Barbatul la 30 de ani

[alexia]

                  Tocmai am citit un articol despre...barbatul la 30 de ani. Mi s-a parut interesant si m-a facut sa-l recitesc mai atent si sa ma intreb daca asa o fi. Nu astept neaparat sa-l comenteze cineva, dar cred ca e bine sa-l cititi (probabil unii se vor regasi  ).




          "Arata bine. Se intretine, are un sacou "in trend", are un job unde a depasit cu cateva niveluri pozitia pe care s-a angajat initial. Vorbeste calm, deschide portiera la masina (si cand cobori, si cand urci), miroase frumos, cumpara flori, face complimente.

           Asa il vad eu. Barbatul de 30 de ani... Bineinteles ca poate fi oricum, si cel pe care l-am descris mai sus este chiar un specimen rar. Dar asa ii vad eu evolutia. Asa cred eu ca ar trebui sa fie un barbat la 30 de ani.

           Da, bineinteles, la 16 ani era rocker si nu se spala doar pentru a mentine "eticheta", la 20 de ani era indragostit si gata sa munte muntii, la 24 de ani era singur si nu intelegea de ce a primit papucii pentru unul de 30 de ani,la 28 era concentrat pe cariera si pe imaginea lui...La 30 e complet. Sau ar trebui sa fie. Ce il aduce aici? experienta?

           Oare e bine ca orice om, fie el barbat sau femeie sa treaca prin toate dezamagirile si bucuriile vietii pentru a ajunge sa inteleaga cate un pic din fiecare dupa 30 de ani?

           In Romania speranta de viata a unui barbat este 63 de ani. In Bucuresti este probabil mai putin, undeva pe la 55. Daca el ajunge unde il doreste o femeie (pentru ca la asta ne raportam), dupa mai mult de 50% din speranta medie de viata, este el oare fericit? Oare arata bine, e manierat, e interesant... pentru ca vrea? Sau doar pentru ca e obosit sa ceara iubire si intelegere pentru ceea ce este el de fapt, nu pentru ceea ce poate fi.

          Pana la urma, il poti vedea ca pe un triumf al ratiunii, sau ca pe un blazat. Cu siguranta nu va mai crede in ceva ca la 16 ani. Cu siguranta nu te va iubi cum a iubit-o pe cea de la 20 de ani. Cu siguranta cariera si imaginea le va mentine, dar nu va mai lupta ca la 28 de ani.

          Mie unul mi se pare sters... comun. O fi el perfect, dar e liniar. E exact cum vrei sa fie. Aduce flori. Dar oare simte el sa faca asta? Sau a invatat in 10 relatii esuate ca blestematele alea de plante trebuiesc cumparate.

          Face surprize. Da, face. A cata esti ,pentru care repeta aceeasi faza? E cu picioarele pe pamant. Are o cariera. O are pentru ca s-a refugiat in ea, si stie ca numai asa are bani de flori.

          Oare va avea incredere in sentimentele lui fata de tine, mai multa decat are in banii reci dar palpabili, facuti la servici? Imi pare rau, mie nu imi place tipul asta... E ca un film bun pe VHS, inchiriat de prea multe ori... L-au vazut prea multi, culorile s-au sters, sunetul e spart, imaginea e buna, dar ceva ii lipseste. Totusi, e un film bun... daca l-au vazut atatia! O avea el ceva.

          De ce barbatii trebuie sa ajunga la 30 de ani ca sa fie unde ii vor femeile? Recunoasteti, ce am descris eu la inceput e visul vostru. Daca nu e visul vostru, e visul parintilor vostrii, si al societatii in general. E tipul potrivit.

          Oare un barbat trebuie sa se alinieze ca sa fie "bun". Daca ramanea rocker ca la 16 ani si acum era rockstar? Sau poate un ratat care canta in cluburi de noapte... Daca cea pe care o iubea la 20 de ani ar ramane cu el, ar crede in el si l-ar sustine prin toate etapele, ar ajunge primul cuplu din istoria secolului XXI care au imbatranit impreuna. Sau ar divorta la 35 de ani cand ar fi mult mai greu.

