1
Nou veniţi / Re: Hei!!!
« : 22 Octombrie, 2024, 07:50:17 p.m. »
Hei,Paul!Seara buna,prieteni dragi!🥰
Afişare Mesaje
Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.
2
Evenimente, Anunţuri, Aniversări / La multi ani,Joseph și Charlie
« : 01 Iunie, 2023, 10:05:57 a.m. »
La multi ani minunați,Alex și Joseph!
3
Evenimente, Anunţuri, Aniversări / Re: De dor
« : 11 August, 2020, 09:05:53 p.m. »
Heeeeyyy, Iulian!! Sunt atat de bucuroasa de regasire! Cine stie, poate isi mai fac prezenta cativa nostalgici... Ce vremuri, cat de norocoasa sunt ca fac parte din comunitate!
4
Evenimente, Anunţuri, Aniversări / De dor
« : 09 August, 2020, 07:21:55 p.m. »
Doamne, cat de dor imi este de voi!!! Pe unde v-a dus viata, dragii mei? Va imbratisez pe toti cu aceeasi dragoste! 
7
Nou veniţi / Re: Vechi user, nou revenit :)
« : 13 Noiembrie, 2013, 12:48:28 p.m. »
Revenim fiecare cand ne loveste melancolia...ce vremuri, curtezane,ce vremuri!!!!
8
Povestea mea / Re: viata mea..telenovela?
« : 13 Noiembrie, 2013, 12:44:42 p.m. »
Felicitari ca ai pastrat copilul.El nu are nicio vina si o sa-ti aline viata.Esti atat de tanara,mai renunta la anumite principii,iubeste-ti copilul mai mult decat orice pe lumea asta si ,cand va sosi timpul,o sa-ti gasesti sufletul pereche.Invata sa accepti tot ce iti ofera viata,sunt incercari care ne invata sa pretuim ce vom primi frumos in viata.Banii se fac dar anii nu se intorc ,vei vedea ca bebele te va face fericita si te va implini.
Eu am crescut 2 copii singura ,timp de 14 ani ,desi eram casatorita.Apoi mi-a stat alaturi un suflet minunat si i-am crescut impreuna ,suntem mandri de ei si am iertat tot raul care ni s-a facut in trecut.
Multumeste cerului de ce ti-a oferit ,iti doresc multa sanatate si sa reusesti sa treci peste aceasta cumpana ,vei fi mai puternica si cand vei deveni mamica nimic nu te va mai dobori.
Eu am crescut 2 copii singura ,timp de 14 ani ,desi eram casatorita.Apoi mi-a stat alaturi un suflet minunat si i-am crescut impreuna ,suntem mandri de ei si am iertat tot raul care ni s-a facut in trecut.
Multumeste cerului de ce ti-a oferit ,iti doresc multa sanatate si sa reusesti sa treci peste aceasta cumpana ,vei fi mai puternica si cand vei deveni mamica nimic nu te va mai dobori.
9
Povestea mea / Cand Dumnezeu face planuri
« : 11 Februarie, 2013, 09:42:14 p.m. »
Eram prin clasa a VI-a cand ,in familia Chiser de pe scara noastra, a aparut un baietel de 7 ani, cu ochi mari si negri, cu niste gene lungi si dese pentru care era invidiat de toate domnisorelele din cartier ,cu parul carliontat si ravasit.
D-na si d-ul Chiser, doi batranei la 60 de ani, frumosi, blanzi si foarte intelepti.Mai traia cu ei mama d-ului Chiser . Nu au fost binecuvantati cu copii, poate D-zeu il avea pregatit pt ei pe acest ingeras parasit de mama lui.
Pe Cristi, copilasul cu ochii mari si obrajii numai buni de smotocit, l-am indragit de cum l-am vazut, avea atata iubire de oferit si atata nevoie de iubire ...era tot timpul in bratele mele, il ingrijeam ca si cum ar fi fost fratiorul meu . Nu manca decat cu mine, statea la noi cum veneam de la scoala si era f ascultator si cuminte.
