SFÂNTU' GHEORGHE
Ţapinarul *
uscăţiv,
pe un cal costeliv
şi pintenog,
mă rog,
cobora călare
pe o cărare
fără zor,
încetişor,
din munte la vale,
spre primăvara de la poale,
învârtind ţapina
bătu-o-ar vina,
că-i era nedespărţită
ca o iubită.
Cobora, cum spun, învârtind ţapina în mână
şi fluierând cu foc după o oarecare cadână,
când, iată, în drum,
şi chiar acum,
năpasta:
"La dracu' şi asta!"
- zise el ca de gheaţă -
trezindu-se faţă-n faţă
cu un balaur
cu solzii de aur.
Ridică ţapina să lovească
- obişnuinţa lui, firească -,
când foşniri de armuri medievale
fulgeră muntele din creştet la poale.
Balaurul încordându-se
şi proptindu-se
pe cele 33 de lăbuţe reptiline,
şi-n plus arătându-şi lucrările canine,
scoase fulgerător cele 7 limbi fluturate
(câte-nvăţase la facultate),
şi-i grăi calm, liniştit:
"Gheorghiţă, frate,
ai înnebunit?
Se poate?
Ce-ţi veni?
Păi eu te-nghit
cu cal cu tot
dacă eşti netot,
şi chiar pe nemestecate
dacă ai intenţii necurate.
Să ştii că detest
cu mortal protest
mângâierea trupească
şi, mai ales,
ciupirea puricească.
Ţi-e clar?
La care Gheorghiţă
alb, ca de var,
(cum e-n calendar),
vreau să zic surprins,
ca un fotbalist în henţ-careu
- clănţănindu-şi dinţii mereu -,
a rostit stins
următoarea
salvatoarea
proză:
"Stai, fratele meu,
că vroiam să facem o… poză!"
…Şi când te gândeşti
că şi azi mai găseşti,
e-adevărat foarte rar,
câte unul care aprinde feştilă sau felinar
şi se roagă pentru sănătate
şi, fireşte, pentru bucate
ilustrului ţapinar
că, cic-ar fi fost… plin de har.
-----------------------
* Vine de la ţapină, care înseamnă cange, cârlig de oţel folosit la manevrarea buştenilor de lemn. Ţapinarii sunt lucrători cu ţapina, care muncesc de regulă în munţi, în branşa tăierii-manevrării buşenilor.
Subiect: SFÂNTU' GHEORGHE (Citit de 2524 ori)