4
« : 16 Mai, 2006, 06:20:29 p.m. »
Eram de doi ani de zile impreuna,ani in care m-am simtit iubita,fericita si am daruit iubire.Locuiam impreuna,pur si simplu eram o familie.Ne facem planuri de viitor,ne doream un copil,era foarte frumos...Pur si simplu intr-o saptamana s-a terminat tot.M-am suparat pe el dintr-un nimic dar apoi situatia s-a agravat,am observat ca incet,incet trec pe locul doi.Nu am vb cu el mai nimic in afara de o conversatie amicala.Totusi ne facuseram planuri ptr week-end-u ce a trecut insa el ii promisese varului sau ca sa se duca la cumparaturi.Binenteles ca mi-a spus sa mergem impreuna dar nu am vrut,eu vroiam doar sa se tina de promisiune si de planurile pe care mi le facusem noi,atat.el a preferat sa se duca cu varul sau.ne-am certat,foarte tara,nu stiu ,poate ca eram eu mai nervoasa si din cauza stresului(imi facusem un test de sarcina si imi iesise neconcludent).i-am spus si lui si i-am spus ca eu vreau sa il avortez ptr ca nu imi doresc copilul deoarece nu mi-l doresc pe el.intodeauna ma simteam pe locul doi si m-am saturat.l-am dat afara din casa de 4 ori ,de patru ori s-a intors ,iar a cincea oara a plecat definitiv.au trecut 5 zile de atunci si nici macar un telefon nu a dat sa ma intrebe daca sunt insarcinata.ma doare din cauza unui singur motiv,acela ca am crezut ca am gasit omul potrivit,omul care e in stare sa isi asume responsabilitatile,omul care ma iubea neconditionat,omul suficient de matur.eu nu l-am mai cautat.v-am spus povestea mea ptr ca nu mai pot sa tin in mine tot....imi vine sa plang ca am ajuns sa iubesc un om care nu ii pasa de mine absolut deloc.
Afişare Mesaje
! Sunteti deacord cu asta? Ati face asta sau nu? de ce? Si credeti ca este sau nu un lucru bun?
