sentimentele pentru cineva se intiparesc in minte sau..."inima"???

[bke]

pai cam avea dreptate, era baut?

[Lady Allia]

 ...NU...era dezamăgit...!
 Iubirea...oare câte teze, câte esee, câte doctrine, câte întrebări...a născut omenirea în căutarea unui răspuns atât de simplu...?! Iubirea...oare este atât de greu să înţelegm că iubirea nu este un obiect de bâlci pe care îl cumpărăm doar să părem mai sclipitori?! Iubirea...oare de ce nu înţelegem că iubirea este singurul sentiment care se naşte fără definiţie...prin ea însăşi?!
 Creierul nu iubeşte...el defineşte, el critică, el ne dă imagini despre ce ne-ar plăcea..., el ne creează stasuri despre persoana iubită..., dar sufletul este cel care dă totul peste cap...inclusiv imaginea despre "perfecţiunea" fiinţei pe care o iubim...! Niciodată ce ne-am dorit cerebral nu s-a potrivit cu ceea ce am obţinut sufleteşte...! De câte ori nu vi-aţi spus..."nu e aşa cum m-am aşteptat...o/îl vedeam altfel, dar mă bucur că este...aşa cum este"...!

 Mă tem că în piept...aş vrea să am un creier şi nu o inimă...Ar fi totul mult mai uşor... !

[|ngerMorT]

Ar fi mai usor poate... ar fi fost poate mai usor daca ar fi fost asa de la inceput si nu am fi stiut ce am avea de pierdut. Daca am gandi mereu in dragoste cu mintea da, ne-am proteja. Dar uneori si durerea poate fi dulce... Acum, stiind ce inseamna sa gandesti cu inima, nu as dori sa mi se puna in piept un creier.

[Escu]

in inima...ce se adauga acolo...se poate si sterge...(cu greu, dar nu imposibil)

[Alia]

cu siguranta se poate sterge, sau mai corect spus...sufletul se poate vindeca, dar...a intervenit un proces ireversibil, si asta datorita faptului ca a intervenit o experienta, indiferent cum a fost ea, fericita sau trista, persoana in cauza nu va mai fi la fel ca inainte....uneori mai buna, alteori mai rea, sau poate mai circumspecta sau poate mai cerebrala sau poate mai indrazneata....sau.....