viata este, desigur, doar una
si tu, cel obisnuit sa te consumi pentru altii
pastreaza o respiratie calma si pentru tine,
bucura-te macar o data
de zapezile care-si trag poalele peste munte
si inspira adanc lumina binefacatoare a zorilor,
tu, care ai inteles surasul
ca pe rasaritul gandurilor
in spatele indepartatelor plaje,
urla ca un randas acrit
caruia i s-a sterpelit chenzina.
aduna-te batrane,
arcul nervilor tai prea adesea plezneste,
mai priveste si tu in preajma
cum fericirea nu are nevoie nici pe departe
de combustibilul perfectiunii
iar unii rontaie multumiti
in staulul larg al bulevardelor
biscuitul norocului...
(Lucian Avramescu)
ps:

scrisa din memorie.sper ca n-am gresit mult