Amintire

[androgin]

As vrea sa-ti mai las marturie, ca altadata,
fiinta mea intreaga
pe-o foaie sifonata.

Si-as vrea sa las cuvintele sa curga
rauri de zambete si fericire surda.

Pe chipul meu vezi oare
dunga sapata de vreme,
singuratatea ce ma doare?!

Te mai gasesc ceteodata printre ganduri
ca ma alergi prin poduri vechi de scanduri.
Eram chiar noi, cei de-altadata,
noi doi cu tineretea toata...
Calatori intr-o lume moarta,
eram frumosi si inclestati de-amor,
noi doi lipsiti de constiinta si de dor.

[androgin]

Canta marea pentru noi candva
purtand maret epava
apusului.

Te vedeam tremurand printre crepusculi nori.
Atat de bine te stiam
ghicindu-te-n miscari si in fiori...

Candva, canta marea pentru noi
saltand val dupa val, greoi.
Umbra trupului tau curgand tarmul prelung
mi se parea ca-mi intra-n piele,
bratele-mi iluzoriu fluturand.

Ramai cu bine,
ramai cu bine,
mare-nsetata de lumina;
dispari in neguri de-amintire
si ia-ti toti sorii dupa tine.
Ramai pierduta marea mea iubire -
din seara ti-am cules
sublim, ultimul meu vers...

[Vlad]

din seara ti-am cules
sublim, ultimul meu vers...

Ultimul vers, da... pana vor curge altele. Scumpul meu Androgin, iubirea e exact asa cum manuta ta a scris titlul unei poezii de-ale tale - "ciclica", iubirea se duce, a plecat si va reveni.... Stai fara grija.
Daca nu a fost el, va fi altul, nu trebuie sa fii pesimista, cu un vers nu se termina nimic, decat o poezie.
Evident, e doar o poezie, si inca una deosebit de reusita, comentariul meu nu se vrea o critica, ci mai mult o constatare, o reflectie introspectiva in gandurile pe care le exprimi in poezii... Vezi tu, exista o asemanare intre noi, ambii avem un ton elegiac de a scrie, trist, la urma urmei, ce sa mai, ne place sa ne balacim in suferinta....
Hmm... poate ar trebui sa ne schimbam stilul?
De fapt, as far as I am concerned, ultima mea poezie, "Nici poezii, nici ganduri nici idei" e prima dupa o buna bucata de vreme cu un ton cu adevarat optimist...

[androgin]

Gandurile mi se coordoneaza cu sentimentele si, in consecinta, tot ce-mi trece prin inima sfarseste asternut pe foaie. Nu pot sa-mi impun nimic, nici macar un alt stil...sunt supusa gandurilor ce ma macina.

semnat Androgin (14 caractere )

[androgin]

"Ultimul vers, da... pana vor curge altele."


Sa curga! Sa curga!...caci traiesc!
Privita asa situatia nu mai pare atat de disperata, nu?
Sunt fericita ca inca mai scriu...

[Vlad]

... ca inca poti sa scrii??!

Parca ai vorbi ca o baba de 80 ani care isi asteapta [ne]linistita somnul de veci....
Ar trebui sa fii fericita ca ai prieteni adevarati care tin la tine, ca noi cei de pe lovetime.ro si ne straduim sa-ti aducem cate un zambet pe fata...
Ia hai, zambeste LAAAAAAAARG, viata e totusi frumoasa , insa noi avem un talent macabru in a o strica si a vedea doar partea intunecata a vietii.  :roll:

[androgin]

Ma judeci... Tu insuti ai trecut prin multe pase proaste...
Prostii!!! nu exista asa ceva..."pase proaste"...exista etape, schimbari pe care timpul le marcheaza in viata fiecaruia. Un moment de fericire nu ar fi desavarsit daca n-ar fi urmat de unul de trsitete. De ce? Pentru ca binele se impleteste totdeuna cu raul. Intreaga omenire este conceputa pe principiul antitezei.

Cuvintele ce le privesti mirat
sunt chiar sufetul meu macinat
de fantasme dinpre inserat.

In cercul meu stramt ploua cu fiori -
aci viu colorati, colo brusc incolori.
E timpul care rasuceste sortii,
lupta pagan-a viilor cu mortii.

Priveste-mi mana! fiecare os e-un vers.
Eu stiu si pot s-o flutur maiestos de sus in jos.

[Vlad]

Nu, nu te judec. De unde stii prin cate pase proaste am trecut eu?
Binele se impleteste intotdeauna cu raul, dar nu din pricina ca raul ar fi un element de dorit si intotdeauna necesar...
Omenirea este un front intre bine si rau, este mai mult o lupta decat o impletire decat o simbioza desavarsita...

Frumusica poezie, acum ai scris-o?

"Priveste-mi mana! fiecare os e-un vers.
Eu stiu si pot s-o flutur maiestos de sus in jos."
Frumos, esti o balerina......

Ca sa ne impletim armonios intr-o antiteza, iti voiu raspunde pe un ton ceva mai modest:
"Cea mai frumoasa poezie esti tu,
Iar cel mai stalcit vers sunt eu,
Ca o revarsare de ploaie curg rimele tale
Ale mele sfarsite sunt de mult."

[androgin]

Esti scump