Familiei Chiser nu i s-a permis sa-l infieze, erau prea in varsta . Totusi ei nu au renuntat la Cristi, i-au oferit o copilarie minunata, imbelsugata si mai multa dragoste decat i-ar fi putut oferi parintii lui vreodata.
Pe la 14 ani, mama biologica a lui Cristi a dorit sa-l vada...el nu a vrut, ne-a spus ca "parintii lui sunt cei care l-au crescut si il iubesc nu mama care l-a dat si pe ceilalti i-a pastrat doar pt a ramane cu un barbat".
Peste putin timp d-ul Chiser s-a imbolnavit si s-a dus cu marele regret ca nu-si va mai vedea fiul adorat. A suferit enorm Cristi dar a ramas sprijinul mamei si bunicii, era singurul care avea grija de ele, scoala, piata, medici si tot ce tinea de ingrijirea lor, el le facea. S-a dus si bunica si au ramas doar ei, mama prea batrana si bolnava ca sa-i mai poarte de grija fiului. Nimic nu l-a facut sa renunte la ea, a ingrijit-o fara sa se planga macar o data ca ii este greu ...si era tot un copil, nici nu terminase liceul.
A sosit si inevitabilul, tot ce a iubit el mai mult a pierdut, a ramas singur . Aflasem ca cea care i-a dat viata era nepoata d-nei Chiser . Nefiind infiat, Cristi nu avea niciun drept asupra bunurilor parintilor care l-au crescut. Astfel ,o matusa a vandut apartamentul unor straini si Cristi a ajuns pe strazi. Locuia pe scara blocului, cand la mine, cand prin parcuri(eu ma casatorisem si nu mai aveam spatiu). Il chemam la masa si sa faca seara cate o baie iar ziua isi cauta de munca, sa nu ne mai deranjeze pe noi. Cand am primit eu un apartament ,l-am lasat sa locuiasca acolo ,pana ne mutam noi. Au mai trecut 2 ani si a trebuit sa-l anunt ca va trebui sa caute alta locuinta(sotul meu nu a acceptat sub nicio forma sa locuim impreuna cu Cristi). Mi se rupea sufletul cate putin de fiecare data cand ma gandeam ca va ajunge iar pe strazi...l-am sfatuit sa mearga in audienta la primar, poate ii gaseste el o locuinta sociala. Si cum D-zeu nu l-a parasit nicio clipa , a reusit si a primit o camera intr-un camin de nefamilisti si un loc de munca in combinat. Nu am cuvinte sa descriu seriozitatea acestui copil si daruirea lui fata de viata cu tot ce-i oferea ea.
Anii au trecut dar Cristi nu uita niciodata sa ne caute si sa ne multumeasca pt caldura oferita si increderea pe care am avut-o in el. Nu puteam decat sa-i spun cat de mandra sunt de el ,putea face atatea greseli dar el a stat drept si cu privirea inainte.Viata si-a urmat cursul , drumurile ni s-au despartit .
Acum cativa ani l-am intalnit pe Cristi...nu-mi venea sa cred ce vad! Un barbat aranjat, cu o masina de teren scumpa ...dar ochii i-au ramas neschimbati..."Sarut mana, Lili. Ce mai faci? Ce fac tanti si nenea Blanaru?" ...Iata cum mi se umplu ochii cu lacrimi , asa patesc de fiecare data cand vorbesc despre acest copil -erou. Da, pt mine este un erou al vietii, copiii mei ii stiu povestea vietii si sunt uimiti de puterea si vointa lui Cristi.
Cristi, copilul nedorit de mama si ramas singur pe lume de la 16 ani, este acum om de afaceri, cu familie, la casa lui, gata sa -si ofere ajutorul fara sa-i fie cerut.Un sot si un tata exemplar . A reusit, dupa atatea lipsuri si nevoi a gasit un suflet care sa-l iubeasca pentru ceea ce este nu pt ceea ce are. Impreuna cu sotia au cladit o afacere si isi cresc fiul in cinste si cu multa iubire.