           Cel de mai sus... Da, aduce siguranta. A invatat. E dresat. Dar TRAITI langa el? Sau doar e bine. "Bine" e suficient?"


   

[Eve]

Am sa-ti spun putin...altfel ce cred despre acest text.
La 23 de ani m-am indragostit, la 25 de ani ne-am propus ca la 30 sa avem casa noastra si... am avut-o. Dar dupa ce am suflat in lumanari, dupa ce lumina s-a stins si toti au plecat spre casa lor, l-am privit pe cel de langa mine, m-am ridicat din pat si... am scris ceva asemanator.
Acum privesc textul acela zambind intelegator. El a reprezentat... un fel de criza a varstei. Un regret ca la 30 de ani deja s-a dus ceva din tine. Cat de frumos spui am 16, am 20, am 22, am 28 de ani...
Nu stiu cum am sa scriu la 40 (cam de acolo multi zic ca femeile iau anii... inapoi ) dar sunt anumite varste pe care psihologic le admitem mai greu.
Multi spun: daca as avea acum... 20 de ani. E si ceva adevar in acest regret. Cumva intre 20-29 iti alegi viata, tot ce urmeaza sunt... cum ti-ai asternut.
Dar nu vad barbatul/femeia peste o anumita varsta doar o marioneta a societatii sau a sexului opus. Cu picioarele pe pamant poate esti pentru ca fuge din mintea ta regretul ca nu esti "fat-frumos" sau, dupa caz,"ileana-cosanzeana" (chiar cred ca dupa 30 am invatat ca frumusetea unui chip nu-mi spune nimic daca nu o regasesc in suflet), ai alta scara de valori, se potoleste ceva din nebunia tineretii. Dar de indragostit, de iubit...

[viulian]

Cred ca topicul se aplica si la femei!

Si o femeie la 30 e suficient de docila sa fie pe placul barbatilor
Deja stie ca iubirea nu mai inseamna cai verzi pe pereti, nu mai viseaza asa intens la zburator ci se multumeste cu ce are.. omul nu mai trebuie sa fie perfect, merge sa fie si ok, samd...

[saab]

Cred ca topicul se aplica si la femei!

Si o femeie la 30 e suficient de docila sa fie pe placul barbatilor
Deja stie ca iubirea nu mai inseamna cai verzi pe pereti, nu mai viseaza asa intens la zburator ci se multumeste cu ce are.. omul nu mai trebuie sa fie perfect, merge sa fie si ok, samd...

ce optimist esti... 

[viulian]

Cred ca plictisit de viata si de mers zilnic o ora cu metroul

Se citeste pe fata lor. Cele tinere mandre rau, de doua categorii. Ori imbracate super fitos, ori ostentativ cu nasul intr-o carte veche, uzata. N-am vazut nici una care sa citeasca o carte cu coperti noi. Nu. Toate cele 'destepte' citesc cartile mamei din biblioteca. Asa da fete cuminti. Oricum, imi par salbatice ambele categorii.

Apoi vin cele mai mature. Mai relaxate, fara faze gen 'uite ce ma doare in pix de voi ascultand cele 2 mp3-uri de pe telefonul meu de 2mil' au curajul sa te priveasca in ochi, sa te cerceteze.. unele sa-ti sustina si privirea.

Cred ca e ok. Cei de 30 de ani ne cam cautam 

[Iosif]

Am doar 26, dar m-am cam regasit in acest 30 al vostru si gandul ca, extrem de probabil, mai mult de jumatate din viata mea s-a scurs nu tocmai fericit... Ei bine, cum zicea si Iulian, ne cam cautam... macar ce a ramas sa fie, daca nu perfect, macar okay.
..uneori ma trezesc uitandu-ma dupa pustoaice de 16 ani, uitand ca am trecut de mult de aceea varsta. E frumos sa fi tanar, si, pentru cei care inca au 16 ani, faceti ce va place, fiti voi insiva si bucurati-va de viata! Niciodata nu se stie cand se inchide cartea.

