Plimbare-n asfinţit

[Vlad]

Dulce cântec de iubire
Se ridică-ncet spre cer
Şi apusu-n adormire
Picură-mprejur mister.

Soarele priveşte-n urmă
Peste lacul aurit,
Iar de undeva, din umbră,
Păsări cântă-n asfinţit.

Lebede plutesc alene
 Lunecând uşor spre mal
Iar pe clara–oglind-a apei
Nu tresare nici un val.

Crengile-şi întind în şoaptă,
Copăceii osteniţi.
Veselă e lumea toată
Ce frumos e…Ia, priviţi!