Ana din vechea poveste

[Lorelei]

Mitul spune ca Mesterul si-a sacrificat sotia pe care o iubea mai mult decat pe sine pentru a desavarsi creatia. Cate sacrificii cere opera perfecta? Si cata iubire trebuie sa zidim in ea ca sa se nasca? Creatia perfecta are oare neaparata nevoie de jerfa?

[crocantzel]

Dar poate mitul ne spune altceva. O creatie perfecta se poate face doar o data in viata si e perfecta doar din anumite puncte de vedere. In cazul mesterului creatia a fost perfecta doar in privinta frumusetii ei. Dar din punctul de vedere al celor care il iubeau pe Manole nu a fost deloc perfecta, fiindca i`a adus moartea. Poate biserica a iesit atat de bine fiindca Manole zidea cu dragoste, facea mormantul sotiei sale pe care o iubea atat de mult. Poate trebuia ana sa moara pentru ca Manole sa nu mai aiba pt ce trai si sa moara si el, facand astfel biserica si mai frumoasa prin jertfa lui.  Iar daca e adevarat si creatia perfecta se poate realiza doar o data in viata, pai atunci da, jertfa mesterului era necesara. Pentru un mester asta e idealul, iar cand visul se implineste viata sa nu mai are rost. Nu va mai putea lucra la fel ca inainte si prefera sa moara si sa ramana in istorie ca mesterul care a creat perfectiunea, nu ca mesterul care a creat perfectiunea si apoi a distrus`o prin imperfectiunile ulterioare. Fiindca o data ce ai facut o creatie unica, doar asta se asteapta de la tine. Iar cand gresesti o data, in istorie ramane greseala, nu capodopera. Poate ca da, jertfa e necesara. Poate ca biserica a iesit atat de bine fiindca Ana s`a jertfit. Sau poate ca Manole nu o iubea pe Ana si a vazut in acea constructie doar o modalitate de a scapa de o pacoste Sau poate toata povestea e doar o poveste de adormit copii si nu contine nici o invatatura ascunsa. Cu toate astea, merita discutat pe tema asta./...

[Zamolxis]

Voi la cat de mult sunteti dispusi a sacrifica in  zidirea voastra ?

[valentina]

                 "creatorul anonim al baladei  a facut un final original,care pune in evidenta o trasatura
specifica poporului roman,ca si marelui creator de arta:o autonemultumire care duce la aspiratia de a realiza opere si mai frumoase,si mai valoroase."
                  Eu cred ca aici e vorba despre puterea dragostei .Ana ,e de neanfrant,e plina de curaj si cu toata dragostea care o are pentru Manole,biruie toate stihiile naturii.Ea,biruie prin puterea dragostei sale pentru omul iubt,toate piedicile ivite in calea sa.
                Zidirea se inalta datorita jertfei iubirii.Iubirea ne aduce si surasul pe buze dar si tristete in suflete.Si se pare ca de multe ori se intampla ca o creatie perfecta sa ceara asemenea sacrificii.
                O putem compara oare cu iubirea lui Dumnezeu fata de noi?     

[Just]

 Creatia lui Manole a atins perfectiunea si in acelasi timp ,datorita sacrificiului el intra in eternitate prin opera lui care a fost infaptuita din iubire si prin iubire.Opera perfecta cere intr-adevar sacrificii ,iar Mesterul sacrificandu-si sotia, iubirea lui absoluta, s-a anulat pe el ,omul ,s-a autosacrificat pentru ca opera sa fie desavarsita "marile izbanzi ale omului cerand totdeauna dramatice sacrificii umane".

  Pentru ca opera perfecta sa se nasca cred ca zidim in ea intrgul nostru suflet,punem sufletul si toata iubirea pentru a o infaptui.Chiar cred ca trebuie sa te dedici in intregime ei ca sa fie lipsita de cusur.

  Este nevoie de jertfa,este nevoie de sacrificiu ,in ce masura nu stiu ,nu as putea spune ,dar cred ca intotdeauna cand ne-am propus o realizare mareata am facut sacrificii pentru a ne bucura de ea,ne-am luat angajamente si chiar am facut jertfe ,mai mici sau mai mari.

  Cert este ca pentru a realiza o creatie perfecta e nevoie de pasiune ,putina nebunie si multa putere de sacrificiu.

[Semiramis]

din păcate multe creaţii cer jertfă, aceasta materializându-se în lipsa timpului, depărtarea de cei dragi...cei care au într-adevăr geniu, sunt de noi ceilalţi "neînţeleşi", trăind în lumea lor. dar chiar şi ei, majoritatea găsec o persoană care să se sacrifice pentru creaţia lor. o persoană care îi suportă aşa cum sunt...