Da, Semiramis, ne-am luat o căţeluşă încă de pe când aveam hamsteruţii. Nu am cumpărat-o, ci am luat-o de la un îngrijitor ce-i aduna de pe stradă. Deci i-am oferit o căsuţă caldă şi o familie iubitoare. Am decis apoi că e suficient! Mi-e şi frică de faptul că o iubim ca pe copilul nostru, cu toată inima şi ne dedicăm mult timp ei. Te ataşezi mult de animăluţe, dar ce să faci!? E normal. În definitiv toţi venim şi plecăm la un moment dat. Trebuie doar să accepţi şi să te obişnuieşti cu ideea.
Ceea ce vreau să spun e că vrei nu vrei iubeşti animalele din jurul tău la fel sau poate chiar mai mult ca pe semenii tăi şi inevitabil suferi atunci când ei nu vor mai fi alături de tine. Rămâne aşa un gol şi amintirea lor vie ...cel puţin o perioadă de timp.
Subiect: Roborovski hamster (Citit de 49343 ori)
