o nesimtita" :o
E clar, se vede o schimbare la Muzafer! :P
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: minerva din 21 Septembrie, 2004, 08:05:38 p.m.
Mie nu-mi place ideea. Poate neloiala... poate a facut un gest prostesc dar... in fine...
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: friend din 21 Septembrie, 2004, 08:14:11 p.m.
Si... nici nu vreau sa ma gandesc la ce-o sa se intample cand... o citi pe aici... "fosta"! :-X
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: instinkt din 21 Septembrie, 2004, 10:42:16 p.m.
Muzafer, tin sa te anunt ca ai dreptate. Nu pot sa folosesc acel cuvant, dar pot sa il folosesc pe cel al Minervei: neloiala. Asta e cuvantul potrivit... Am ajuns sa am si probleme de sanatate, am plans de am innebunit si toate astea pentru ce ? Pentru cineva care a renuntat in 5 minute la mine ? Dupa ce se batea cu pumnul in piept ca nu ma va parasi niciodata si ca vom avea o viata superba impreuna... Cate nu mi-a promis... Daca intr-adevar ar fi tinut la mine, macar un sfert din cat spunea, NU ar fi renuntat asa usor. NU ar fi iesit cu altcineva, pentru ca "vroia ceva nou"... NU ar fi facut multe din lucrurile pe care le-a facut... Dar uite ca le-a facut. Lucru care spune multe... A fost. Ceva frumos... Dar gata ! Trebuie sa mergem mai departe. Capul sus, privirea inainte si hai sa ne gandim ca suntem inconjurati de oameni minunati (in frunte cu friend) si ca timpul le va rezolva pe toate. SI cred ca le va rezolva in favoarea noastra...
Noapte buna tuturor...
Titlu: A fost ieri
Scris de: cv din 30 Septembrie, 2004, 02:08:30 p.m.
Raza soarelui s-a ingropat in lacrimi Gandul, neputincios sa o transforme in poezie Se zbate sa o traduca:
N-am galbenul soarelui Am priviri negre de noapte Ascunse dupa un suras frant si amar Nefericirea are gust violet Rosul? Nu stiu daca exista Azi... sangele mi-a orbit Coltul de albastru? Vine ca negatie a imanentei
V-ati speriat? Stati linistiti E toamna, ploua...
Titlu: PRIETENI, GOLITI DIN MESAJELE PRIMITE
Scris de: friend din 07 Octombrie, 2004, 11:23:10 p.m.
Prieteni, goliti-va din cand in cand contul de mesajele mai vechi pentru ca nu va putem scrie pe personale!
Titlu: Coltz de jurnal cu şi pentru prieteni(I)
Scris de: cv din 16 Februarie, 2005, 05:53:03 p.m.
În acest loc, aşezat la răscrucea de drumuri îşi trăia gloria un han. Era al uneia Minerva, pripăşită de prin dealurile Mehedinţiului şi aşezată acolo la vad bun. Veneai, ori păşeai doar prin trecătoarea dintre munţii stâncoşi că şi zăreai hanul. Vinurile lui erau renumite, iar pentru bucate şi taifas se reîntorceau muşterii de departe.