Cum pot copiii astia necajiti sa nu ingenuncheze , sa nu fie clintiti din credinta lor in D-zeu si sa nu faca un pas gresit in viata iar cei care au totul din prima clipa isi dezamagesc parintii si isi bat joc de viata lor?
Cum pot parintii sa renunte la bucatica din trupul si sufletul lor pentru un strain?
Cum as putea eu, mama a doi fii mai mult decat minunati, sa nu iau exemplul orfanului Cristi si sa nu le ofer toata dragostea si sprijinul ? Cum as putea sa nu le fiu recunoscatoare celor care m-au ridicat de cate ori am renuntat sa mai sper si mi-au sarutat lacrimile cand simteam ca am ajuns la capatul puterilor?Cum sa nu fiu mandra de felul cum privesc viata ei, fiii mei parasiti de tata ? Cum as putea sa-i dezamagesc vreodata dupa ce sufletele le-au fost ditruse de tatal lor atunci cand aveau mai multa nevoie de el? Cum as putea sa nu-i multumesc in fiecare clipa cerului pentru aceste doua binecuvantari? Cum l-as putea uita vreodata pe Cristi, copilul cu suflet de inger?
Nimic si nimeni nu m-ar putea face sa le ranesc sufletele copiilor mei, mai ales acum dupa ce au reusit sa si le carpeasca . Nu au avut un tata dar au primit in schimb un prieten si un sprijin , l-au primit cu toata dragostea pe sotul meu si tati al lor...el care nu a avut copii dar imi creste mie fiii cu atata daruire si mandrie...
Nimeni si nimic, insa, nu va reusi sa ma faca sa inteleg si sa uit ca cel care a primit aceste minuni , a uitat si nu-si doreste sa fie tata,ca nu a stiut niciodata sa ofere copiilor lui ceea ce nu a primit el de la parintii lui si a adus pe lume urmasi doar sa se poata razbuna pe viata, sa le ofere atata rautate cat a primit el ...Dar iata ca acesti copii nu stiu sa urasca si credinta lor i-a facut sa inteleaga ca trebuie sa-si cladeasca singuri viata, fara sa depinda de cineva care nu i-a dorit niciodata , care le-a furat toata copilaria si este capabil de orice sa-si vada copiii cersind in genunchi ,care a luptat sa-i vada in strada .
Cristi, imi doresc sa stii ca vei avea tot timpul locul tau in sufletele noastre, iti doresc din toata inima viata usoara pentru ca tu si copiii mei meritati .Voi ati stiut sa ne invatati ca trebuie doar sa oferim dragoste si incredere fara a cere nimic in schimb pentru ca totul se rasplateste in viata asta .De la fiii mei am invatat ca un "te iubesc" inseamna totul .Pentru noi cuvintele astea sunt sfinte .
Iata cum Dumnezeu are planuri pentru toti cei ce cred in EL,pentru cei ce iubesc viata si nu se lasa daramati de ura ,care stiu sa ierte si sa iubeasca .Imi place sa cred ca,intr-o zi, Cristi va citi aceste randuri si ii multumesc pentru OMUL care este .
Binecuvantati sa fiti cu totii.
D-na si d-ul Chiser, doi batranei la 60 de ani, frumosi, blanzi si foarte intelepti.Mai traia cu ei mama d-ului Chiser . Nu au fost binecuvantati cu copii, poate D-zeu il avea pregatit pt ei pe acest ingeras parasit de mama lui.
Pe Cristi, copilasul cu ochii mari si obrajii numai buni de smotocit, l-am indragit de cum l-am vazut, avea atata iubire de oferit si atata nevoie de iubire ...era tot timpul in bratele mele, il ingrijeam ca si cum ar fi fost fratiorul meu . Nu manca decat cu mine, statea la noi cum veneam de la scoala si era f ascultator si cuminte.
