BINE-AI VENIT ÎN SAT, BADE IOANE!
Se-ntorc cuminţi în satul lor ţăranii
Chemaţi de Maica Pâine. Le sunt anii
Mai mulţi, şi-s mai aduşi puţin de spate
Trudind mereu cu ziua prin cetate.
Iar palmele le ard. Câmpia ninsă
Şopteşte sub ţărână rugă stinsă
Căci dorul de ţăran o face mută
Şi sapă în ţăran adânc, tăcută.
Vedeam mai ieri fântânile curate
Şi-nalte, drepte garduri reparate,
Căci coborâse sfinţii din icoane:
Bine-ai venit în sat, bade Ioane!