În dimineaţa în care începe povestea, hangiţa s-a sculat odată cu răsăritul soarelui. Vremea era urâta iar după culoarea cerului părea predestinată a fi o zi în care urma să se întâmple ceva. Nu era singură la han, ajutor de nădejde era surioara dar cum din zori aceasta era dusă prin târguşorul mic şi prăfuit de dincolo de pădure am să continui povestea fără a insista momentan asupra surioarei. Trebălui deci hangiţa când a trecut pragul hanului un tânăr. Era încă întuneric dar când ochii i se obişnuiră păru fermecat. Abia îşi adună gândurile aşa că a durat ceva vreme până a se încumeta să rupă tăcerea: -Am văzut lumina şi am intrat... Am deschis uşa uşor, încercând să nu tulbur liniştea acestor sentimente ce şi-au găsit aici sălaşul... Şi am fost îmbrăţişat de căldura unui foc vesel şi a unui zâmbet reflectat într-o lacrimă de cristal. Se poate? Un trifoi cu patru foi şi o bătaie de inimă, la răscrucea dintre două tinereţi mi-au călăuzit paşii. E loc şi pentru un cavaler rătăcitor în hanul domniilor voastre? I-a răspuns pe atunci sfioasa Minerva: -Drumeţ ostenit, fii binevenit în hanul care îţi săruta paşii. Odihneşte-ţi pentru o clipă tâmpla obosită de vântul aspru al iluziilor şi deschide ochii. Ce vezi? O inimă pulsând, un gând deschis, muguri de aripi. E gândul tău bun. Descoperă-l şi adu-l la masa largă, lângă foc, lângă prieteni, fă-l să râdă, să cânte... Lasă sfiala de-o parte... Lasă să curgă din inma ta mierea razelor şi mustul dulce al iubirii. Eşti binevenit să fii tu însuţi. Bucuria ta va fi îndoită aici, la Vârful cu dor, iar tristeţea iţi va fi înjumătăţită, lângă vatra dintre vii. Trubadurii sunt oaspeţi importanţi iar locul lor e întotdeauna la mare cinste După cuvântul de bun venit, a aprins opaiţul şi lumânările cu iz de iasomie apoi ştergându-şi palmele de ceva imaginar pe poalele şorţului privea chipul tânărului încurcată. Visase ea ca la han să-i poposească în scurt timp drumeţi, să-şi lege caii de bârna din şopron ori să vrea găzduire în cele 4-5 odăiţe curate de la etaj (şi Dumnezeu ştie câte mai gândea) dar ca primul oaspete să-i fie un trubadur şi să numească hanul ei „acasă” asta chiar nu a îndrăznit să viseze. Tăcerea n-a durat mult, se îmbujorase hangiţa de la căldura acelei inimi când a pătruns în han o fecioară sălbatică având la brâu arc şi săgeţi şi fiind însoţită de o haită de câini. Era chiar zeiţa luminii, strălucitoarea Diana. - Am urmat lumina ce străbătea până în cel mai întunecat loc al pădurii. Am stat la pândă toata ziua, încercând să aflu dacă se încumetă cineva să tulbure forfota dragelor jivine de pe pământurile mele. A fost linişte, dar acum am obosit. Şi mi-e şi foame... Un han? Veselie? E exact ce îmi trebuie aşa că... iată-mă aproape! Am trecut pe lângă grajduri mai întâi. Am văzut cai frumoşi, îngrijiţi. Mi s-a părut sau unul din cai e chiar al Marelui Gordius? Bună seara la toată lumea! Nu m-am înşelat! Câtă lumină! Câtă căldură! Cât e de frumos! Nici nu a terminat vorba zeiţa că s-a auzit tropot de cai gonind spre han... Uşa s-a dat în lături şi în prag a apărut un oaspete ciudat. Puţin trist, cu părul din nisip fin şi ochii scăpărând în soarele dimineţii. -Fermecătoare hangiţă... te-am căutat mult... Mi s-a spus că poţi vindeca prin vorbă sufletele orfane. Aşa am aflat eu despre tine, în depărtatele locuri de unde vin. Iertată-mi fie vorba aprinsă, ar fi trebuit sa mă prezint. Sunt Samiel al Africii de Nord, sunt sufocant prin simţirea-mi vie şi încărcat de pulberea aurie a deşertului. Când îmi va veni rândul, voi adia şi eu povestea mea... Pentru prima dată soarele, luna şi vântul stăteau alături şi asta chiar în han iar Minerva onorată dar şi puţin intimidată de oaspeţi alerga de colo acolo ba să aducă vin fiert cu scorţişoară sau must din cel proaspăt, ba să pregătească clătite cu urdă sau dulceaţă de coacăze, castane coapte iute-iute în cuptorul cel nou… Masa era aproape gata, lumea se mai dezmorţise şi pusă pe povestit, hangiţa veselă iar din prag se auzi o voce puternică dar caldă: -Am venit şi eu, Muzafer, piratul rătăcitor... primiţi-mă şi pe mine la un pahar de vin cald, să depănăm poveşti vechi şi noi, să vorbim despre dragoste, suferinţă, şi alte lucruri demne de a fii povestite între prieteni buni. Să stăm jos, pe covorul moale din blana urşilor vânaţi şi să privim văpăile focului. Când va fii timpul, vă voi istorisi nişte poveşti piratereşti, şi vă voi povesti despre cea mai de preţ comoară ce se poate găsi în tot Universul.