Familiei Chiser nu i s-a permis sa-l infieze, erau prea in varsta . Totusi ei nu au renuntat la Cristi, i-au oferit o copilarie minunata, imbelsugata si mai multa dragoste decat i-ar fi putut oferi parintii lui vreodata.
Pe la 14 ani, mama biologica a lui Cristi a dorit sa-l vada...el nu a vrut, ne-a spus ca "parintii lui sunt cei care l-au crescut si il iubesc nu mama care l-a dat si pe ceilalti i-a pastrat doar pt a ramane cu un barbat".
Peste putin timp d-ul Chiser s-a imbolnavit si s-a dus cu marele regret ca nu-si va mai vedea fiul adorat. A suferit enorm Cristi dar a ramas sprijinul mamei si bunicii, era singurul care avea grija de ele, scoala, piata, medici si tot ce tinea de ingrijirea lor, el le facea. S-a dus si bunica si au ramas doar ei, mama prea batrana si bolnava ca sa-i mai poarte de grija fiului. Nimic nu l-a facut sa renunte la ea, a ingrijit-o fara sa se planga macar o data ca ii este greu ...si era tot un copil, nici nu terminase liceul.
A sosit si inevitabilul, tot ce a iubit el mai mult a pierdut, a ramas singur . Aflasem ca cea care i-a dat viata era nepoata d-nei Chiser . Nefiind infiat, Cristi nu avea niciun drept asupra bunurilor parintilor care l-au crescut. Astfel ,o matusa a vandut apartamentul unor straini si Cristi a ajuns pe strazi. Locuia pe scara blocului, cand la mine, cand prin parcuri(eu ma casatorisem si nu mai aveam spatiu). Il chemam la masa si sa faca seara cate o baie iar ziua isi cauta de munca, sa nu ne mai deranjeze pe noi. Cand am primit eu un apartament ,l-am lasat sa locuiasca acolo ,pana ne mutam noi. Au mai trecut 2 ani si a trebuit sa-l anunt ca va trebui sa caute alta locuinta(sotul meu nu a acceptat sub nicio forma sa locuim impreuna cu Cristi). Mi se rupea sufletul cate putin de fiecare data cand ma gandeam ca va ajunge iar pe strazi...l-am sfatuit sa mearga in audienta la primar, poate ii gaseste el o locuinta sociala. Si cum D-zeu nu l-a parasit nicio clipa , a reusit si a primit o camera intr-un camin de nefamilisti si un loc de munca in combinat. Nu am cuvinte sa descriu seriozitatea acestui copil si daruirea lui fata de viata cu tot ce-i oferea ea.
Anii au trecut dar Cristi nu uita niciodata sa ne caute si sa ne multumeasca pt caldura oferita si increderea pe care am avut-o in el. Nu puteam decat sa-i spun cat de mandra sunt de el ,putea face atatea greseli dar el a stat drept si cu privirea inainte.Viata si-a urmat cursul , drumurile ni s-au despartit .
Acum cativa ani l-am intalnit pe Cristi...nu-mi venea sa cred ce vad! Un barbat aranjat, cu o masina de teren scumpa ...dar ochii i-au ramas neschimbati..."Sarut mana, Lili. Ce mai faci? Ce fac tanti si nenea Blanaru?" ...Iata cum mi se umplu ochii cu lacrimi , asa patesc de fiecare data cand vorbesc despre acest copil -erou. Da, pt mine este un erou al vietii, copiii mei ii stiu povestea vietii si sunt uimiti de puterea si vointa lui Cristi.