[Miss M.]

Am sa zic cate ceva foarte pe scurt si revin mai tarziu cu detalii ... Barbatul la 30 de ani este inca imatur !

[Lady Allia]

 Secretul unei relaţii frumoase, pătimaşe şi minunate chiar şi după o anumită vârstă nu constă în acceptare, nu constă în îmbătrânirea prematură a sufletului şi intelectului... - astea nu duc la nimic bun - decât la o relaţie deja moartă înainte de a se naşte, la plafonarea gen: "am venit...cum a fost la servici?...aha...bine" - în timp ce guşti din mâncare şi schimbi câteva zâmbete...
 Eu am 30 de ani  şi am ieşit dintr-o relaţie unde nu mai sclipea nimic pentru că mereu: ori era prea ocupat, ori era prea obosit, ori cariera era super-importantă, ori se simţea prea bătrân să viseze, să râdă, să se joace..., ori nici măcar nu era interesat cum mi-a decurs ziua...etc, etc
 Eu zic că fericirea şi iubirea adevărată...zburătorul acela bată-l vina  ...vine la orice vârstă...trebuie doar să ştii să îţi păstrezi sufletul tânăr, plin de vise, de speranţe într-o lume da...mai matură, mai înţeleaptă ( că deh...vrem sau nu aşa suntem după o anumită vârstă...), mai ordonată şi niciodată să nu faci din viaţa ta o acceptare, o rutină, un paradox...
 Eu ... nu sunt docilă deloc Iulian  ! Nu primesc jumătăţi de măsură şi nu dau jumătăţi de măsură! Ori trăiesc totul intens ori mai bine mă las păgubaşa până găsesc puterea de a atinge culmea...în orice! Îmi place să cânt, să mă distrez, să nu rup legătura cu prietenii, ies mereu oriunde e lume multă, tineret...uneori şi d la ei avem de învăţat - să uităm să îmbătrânim - ! Niciodată nu am gândit: "wooww..îmbătrânesc", nici măcar când altcineva s-a chinuit să mă transforme într-o epavă... ! Nu! Am rămas sus...şi deşi "luam apă la bord"...m-am ţinut pe linia de plutire... - nu am vrut să gândesc cum gândesc alţii - "am o vârstă, sunt divorţată...acuma oare mai îmi permit să sper la iubire???" - haha!!!! - ba bine că nu! Cine în afara mea poate să îmi permită sau nu să visez la un suflet frumos, la iubire şi împlinire? Nimeni! Doar eu!
 Deci...dacă ne impunem bariere, dacă simţim că după o vârstă nu putem fi altfel şi trebuie să ne mulţumim cu "ce a rămas"...atunci într-adevăr suntem bătrâni şi vom ajunge să trăim cum ne-am aşternut!
 Nu ştiu dacă am fost explicită...sau dacă m-am făcut înţeleasă..., dar important este să profiţi de vârstă ca şi de un cadou...nu să o laşi pe ea să profite de tine! 

[saab]

Barbatul la 30 de ani este:
- frumos
- destept
- banos
- devreme acasa
- gospodar
- un ajutor - atunci cand ai nevoie
- un ajutor - atunci cand nu ai nevoie
- ...
-etc

pacat ca varsta de 30 de ani nu-l tine decat 1 an... 

[Escu]

si deja pe cale de disparitie.

[pokemon]

cum sa fie barbatul de 30 de ani pe cale de disparitie?
escule ai innebunit?

[Escu]

cum sa fie barbatul de 30 de ani pe cale de disparitie?
escule ai innebunit?

barbatul pe care il vedeti si vreti voi la 30 de ani e deja pe cale de disparitie...putini mai sunt asa.
sper ca acum ai priceput blondo 

[pokemon]

blonda....cine??
ei lasa ca punem noi mana pe exemplarele care au mai ramas.sau am pus 

si gata cu off topicul!

[katya1886]

   Si daca la cei 20 de ani ai mei ma simt ca la... aproape treizeci? si mi-as dori sa am acea varsta... Ma intreb ce o sa mai vreau atunci...