Titlu: Coltz de jurnal cu şi pentru prieteni(II)
Scris de: cv din 16 Februarie, 2005, 05:59:37 p.m.
Cu bucurie a fost întâmpinat piratul şi repede vorba lui a devenit caldă şi dragă hangiţei aşa că mai aducea bucate sau umplea cofele, mai trăgea cu ochiul la obrazul lui atât de încercat pe mări dar atât de frumos. Timp nu era de stat, trubadurul cânta şi încânta cu vorba şi versul cald, drumeţii povesteau iar la han sosise o domniţă cu vers duios dar inima scăldată în lacrimi, o copilă cu zâmbet cald. Primită a fost cum se cuvine de trubadur şi hangiţă. Povestea ei suna aşa: -Din taina nopţii, înaintează cu sfială o copilă blândă, venită de departe căutând .... iubirea, pe drum culese doar iluzii, amintiri şi... lacrimi. A intrat în han pentru a-şi încălzi sufletul cu poveştile celor deja adunaţi aici şi pentru a încerca să găsească alături de ei adevăratul drum spre iubire A adus fiecare Domniţei un strop de bucurie iar timpul se scurgea în veselie şi vorbă bună. Într-un târziu obosită de drum a apărut şi surioara: -Ia te uita, numa ce-am dat o fugă până în târg după ceva sare de care aveam trebuinţă şi ce de lume s-a strâns deja la han… cavaleri cu inima de aur, zeiţe frumoase şi înţelepte, suflete misterioase din ţinuturile îndepărtatei Africi, piraţi greu încercaţi în nenumărate bătălii, ba chiar şi o zânişoară ştrengară. Bun venit tuturor, vă îmbrăţişez cu drag pe toţi! -Mă bucur să văd ochi lucind de veselie şi priviri cunoscute (le zise hangiţa) Am aţâţat focul că a venit toamna prin zonă. Dar să ciocnim: primul pahar e din partea casei! Bun revenit surioară dragă. Nimic nu are farmec fără surâsul tău drag şi vorba ta meşteşugită. La îndemn dar şi încântaţi de bucate s-au aşezat bucuroşi în jurul bucatelor când a deschis fulgerător uşa hanului un voinic cu faţa toată numai surâs şi voie bună : -Stai aşa, tu, surioară, Şi nu mă lăsa pe-afară. Ai adus sare destulă? Vorbe-am nesărate-n gură. De aceea te-aşteptai Stând afară lângă cai. Le-am dat apă, i-am hrănit... Zău, ce bine-mi pare c-ai venit! Dar să mă prezint întâi. Nu sunt cel pe care-l ştii, Cavalerul albăstrit Şi la inimă lovit. Dar să nu crezi că-s vreodat Călăreţul fără Cap! Cât timp ai fost tu lipsită Am umblat prin recuzită Şi-am schimbat ceva costume Să văd care-mi sunt mai bune. Mie mi-a plăcut ceva Alţii însă au spus "ba"! Auzindu-i vorba s-a pornit veselia în han iar Voinicul a fost primit cu urale de bucurie. Drag le-a căzut tuturor şi veselia lui a s-a transmis în sufletul călătorilor şi al surioarelor. Era prima seară la han. Cum spunea surioara atunci: -Plouă, tăcut şi spornic. Picături dese trec drept, fără ezitare, printre oamenii grăbiţi, în jos, mereu în jos, către pământul ce respira în somn liniştit. E toamnă. Azi plouă, dar pe Vârful cu dor e soare leneş alintând rotundul strugurilor în liniştea după-amiezii de septembrie. In livadă, crengile încărcate ale merilor îşi ascund povara dulce în iarba deasă neînvăţată cu tăişul coasei. Abia se mai cunosc cărările. Şi totuşi au ajuns din prima zi drumeţi la han. O ulcică cu zeamă de struguri, gutui coapte în cuptor cu miere şi nuci sau măcar castane coapte şi o vorbă bună a primit fiecare.