Cristi, copilul nedorit de mama si ramas singur pe lume de la 16 ani, este acum om de afaceri, cu familie, la casa lui, gata sa -si ofere ajutorul fara sa-i fie cerut.Un sot si un tata exemplar . A reusit, dupa atatea lipsuri si nevoi a gasit un suflet care sa-l iubeasca pentru ceea ce este nu pt ceea ce are. Impreuna cu sotia au cladit o afacere si isi cresc fiul in cinste si cu multa iubire.
Cum pot copiii astia necajiti sa nu ingenuncheze , sa nu fie clintiti din credinta lor in D-zeu si sa nu faca un pas gresit in viata iar cei care au totul din prima clipa isi dezamagesc parintii si isi bat joc de viata lor?
Cum pot parintii sa renunte la bucatica din trupul si sufletul lor pentru un strain?
Cum as putea eu, mama a doi fii mai mult decat minunati, sa nu iau exemplul orfanului Cristi si sa nu le ofer toata dragostea si sprijinul ? Cum as putea sa nu le fiu recunoscatoare celor care m-au ridicat de cate ori am renuntat sa mai sper si mi-au sarutat lacrimile cand simteam ca am ajuns la capatul puterilor?Cum sa nu fiu mandra de felul cum privesc viata ei, fiii mei parasiti de tata ? Cum as putea sa-i dezamagesc vreodata dupa ce sufletele le-au fost ditruse de tatal lor atunci cand aveau mai multa nevoie de el? Cum as putea sa nu-i multumesc in fiecare clipa cerului pentru aceste doua binecuvantari? Cum l-as putea uita vreodata pe Cristi, copilul cu suflet de inger?
Nimic si nimeni nu m-ar putea face sa le ranesc sufletele copiilor mei, mai ales acum dupa ce au reusit sa si le carpeasca . Nu au avut un tata dar au primit in schimb un prieten si un sprijin , l-au primit cu toata dragostea pe sotul meu si tati al lor...el care nu a avut copii dar imi creste mie fiii cu atata daruire si mandrie...
Nimeni si nimic, insa, nu va reusi sa ma faca sa inteleg si sa uit ca cel care a primit aceste minuni , a uitat si nu-si doreste sa fie tata,ca nu a stiut niciodata sa ofere copiilor lui ceea ce nu a primit el de la parintii lui si a adus pe lume urmasi doar sa se poata razbuna pe viata, sa le ofere atata rautate cat a primit el ...Dar iata ca acesti copii nu stiu sa urasca si credinta lor i-a facut sa inteleaga ca trebuie sa-si cladeasca singuri viata, fara sa depinda de cineva care nu i-a dorit niciodata , care le-a furat toata copilaria si este capabil de orice sa-si vada copiii cersind in genunchi ,care a luptat sa-i vada in strada .
Cristi, imi doresc sa stii ca vei avea tot timpul locul tau in sufletele noastre, iti doresc din toata inima viata usoara pentru ca tu si copiii mei meritati .Voi ati stiut sa ne invatati ca trebuie doar sa oferim dragoste si incredere fara a cere nimic in schimb pentru ca totul se rasplateste in viata asta .De la fiii mei am invatat ca un "te iubesc" inseamna totul .Pentru noi cuvintele astea sunt sfinte .
Iata cum Dumnezeu are planuri pentru toti cei ce cred in EL,pentru cei ce iubesc viata si nu se lasa daramati de ura ,care stiu sa ierte si sa iubeasca .Imi place sa cred ca,intr-o zi, Cristi va citi aceste randuri si ii multumesc pentru OMUL care este .
Binecuvantati sa fiti cu totii.
10
E in zadar,Paul! Rautatea este peste tot,copiii urasc si fac rau altor copii si batranilor doar pentru ca sunt diferiti de ei,adultii fac rau copiilor ,parintii se razbuna pe copii pentru toate esecurile din viata,banii,copiii isi urasc parintii, averile au luat loc iubirii si credintei,minciuna este hrana zilnica. Oamenii se roaga doar cand dau de necaz dar cred ca nici atunci nu este prea tarziu.Putini mai stiu sa vada frumosul din jur, florile, rasaritul, marea,o noua viata,zambetul unui copil, ochii propriului copil,sa spuna "te iubesc" din suflet nu din obligatie.Regretul meu cel mai mare este faptul ca sunt atat de multi parinti care dom linistiti fara sa se intrebe ce au mancat ,ce au facut la scoala, au nevoie de ceva copiii lor? Parinti care se iubesc doar pe ei si dau viata unor suflete doar ca sa le chinuie sau sa le fie indiferente.
