Se-nchină bardul.Ştie ce-l aşteaptă (parodie)

[Rudy Valentino]

Se-nchină bardul.Ştie ce-l aşteaptă
Când seara, beat, acasă o să vină,
Căci a baut toţi banii de "lumină",
Consoarta-n baie-l va stâlci, nedreaptă.

L-a mai salvat, odată, o vecină,
(Pioase rugi spre dânsa se îndreaptă)
Când îmbrâncit, s-a-mpiedicat de-o treaptă
Mânjită cu vopsele şi răşină.

Zăreşte uşa!Groaza îl întrece,
Apasă clanţa-ncetişor visând
Cotlete la grătar şi bere rece,

Pătrunde-n casă tot pe gânduri stând,
Ar vrea spre crâşmă teleleu să plece
Dar primul pumn îl va trăzni curând...

Poezia parodiata:
Se-nalţă bradul. Singur stă şi-aşteaptă
de Adrian Munteanu

Se-nalţă bradul. Singur stă şi-aşteaptă,
Fără să ştie ce va fi să vină.
O rază frântă, implorând lumină,
Viforniţa muşcând din el nedreaptă.

Doar stânca albă e cu el vecină.
Priviri de muguri către ea îndreaptă
Şi-o creangă-n cer a mai suit o treaptă,
Desferecând izvoare de răşină.

Departe-i drumul. Cerbul nu-l întrece
Şi poarta lumii a deschis visând,
Înveşmântat cu brumă-n noaptea rece

În preajma unui tron în slavă stând,
Al norilor ce nu mai vor să plece.
Iar primul trăsnet va veni curând.