Ca şi cum...

[Lorelei]

Ca şi cum ne-nvelim în cuvinte
ca şi cum mâna ta s-a închis
ca şi cum apunând într-un vis
ochiul tău mă dezmiardă cuminte

ca şi cum ca şi cum ca şi cum
mă cufund între braţele tale
rătăcind printre vorbe banale
am să-ţi tac risipirea acum

ca şi cum nu mai sunt nu mai eşti
între două secunde mă scriu
îţi şoptesc în ureche târziu
firul vechi al acestei poveşti

să mă strângi ca şi cum mâine nu-i
şi în braţele tale să tremur
ca şi cum în adânc un cutremur
îşi găseşte-n sfârşit drumul lui

E târziu, toate visele-s scrum
dar prevăd adormind alt hotar
scăpărând peste noapte – amnar –
ca şi cum ca şi cum ca şi cum