Ce ma intristeaza la fel de mult este fuga asta dupa bani,dorinta de a arata celorlalti ca ei au si vor avea mai mult si uitarea...uitam sa oferim din putinul nostru ,nu doar celor care ne cer ci si celor care pur si simplu primesc si iti saruta mana sau iti mangaie crestetul.Nu mai stim sa sarutam lacrimile copiilor ,ale parintilor , ale celor ai nimanui. Privim doar inainte si NU VREM sa vedem,sa auzim nimic ce ne-ar putea obliga sa oferim ceva.Dar sunt atatia care isi doresc sa se stie ca exista, un cuvant,o imbratisare.
Eu una am invatat si ,slava Domnului, am reusit sa iert,copiii mei insa primesc atata rautate si dezamagiri din partea celor care ar trebuie sa le vegheze drumul in viata incat isi doresc sa uite ca acele persoane exista.Cu toate astea nu uita sa ofere neincetat absolut tot ce pot ei oferi,nu uita sa se roage ,sa aiba incredere in Dumnezeu si sa vorbeasca cu El.Cu siguranta asta ii va ajuta sa pastreze doar amintirile frumoase desi sufletele lor sunt atat de ranite ...
Dar,exista si OAMENI! OAMENI care tin loc de parinti ,care stiu sa iubeasca si sa ierte, sa ofere neconditionat ...si acestora le spun:MULTUMESC,DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE !
Numai Dumnezeu ne poate oferi ce ni se cuvine ,sa ne lasam in voia Lui,sa-L slujim si sa dam uitare urii,razbunarii,rautatii.
Eu tot scriu ,scriu,scriu, scriu ,scriu si scriu despre ranile din sufletele copiilor mei, poate citeste cine trebuie ,isi aminteste de ei pana nu va fi prea tarziu pentru sufletul lui.Totusi...sunt convinsa ca nu o va face dar,ca mama, voi spera pana in ultima clipa.
Doamne ajuta,Paul, Doamne ajuta,oameni buni!!!!
Ce ma intristeaza la fel de mult este fuga asta dupa bani,dorinta de a arata celorlalti ca ei au si vor avea mai mult si uitarea...uitam sa oferim din putinul nostru ,nu doar celor care ne cer ci si celor care pur si simplu primesc si iti saruta mana sau iti mangaie crestetul.Nu mai stim sa sarutam lacrimile copiilor ,ale parintilor , ale celor ai nimanui. Privim doar inainte si NU VREM sa vedem,sa auzim nimic ce ne-ar putea obliga sa oferim ceva.Dar sunt atatia care isi doresc sa se stie ca exista, un cuvant,o imbratisare.
Eu una am invatat si ,slava Domnului, am reusit sa iert,copiii mei insa primesc atata rautate si dezamagiri din partea celor care ar trebuie sa le vegheze drumul in viata incat isi doresc sa uite ca acele persoane exista.Cu toate astea nu uita sa ofere neincetat absolut tot ce pot ei oferi,nu uita sa se roage ,sa aiba incredere in Dumnezeu si sa vorbeasca cu El.Cu siguranta asta ii va ajuta sa pastreze doar amintirile frumoase desi sufletele lor sunt atat de ranite ...
Dar,exista si OAMENI! OAMENI care tin loc de parinti ,care stiu sa iubeasca si sa ierte, sa ofere neconditionat ...si acestora le spun:MULTUMESC,DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE !
