Nu, eu nu sunt Armand Assante

[Rudy Valentino]

Nu, eu nu sunt Armand Assante,
Nu rad obscen unor bacante,
Fi'ndcă privirile-mi şarmante,
Reverberate-n stări pedante,
Apăsător de sufocante,
Alunecând tardiv spre pante
Şerpuitoare şi riscante,
Se frâng în umbra ta, casante...

Nu, eu nu sunt Armand Assante,
Etern-cuceritorul fante,
Deşi, pe tâmplele-mi gestante
Sălăşluiesc, polenizante,
Urcând, tiptil, pe scări rulante,
Ca balerinele în poante,
Cohorte-ntregi de gânduri boante,
Mefistofelice, frapante...

Nu fac flic-flacuri eclatante,
Pierdut in verbe nonşalante,
Pe la seratele dansante,
Flancat de muze ignorante
(Comportamente deviante)
Cu minti in dunga, delirante,
Mult doritoare de calmante...
Nu, eu nu sunt Armand Assante!

P.S.:Mai ieri, o tipă din Torino,
M-a întrebat in ritm latino,
Pe când sorbeam un cappuccino:
"Tu nu eşti...Rudy Valentino?!"