LĂSA-VEI VENINUL LOR…
Sunt un cioplitor de cuvinte.
Le fixez în piatră
şi toate
iau forma alergătorului către tine.
Ultima piatră care ţi se zbate în mâini
e chiar inima-mi, implorându-ţi iertare.
Ce vei face cu această stâncă uriaşă,
acum, când se adună sub ea şerpii?
Lăsa-vei veninul lor
să fiarbă-n sângele cioplitorului?