Au venit alte zile şi nopţi magice. Dar în prima seară aceştia au fost prietenii hanului. Ei au fost cei care au adus hangiţei bucurie şi hanul lor le datorează prima suflare caldă. Lor le mulţumeşte şi le dăruieşte primul gând hangiţa Cu bucurie a primit-o într-o zi hanul pe cea care hangiţa a simţit-o mereu la dreapta ei, frumoasa Domniţa Lorelei a cărei poveste începea: -"Mă numesc numai Lorelei. Legenda spune c-am ucis." E frumos aici la voi, cald şi miroase a cozonac frământat şi pus la dospit. Am poposit numai pentru o cană de vin fiert cu scorţişoară. Obolul - după datină - va fi... drag a fost cântecul ei drumeţilor şi hangiţei dar aceasta e deja altă poveste.
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Robert. din 17 Aprilie, 2005, 04:37:37 p.m.
Ascultam azi dimineata niste muzica patriotica de pe vremuri. Deh, plictiseala! :) La un moment dat ascult melodia lui Dan Spataru "De vrei sa stii ce inseamna roman" si sunt atent la versuri. Le-am scris pentru voi:
Unde-si culca cerul fruntea lang-un brad batran Stand la focu' aprins de blanda luna, Sub luciri de stele vei gasi acel roman Versul "Mioritei" sa ti-l spuna. Prin povestea vorbei peste timp te va purta Pe taram de vis prin tara mea. Si oricine-ai fi si de oriunde ai veni Plaiul nostru il vei indragi.
Refren De vrei sa sa stii ce inseamna "roman" Intreaba muntii si codrul strabun, Asculta doina ciocarliei cantata de cu zori Si vino pe la noi de sarbatori! De vrei sa stii ce inseamna "roman" Bea apa rece din limpede izvor, Priveste cerul noptii stand culcat pe-un brat de fan Si-ai sa-ntelegi ce inseamna "roman"!
E romanul harnic, nu se teme cand e greu, Dar si sa petreaca stie bine. Are-n brat Carpatii si in piept o inima de leu Si ii curge Dunarea prin vine. Canta ca o pasare cand e mai fericit Si iubeste atunci cand e iubit. Pentru el copiii sunt tot ce poate fi mai sfant, Ca si pacea-ntregului pamant.
Frumoase, nu zic nu, dar ce am putut sa observ in urma lor e ca romanul le are cu poezia (are papagal, adica), visator si admirator al naturii. Dar cum e cu munca, fratilor? Cica "e harnic" (scurt!), insa imediat se spune, ca nu cumva sa ne facem cine stie ce pareri gresite, ca "si sa petreaca stie." :) Ca are "Dunarea" in sange, e ok, asta fiind o marca de coniac dupa cum imi amintesc eu, dar "Carpatii" ii are in piept, mai. :) Sau ortografia corecta ar fi aceasta: "Are in brat "Carpatii" si in piept, (virgula) o inima de leu..."
E tot o veselie pe roman, vad, canta ca pasarea fara griji, sta si se uita pe cer tolanit in capita de fan, iubeste cand e iubit ( :o numai romanu poate sa faca asta, cica! ;D) si consecinta iubirii lui sta de fiecare data in copii! ;D ;D ( E si fraier!)
Daca vrei sa il cunosti mai bine, cantecul te sfatuieste sa vii pe la el de sarbatori. ;D ;D Definitoriu, as zice! Dar la ce, fratilor, ii mai trebuie romanului sarbatoare? Asta chiar n-am inteles-o! :D
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: HERRA din 22 Aprilie, 2005, 05:20:58 p.m.
