imi ridic din inima sangeranda asemeni unui izvor
scara catre viata
prin irisul incetosat de lacrimi din care cresc ghiocei
incerc sa prind soarele
sa-l plimb asemeni unei bobite de roua pe gene planse,
dar timpul tace
aud doar glasuri si nici macar umbrele nu ma mangaie
pe mainile din care incep sa prind radacini
infipte in vise si stele
bea tu din mine zambet si sarabande de maci rosii
eu vreau sa fiu albastra...
ca si cerul!
Subiect: scara catre viata (Citit de 1667 ori)