dragi oameni buni si frumosi,
aceasta este o mica poezie scrisa pentru cineva tare drag mie si care sigur nu se va supara sa o imparta cu voi. considerati-o un salut de bun gasit
Amiaza
seminte de in
si greieri si praf
si iar..
cum ploua de lin ...
cusatura gandului
pe ochiul pamantului:
intre gene luminita
somnului verde usita
talpa iute furisata
nici furnicii sa-i razbata
ticait sub camesuta
ratacit pe potecuta
must de para pe obraz
lipsa una din pervaz
dorm bunicii in odaie
ploaia atipeste-n paie
printre ierburi adiere
roinita mangaiere
iar in nuc sta si sughita
o fetita veverita
Subiect: Amiaza (Citit de 1636 ori)