Apropos de Dan Spataru, care in viziunea mea a fost un mare cantaret ( in general el isi scria muzica si versurile) Melodia pe care n-am s-o uit vreodata, era pe vremea lui Ceausescu si singura noastra sursa de informatie (daca se putea numi asa ) era radioul. Imi aduc aminte cu drag zgomutul ce-l scoatea acel radio mic si negru ...stateam ore-n sir privindu-l...cand auzea melodia lui Dan....incepeam sa dansez cu cainele prin casa! ;)
Melodia a facut ravagii la vremea respectiva si a luat multe premii, binelteles e vorba de Drumurile noastre toate, le voi scrie si eu la randul meu:
Tot ce-a fost in viata mea odata voi lasa uitarii Ani si ani si nopti la rand povara clipa despartirii N-am sa-ti cer ce nu-mi poti da vreodata N-am sa-ti cer iubirea N-am sa bat la porti incise iara Nu-ti feri privirea
Refren: Drumurile noastre toate se vor intalni vreodata Drumurile si iubirea, gandurile, fericirea Drumurile noastre poate se vor intalni vreodata Drumurile si iubirea, gandurile, fericirea
Voi pastra mereu in amintire dragostea curata Voi spera mereu intr-o iubire cum n-a fost vreodata Gandul ca ma vei respinge iara, gandul ma-nfioara Lasa-mi doar prietenïa care glasul meo o cheama
Refren...
Mereu imi voi aminti cu drag de Dan Spatarul, odihneasca-se in pace!
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: dew din 01 Iunie, 2005, 12:05:48 a.m.
Consemnari.Pagina de jurnal.
Iata-ma indragostita! Gandesc acum ,stand pe iarba,in mijlocul naturii ,SINGURA…Da,bineinteles,ti-am mai spus,probabil ca stii cu siguranta ceea ce simt pentru tine,dar ce conteaza ?ti-o repet ,in fiecare zi de e cu putinta,ti-o voi repeta cu fiecare prilej favorabil. …te-am ales cu grija dintre sutele si miile de barbati sau NU,Dumnezeu te-a ales pentru mine inca de la inceput,a ales ca tu sa fi « proprietarul « sufletului meu,iar inima mea ,din prima clipa ,a dorit inima ta.Noi suntem purtatorii aceste iubiri onorabile,acestei iubiri unice,frumoase,oneste. Am ajuns sa am mare incredere in tine,in cuvintele tale,in veridicitatea lor,dar iti recunosc ,ca de trei cuvinte m-as indoi,nu le-as crede daca mi le-ai spune,NU,ACUM si NU,NICIODATA : »nu te iubesc »_ai fi incapabil.Stiu ca ma vei iubi in totdeauna,pentru totdeauna ,caci am ajuns prea departe,am patruns prea adanc in sufletul,fiinta,gandurile tale. Ma vei parasi ? acest lucru nu il stiu ,poate o vei face.Nu se stie niciodata,dar JUR ca vointa mea este prea mare.Vreau prea mult sa-mi aparti,vreau prea mult sa-ti apartin si nimic nu va schimba aceasta vointa a mea ,nimeni nu-mi va sta impotriva cand este vorba de relatia noastra.Voi avea grija ca pe acei ce sunt impotriva mea,impotriva ta sau impotriva iubirii noastre sa-i fac prietenii nostrii sau sa-i inlatur pentru totdeauna din calea noastra. Stiu,te surprind prin cele scrise mai sus.Eu,cu temperamentul meu melancolic,eu,linistita,pesimista, sensibila sa gandesc asa ?De unde atat tarie dintr-o data ?Ma iubesti si te iubesc cu toata puterea fiintei si inteligentei mele tocmai de aici aceasta noua EU. Am sa devin sau am devenit,nu stiu,de neclintit in convingerile si planurile mele,poate ca DA,a mai ramas putin pana in clipa cand voi privi viata cu MATURITATE ,pana in clipa in care voi fi matura,dar nu intru totul,nu vreau aceasta.Doresc ,ca in adancul sufletului sa raman mereu acea MICUŢA ,acea copila de care te-ai indragostit si pe care o vei cauta in unele momente,pe care o voi cauta. « Cuvinte curg pe coala alba, Izvor al sufletului meu, Insir,acum,iubirea ;ganduri… Insemnate-n zeci si zeci de randuri. » Cu fiecare sir ma descopar mai mult,cu fiecare cuvant ma apropii mai mult de mine si de tine.Voi insemna la nesfarsit aceste ganduri,trairi,pentru mine,pentru tine.Vor ramane mereu ,ca dovada a iubirii ,vesnice,ce-ti port ;vor ramane mereu in amintirea primilor fiori ai dragostei,vor ramane … …dovada ca acest sentiment ti l-am daruit odata pentru totdeuna,dovada ca in viitor orice vor spune altii,orice vor intentiona,orice vei alege,EU voi fi mereu a ta,INDIFERENT de ceea ce,aparent ,va fi…
Aceeasi mereu,just_a_tear.
