Te rog sa pleci, si lasa-ma sa sper
Ca-n lumea asta plina de durere
Sa fii om drept e calea catre Cer
Si nu doar umilinta in tacere!
De nu e bun si-adevarat nimic
Din tot ce sufletul meu simte si aduna
Sa se prefaca-n scrum si pulbere ce zic!
Si eu...in caine suparat pe luna!
Nu-ti fie teama, nu te judec!
Nu sunt o sfanta, nici n-am fost vreodat’!
Nu mai incape nici un varf de ac
In sacul ce m-apasa de pacat!
Nu sunt aceea de demult, pe care
Tu prea tarziu ai reusit s-o vezi!
Eu sunt aici si-acum si-i lucru mare
Ce pot sa-ti spun, desi refuzi sa crezi!
Iertare, cer, maritului meu Tata
Caci El mi-o poate da, si numai El!
Povara ratacirii de-altadata
S-o uite, sa nu ma mustre-n nici un fel!
Si nici a tale fapte, ganduri rele
In trupul meu sa nu le-adaposteasca!
La gatul meu siragul de margele,
Neincetat, pe veci sa straluceasca!
De vrei sa calci pe pasii mei
Sa suferi pentru tot ce am gresit
Esti libera sa faci ce vrei!
Si poti sa uiti ce-am povestit!...
Subiect: Gust amar (Citit de 1524 ori)