Numai Dumnezeu ne poate oferi ce ni se cuvine ,sa ne lasam in voia Lui,sa-L slujim si sa dam uitare urii,razbunarii,rautatii.
Eu tot scriu ,scriu,scriu, scriu ,scriu si scriu despre ranile din sufletele copiilor mei, poate citeste cine trebuie ,isi aminteste de ei pana nu va fi prea tarziu pentru sufletul lui.Totusi...sunt convinsa ca nu o va face dar,ca mama, voi spera pana in ultima clipa.
Doamne ajuta,Paul, Doamne ajuta,oameni buni!!!!
11
Nou veniţi / Re: Salutare dragi prieteni!
« : 17 Octombrie, 2012, 06:43:43 p.m. »
Bine ne-am regasit! 
12
Povestea mea / Re: Lectia despre fericire
« : 17 Octombrie, 2012, 01:26:40 p.m. »
Bine ai venit in lumea noastra.O lume plina de oameni frumosi cu suflete de curcubeu,unde nimeni nu este judecat. Ma bucur nespus sa te citesc .Eu aici am petrecut cele mai frumoase nopti din singuratatea mea,scriind si citind povesti adevarate .Aici ne vom fi mai aproape.Te sarut cu tot dragul.
13
Povestea mea / Re: Viata Mea, Dovada Iubirii Neconditionate
« : 17 Octombrie, 2012, 08:32:30 a.m. »
Noi iti multumim pt aprecieri .Eu nu am facut decat sa arat ca D-zeu are de oferit mult mai mult decat ne putem imagina.Eu nu am visat niciodata ca voi primi atat de mult dar sunt atat de recunoscatoare pt ceea ce am! Acum cer doar atat: nu mai vreau nimic, Doamne, lasa-mi doar fericirea pe care mi-ai oferit-o !
Iwill...niciodata sa nu te indoiesti ca meriti sa fii fericita si implinita.Cu siguranta vei gasi un tata pt copilul tau ,un tata care il merita. Tatal fiilor mei a uitat si cum arata acestia dar nu are nicio mustrare de constiinta .Are grija,insa ,sa le aminteasca regulat cati bani are el si tot ce le ofera actualei sotii si fiului acesteia( acesta neavand nicio vina pt sloiul de gheata care tine loc de inima a tatalui copiilor mei).
Imi spune mereu sotul meu sa nu ma mai gandesc la asta caci "omul" ala nu merita nici macar mila copiilor mei. Dar sunt mama ,nu pot si nu vreau sa uit lucrurile astea !De ce? Pt ca asa nu voi uita niciodata sa apreciez ceea ce ne ofera Catalin(actualul sot) ,care le este TATA si PRIETEN fiilor mei.Nu m-am gandit vreodata ca suferinta mea va fi rasplatita cu atata dragoste si ca imi voi vedea fiii atat de veseli si linistiti dupa ce tatal lor le-a distrus sufletele. Catalin a reusit sa le carpeasca si sa le mangaie sufletele atat de bine incat au renascut .Dar nimeni nu va reusi sa le stearga amintirile si dezamagirea pe care le-o ofera continuu tatal lor biologic.
Sper din toata inima ca vor deveni suficient de intelepti incat sa-l ierte dar sa nu uite pt ca doar asa vor reusi sa ramana demni si sa stie sa-si intemeieze familii din dragoste ,sa-si iubeasca si sa-si respecte sotiile si copiii,sa fie recunoscatori cerului ca au avut sansa sa aleaga un drum drept si cinstit in viata ca atunci cand vor privi in urma sa nu le fie rusine cu viata si amintirile lor.
Dar nimic nu ar fi fost posibil fara iubirea Rodicai,mama lui Catalin, care ne-a invatat ca in viata nu ai decat de castigat daca ai incredere in tine si in cei pe care ii iubesti,sa oferi neconditionat.Mami ne-a oferit sufletul ei ,mie si fiilor mei,ne-a iubit atat de mult incat s-a asigurat ca nimic din raul oamenilor nu ne va putea atinge si a plecat ,impacata ,sa inveseleasca ingerii .Ne-a lasat insa cate un colt din sufletul ei, sa nu fie despartirea definitiva ,sa il reintregim cand ne vom revedea.