Titlu: Răspuns: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Robert. din 12 August, 2005, 09:57:34 a.m.
Azi mi s-a intamplat o chestie nostima pe forum. :)
Observ ca sunt conectat impreuna cu ingeras47 si intrebandu-ma daca nu e de fapt cineva cunoscut, m-am dus cu gandul la ingerasa noastra care scrie sub nick-ul ingermort. Chiar n-o mai vazusem aparand de ceva vreme si-mi imaginam ca poate e ea sub un nick nou, mai pasnic :P, urmare a discutiilor iscate pe tema asta si pusa pe seama vreunei schimbari in viata personala.
Curios, ma uit in profil si constat ca nu e vorba de o schimbare de nick ci ca pur si simplu raportul dintre ingeri si pamanteni pe forumul nostru s-a dublat. :D (Daca nu m-am incurcat eu la numaratoare!) Surpriza adevarata vine insa cand am zarit adresa de e-mail. Ingeras47 nu suna deloc macabru, precum ingermort, dar cine va dori sa-i scrie, va trebui mai intai sa treaca peste asta: omoarama2002@yahoo.com !!! ;D ;D ;D
Mi s-a parut intr-adeavar... mortal! ;D
Titlu: Răspuns: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: Strumfita din 13 August, 2005, 12:11:02 a.m.
Eu sunt ceea ce sunt, nimic mai mult ... doar eu. Ma intreb cum ar fi pe pamant daca nu am ajunge sa cunoastem fericirea. Aud mereu pe cei din jur spunand ca va fi bine. As vrea mult sa cred, dar nu stiu daca pot. Inteleg ca timpul sa-l intorc nu pot, desi as vrea. Spun vorbe ce uneori sens nu au. Nadajduiesc ca totul va fi bine dar niciodata nu trebuie sa uit ca sunt un calator pe acest pamant. Ma prefac ca noaptea-i zi si ca ziua-i noapte si simt cum viata parca se confrunta cu mine, dar totdeauna ma intrece. Ating ce altii poate nu ating si sunt ingrijorata de cursul vietii si timpul realizez ca sunt doar eu si poate nu pot atinge ce altii au atins. Sunt o simpla adiere-n vant sau in viata unei persoane ... desi as vrea sa fiu mai mult si uneori ma intreb : " oare cat de rau poate fi pe acest pamant? " Inteleg ca viata e grea .. si ca nu pot spune mereu "as vrea, as vrea! " Sunt multe lucruri care dor .. uneori ating dorinte ce se sting, alteori sunt ingrijorata ca nu le ating ... iar de cele mai multe ori .. plang .. si ma intreb " ce sunt " .. iar un glas imi raspunde ca sunt un om in plus pe acest pamant .... :'(
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: littleangel din 23 Septembrie, 2005, 11:03:55 p.m.
