Pentru Mara, Aurora şi Călin Hodut
Ţinându-se strâns de mâini,
îmbrăţişându-se până la contopire
şi-au luat zborul Trei Îngeri
─ Flacără Vie,
durerea lăsându-ne-o
în visele noastre fără Ei.
Nu I-am cunoscut
dar îi simt în suflet,
căci sunt suflet din sufletul
tuturor celor ce-I plâng,
lacrima lăsându-ne-o
în visele noastre fără Ei
Tu, bună Ramona-Sandrina,
le-ai fost prietenă
şi I-ai iubit, precum Ei pe tine,
copii buni. Îi simţi lângă tine,
goana maşinii lăsându-ne-o
în visele noastre fără Ei.
Acum, iată-i, acolo sus,
căci I-a chemat Domnul
la Dreapta Lui mângâietoare,
de unde ne văd şi ne salută,
întâlnirea dându-ne-o
în visele noastre cu Ei...