Pentru toata dragostea si pentru linistea sufleteasca pe care ne-o ofera Catalin si mami(de la o aruncatura de bat ,acolo unde ingerii sunt mai frumosi acum cu ea alaturi)le vom fi vesnic recunoscatoare
Iwill...niciodata sa nu te indoiesti ca meriti sa fii fericita si implinita.Cu siguranta vei gasi un tata pt copilul tau ,un tata care il merita. Tatal fiilor mei a uitat si cum arata acestia dar nu are nicio mustrare de constiinta .Are grija,insa ,sa le aminteasca regulat cati bani are el si tot ce le ofera actualei sotii si fiului acesteia( acesta neavand nicio vina pt sloiul de gheata care tine loc de inima a tatalui copiilor mei).
Imi spune mereu sotul meu sa nu ma mai gandesc la asta caci "omul" ala nu merita nici macar mila copiilor mei. Dar sunt mama ,nu pot si nu vreau sa uit lucrurile astea !De ce? Pt ca asa nu voi uita niciodata sa apreciez ceea ce ne ofera Catalin(actualul sot) ,care le este TATA si PRIETEN fiilor mei.Nu m-am gandit vreodata ca suferinta mea va fi rasplatita cu atata dragoste si ca imi voi vedea fiii atat de veseli si linistiti dupa ce tatal lor le-a distrus sufletele. Catalin a reusit sa le carpeasca si sa le mangaie sufletele atat de bine incat au renascut .Dar nimeni nu va reusi sa le stearga amintirile si dezamagirea pe care le-o ofera continuu tatal lor biologic.
Sper din toata inima ca vor deveni suficient de intelepti incat sa-l ierte dar sa nu uite pt ca doar asa vor reusi sa ramana demni si sa stie sa-si intemeieze familii din dragoste ,sa-si iubeasca si sa-si respecte sotiile si copiii,sa fie recunoscatori cerului ca au avut sansa sa aleaga un drum drept si cinstit in viata ca atunci cand vor privi in urma sa nu le fie rusine cu viata si amintirile lor.
Dar nimic nu ar fi fost posibil fara iubirea Rodicai,mama lui Catalin, care ne-a invatat ca in viata nu ai decat de castigat daca ai incredere in tine si in cei pe care ii iubesti,sa oferi neconditionat.Mami ne-a oferit sufletul ei ,mie si fiilor mei,ne-a iubit atat de mult incat s-a asigurat ca nimic din raul oamenilor nu ne va putea atinge si a plecat ,impacata ,sa inveseleasca ingerii .Ne-a lasat insa cate un colt din sufletul ei, sa nu fie despartirea definitiva ,sa il reintregim cand ne vom revedea.
Pentru toata dragostea si pentru linistea sufleteasca pe care ne-o ofera Catalin si mami(de la o aruncatura de bat ,acolo unde ingerii sunt mai frumosi acum cu ea alaturi)le vom fi vesnic recunoscatoare
14
Evenimente, Anunţuri, Aniversări / La multa iubire, Zantiala!
« : 23 Martie, 2012, 10:42:21 a.m. »
La multi ani, dragul si inteleptul nostru Zantiala! Sa-ti fie drumul lung si plin de aventuri caci asa ii sade bine unui luptator!
15
Totul despre iubire / Re: Poti iubi 2 barbati in acelasi timp ? Sau 2 femei in acelasi timp ?
« : 02 Decembrie, 2011, 11:45:16 a.m. »
Sunt de acord cu Zantiala. Cand iubesti ,nu mai ai ochi si suflet pt altcineva.Persoana iubita este universul, aerul ...viata .