Ascultam muzica...priveam ploaia...ma gandeam... Vroiam sa ma intorc pe taramuri indepartate, in timpuri care acum mi se par ca au trecut de o vesnicie. As vrea sa ma plimb din nou seara de seara pe acolo, sa intalnesc acei oameni, sa intalnesc acel OM. Oare o sa mai fie posibil? ATUNCI si ACOLO am simtit lucruri de nedescris. A fost frumos si urat in acelasi timp...a fost...As vrea sa retraiesc aceleasi sentimente zi de zi si pe strazile (acum udate de ploaie) ale Bucurestiului, in orice colt al lumii. Mi-a ramas doar speranta, mi-au ramas doar visele. Oare ce am fi noi, oamenii fara ele? Acum ceea ce simt e la fel...frumos si urat in acelasi timp, de nedescris, numai ca e o diferenta...simt aici, departe. Simt aici pentru cineva care e departe...Pentru cineva cu care momentan - si sper ca va fi doar momentan - comunicarea e imposibila. Oare o sa mai intalnesc vreodata acea privire? Oare o sa mai intalnesc vreodata acel om? Oare sper si visez degeaba? Deocamdata nu pot decat sa sper si sa visez in continuare... Noapte buna...
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: sunshine din 26 Ianuarie, 2006, 08:39:07 p.m.
Ma trezesc si astept nerabdatoare s vb cu el. Mi-e dor, zambesc, ii aud vocea, iubirea ma invaluie, viata imi pare frumoasa, il simt alaturi de sufletul meu, orele trec, ii ascult din nou vocea, lacrimi de fericire imi alina chipul ....apoi realitatea ma trezeste, timpul nu e de partea noastra, spatiul ne tine prizonieri, frontiere uriase ne despart, viata imi pare nedreapta, lacrimi de durere imi intuneca chipul, cuvintele imi rasuna ca un ecou necrutator" viitorul nu e de partea noastra, vom suferi mult, te iubesc atat de mult , nu vreau sa suferi" , lacrimi de neputinta imi inunda sufletul......acelasi suflet care incepuse sa se topeasca si gasise iubirea......acelasi suflet incepe sa planga din nou, viata isi vrea iar tributul....dar de ce.....de ce acelasi suflet.....mai sunt suflete ....de ce tot sufletul meu? NU AM DECAT UN SUFLET!!! :'( :'( :'(
Titlu: Re: Coltz de jurnal - ganduri
Scris de: sunshine din 09 Februarie, 2006, 02:13:26 p.m.
"-Draga mea, unde ti-e veselia din privire? Tu nu esti cea pe care am ales-o sa-i fiu a doua mama! Nu te recunosc, veselia ta molipsitoare, ochii tai .......unde este soarele din ei? M-am intalnit cu CINEVA.Imi spuse ca te-ar fi vazut dar nu erai TU. Nu.......cu siguranta nu erai. Ea iti iubea viata , iti vedea sufletul de copil.......acum nu mai vedea nici un suflet. M-am speriat si am venit sa te vad.Unde esti? UNDE ESTI?Nu te gasesc.......nu te simt.......nu-ti aud respiratia! Alunga valul de intuneric si ridica-ti raza, lumineaza iubita mea fiica! Nu te voi lasa prada suferintei.Ma voi ruga Domnului sa-ti invie sufletul.......pentru mine....si poate il mai vrea cineva. Imi doresc sa tipi, sa-ti aud rasul ca niste clinchete scoase de doua picaturi din roua diminetii, stralucind sub soarele chipului tau.Mi-e dor de TINE. Vreau sa fii din nou TU! TE ROG ! UNDE ESTI?" "-Sunt aici :'( :'( :'(nu-mi auzi lacrimile? Ele tipa , sunt inlauntrul meu, sunt pe chipul meu .......sunt peste tot.AICI! Lacrima imensa de langa tine, intinde palmele sa-mi strangi sufletul ce plange. Inchide-l intr-un luceafar si nu-i mai da drumul......asa nu va mai fi ranit.......AI GRIJA! Sa nu pierzi vreo lacrima :'( :'( :'( :'(